Orașul

by Max Weber

Eseul de față face parte din Economie și societate, o carte care, împreună cu Etica protestantă și spiritul Capitalismului, este considerată a fi nu numai cea mai importantă a sa, ci una dintre cele mai importante scrieri ale secolului XX. Pretutindeni, în Evul Mediu timpuriu, în Antichitate, în Orientul Apropiat și Îndepărtat, orașul a fost o așezare care a luat naștere dintr-o confluență și o stabilire laolaltă a străinilor. Funcționari educați și mandarini trăiesc alături de analfabeți disprețuiți și de oameni de profesiuni impure (puține) în Asia de Est. Toate tipurile de caste trăiesc laolaltă în India; membri ai clanurilor alături de meșteșugari fără pământ în Orientul Apropiat și Antichitate; oameni liberi, supuși și sclavi alături de nobili proprietari de pământ și servitorii lor de la Curte, miniștri sau mercenari, preoți și călugări în orașele Evului Mediu timpuriu.

Kindle Edition

First published May 10, 2014

About the author

(Arabic: ماكس فيبر)

Maximilian Carl Emil Weber was a German lawyer, politician, historian, sociologist and political economist, who profoundly influenced social theory and the remit of sociology itself. His major works dealt with the rationalization, bureaucratization and 'disenchantment' associated with the rise of capitalism. Weber was, along with his associate Georg Simmel, a central figure in the establishment of methodological antipositivism; presenting sociology as a non-empirical field which must study social action through resolutely subjective means.

Reviews

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Natura economică a „orașului”; înființarea pieței. Trei tipuri: „oraș de consum” și „oraș de producție”; „orașul comercial”. Relația orașului cu agricultura. „Economia urbană” ca treaptă de dezvoltare economică. Conceptul politico-administrativ de oraș. Fortăreață și garnizoană. Orașul ca fuziune între fortăreață și piață. Caracterul asociativ al „comunității” și calificativul corporativ de „cetățean” în Occident. Erorile ambelor concepte în Orient.

Se poate încerca în diferite moduri definirea conceptului de „oraș”. Toate aceste moduri au în comun un singur lucru: orașul este, în fiecare caz, o așezare (cel puțin relativ) închisă, o localizare, nu una sau mai multe locuințe amplasate unele lângă altele. Dimpotrivă, în orașe (dar nu numai în ele) se obișnuiește ca toate casele să stea aproape unele de altele, astăzi chiar perete în perete. Reprezentarea obișnuită atribuie cuvântului „oraș” caracteristici pur cantitative: este o
localitate mare. În sine, observația nu este imprecisă. Din punct de vedere sociologic, ea ar însemna: o localitate, adică o configurație de case amplasate aproape unele de altele, care reprezintă o așezare atât de cuprinzătoare, încât, spre deosebire de cum se întâmplă într-un singur cartier, localnicii nu se pot cunoaște personal.