Romanul Carbo de Andrei Ciobotaru se desfășoară la granița dintre luciditate și vis, dintre ordinea rațiunii și fascinația haosului. Povestea unui tânăr inginer naval trimis într-o misiune tehnică în estul Siberiei devine treptat un drum inițiatic, un test al propriei umanități.
M-a surprins plăcut această poveste. M-a ținut în priză și m-a făcut curioasă de final. Datorită scriiturii am trăit alături de personaje toate emoțiile, frigul, frica, bucuria, nebunia.
Este o carte despre supraviețuire, adaptare, încredere, putere și acceptare, o carte în care, până la urmă, se poate regăsi fiecare dintre noi, deși evenimentele de aici nu sunt deloc unele comune.
I-am scăzut un punct pentru că am sperat până în ultima clipă că vom avea un final concret, palpabil, cuprinzător, însă autorul a preferat ca personajele sale să-și testeze puterile până la capăt.
Oare o să avem un volum 2? Tare mi-ar plăcea să mă reîntâlnesc cu A. C. și cu E. C. 😊
Recomand aceasta lectura. Este una relaxanta dar totusi captivanta care nu te va lasa sa renunti la ea cu fiecare pagina citita. Pe langa povestea captivanta vei ramane si cu cateva intrebari interesante despre sensul vietii.