Ce sau cine mai poate opri prăbușirea omenirii în haos? O persoană? O instituție? O forță spirituală sau o construcție politică? Cînd lumea devine obsedată de Apocalipsă, este un semn sigur că lucrurile merg prost, un simptom cert al unei grave tulburări colective. De două mii de ani, creștinătatea a trecut prin multiple crize apocaliptice și milenariste, identificînd Anticriști sau căi rapide către Împărăția lui Dumnezeu. Rostul noțiunii de katehon, introdusă de Sfîntul Pavel, era tocmai să neutralizeze potențialul disruptiv al unor asemenea curente, reprezentări și manifestări apocaliptice, katehonul fiind persoana sau forța care întîrzie catastrofa finală. Paradoxul zilelor noastre constă în faptul că pretinșii katehoni par a fi mai degrabă niște acceleratori – cu voie sau fără voie.
Mobilizînd o vastă cultură teologică, filosofică și istorică, scrisă într-un stil accesibil, confesiv și adesea ironic, cartea de față oferă elemente indispensabile pentru înțelegerea prezentului nostru confuz și îngrijorător.
Theodor (Toader) Paleologu este un eseist, profesor, diplomat și om politic român. S-a născut la București, în familia scriitorului Alexandru Paleologu. Theodor Paleologu este deputat de București începând cu legislatura 2008-2012, fiind ales în 2008 din partea Partidului Democrat Liberal și în 2012 din partea Alianței România Dreaptă. A fost ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005 - 2008.
Volume originale: * Despre conservatism, în volumul "Nostalgia Europei", coordonat de Cristian Bădiliță și Tudorel Urian (Ed. Polirom, Iași, 2003); * Joseph de Maistre sau bunul simț ca paradox, postfață la antologia "Joseph de Maistre, Providență și istorie" (Ed. Anastasia, București, 1998). * Sous l'oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution à la théologie politique (Editions du cerf, Paris, Collection „Passages“). * De la Karl Marx la stenograme (Ed. Curtea Veche, București, 2005). * Era supărăcioșilor (Ed. Curtea Veche, București, 2009)
"Multă lume spune că politica noastră e ca în Caragiale. Fals! Bine ar fi! Trahanache, Dandanache, Cațavencu, Farfuridi, Brînzovenescu sînt nişte domni. Nu sifonează milioane de euro, nu se împopoțonează cu doctorate plagiate. Ei sînt caricaturi ale unor modele care aveau, desigur, defectele lor, însă se situau mult peste liderii politici de azi." :))