Nicolae Iorga was a Romanian historian, university professor, literary critic, memorialist, playwright, poet, and politician. He served as a member of Parliament, as President of the post-World War I National Assembly, as minister, and (1931 - 32) as Prime Minister. He was co-founder (in 1910) of the Democratic Nationalist Party and was ultimately assassinated by fascist Iron Guard (legionnaire) commandos.
Fără umbră de îndoială, Iorga a fost una dintre cele mai de seamă figuri din istoria noastră, fie că ne referim strict la activitatea sa (multiplă, de altfel) pe plan literar sau la cea din domeniul politic, unde a ajuns până la onoranta (pe atunci...) funcție de prim-ministru. Membru corespndent al Academiei la numai 23 de ani, istoric, scriitor, poet, critic litarar, jurnalist, traducător, biograf, lingvist, Iorga a a excelat în toate aceste direcții. Sunt voci care îl consideră un fel de Voltaire al românilor, eu aș merge chiar un pic (nu mult) mai departe. OK, similitudinile nu sunt perfecte, dar, per ansamblu, Iorga poate fi comparat cu un Benjamin Franklin sau cu Goethe. Evident, domeniile în care au activat se suprapun doar parțial, dar ca anvergură a personajelor, acolo ne aflăm...