Viața cu Neluțu

by Constantin Buduleci

„Neluțu este un copil de un an și jumătate cu ochii albaștri ca florile de nu-mă-uita, care amprentează viața unei familii numeroase dintr-o Cisnădie în care toți adulții muncesc la țesut covoare. Ceea ce face ca această poveste să fie tulburătoare este perspectiva fratelui care privește tot ce se petrece printr-o lentilă a naivității, mătuind astfel durerea, acoperind-o cu un strat de inocență. Se conturează astfel o cronică a unei absențe prezente, care se strecoară ca un abur prin viețile tuturor, schimbându-le.
Prea dureroasă ca să poată fi povestită într-o succesiune cronologică neîntreruptă, viața lui Neluțu este strecurată discret printre ițele poveștii acestei familii numeroase, în care mama este unguroaică, tatăl român, iar copiii provin din două căsătorii. Se construiește astfel un mozaic format, pe de o parte, din istorisirile copilului de odinioară, pe de altă parte, din cele ale adultului din prezent, care trăiește astăzi rupt între două lumi, dintre care numai una este reală.
Reușind să facă durerea palpabilă fără să-i spună pe nume, Constantin Buduleci demonstrează că stăpânește arta de a lăsa faptele să strige, punând față în față lumina și întunericul, cu singurul scop de a arăta cât de negru este întunericul, prin contrast. Viața cu Neluțu este ca mersul pe sârmă pe deasupra raiului și a iadului. În paginile cărții, suferința nu se citește, ci se simte pulsând sub fiecare rând.” (Simona Antonescu)

Genres: Fiction

192 pages, Paperback

Published March 1, 2026

Reviews

[Andrei Mocuţa]

Un roman de familie înduioșător de trist despre pierdere și vindecare.
Felicitări, Constantin!

[Timea Keresztesi]

Viață cu Neluțu m-a plimbat printre cele mai frumoase și dureroase amintiri din viața unui copil. Am simțit gustul grișului cu lapte, am vizualizat baia verde (coincidență face ca și baia copilăriei mele era verde), balcon, copiii jucându-se, camerele, mobila care era mutată pentru a crea un spațiu nou. Am simțit o mică parte din nefericirea familiei și am văzut sicriul coborât în scara de bloc din Cisnădie și așezat pe cele două scaune fără spătar.
La final, când am închis cartea m-am bucurat că doar copilăria mea a fost trăită în perioada post comunistă și ca azi ca adult, pot și mai ales nu este o rușine să cer o a doua părere medicală.
Constantin, îți mulțumesc pentru această călătorie.

[Fugaciu Răzvan]

Povestiri în care nu ai cum să nu te regăsești. Mi-a plăcut.
Multe felicitări!

[Constantin Piștea]

Un roman care m-a surprins foarte plăcut și care mi-a provocat multe stări emoționale. Pe fragmente, este excelent, Constantin gândește foarte bine emoția pe spații mici, pe proze scurte. Dau doar 4 din 5 stele, care totuși înseamnă că mi-a plăcut mult cartea, pentru că e ceva în legătură cu cartea ca întreg care mi-ar fi plăcut să fie altfel.

[Ana-Dorina]

O poveste care se citește ușor, dar se simte profund. ❤️ „Viața cu Neluțu” m-a emoționat și mi-a rămas în suflet. Unele cărți se termină când ajungi la ultima pagină. Aceasta, nu.
Felicitări, Constantin! 🍀

[Maria Dovan]

O carte profund emoționantă, scrisă cu multă sensibilitate, în care durerea și inocența se împletesc tulburător. Constantin Buduleci dovedește un talent aparte de a transforma amintirile și suferința într-o poveste sinceră, care rămâne în suflet. ★★★★★

[Cornel Avram]

Felicitări, Constantin!