„Deconstructivism poetic și continuum. Deconstrucția vulnerabilității/vulnerabilului care se produce în fața ochilor, în timp real, în timp ce citești poezia Laviniei Bălulescu. Piesă cu piesă, poem cu poem. Fâșie cu fâșie, mușchiul lipit de carne, până se ajunge la inima care (ți) se deschide pentru că cineva strânge în pumn inima mea. cine – chiar titlul volumului. Nimic nu e întâmplător în această carte-inimă. Deconstruind în chiar fața celui/celei căruia i se relevă omenescul cu toate anxietățile lui, cu toate fricile, incertitudinile, îndoielile și toate ezitări le, dar și cu toate revelațiile din miezul fierbinte al celei mai tulburătoare dintre condițiile umane – aceea de femeie care dă naștere și aduce pe lume un prunc. Un volum ca o chirurgicală tăiere pe viu pentru că înăuntru e inima ca o floare însângera tă, fragilă și puternică în același timp. Poemul «Cartea asta este despre mine» e chiar esența acestui volum puternic – e inima, de o forță poetică ce tulbură. Opțiunea pentru titlul care este scris cu literă mică îmi pare a fi legătura care nu începe și nu se termină, e chiar continuum spațiu-timp-poezia, ca și cum Lavinia Bălulescu s-a conectat direct la sursă. Volumul cineva strânge în pumn inima mea. cine o poziționează pe Lavinia Bălulescu în prima linie a poeziei românești contemporane.”
Lavinia Bălulescu s-a născut în 1985, la Drobeta-Turnu Severin. Este scriitoare și jurnalistă. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Lucrează la ziarul „Adevărul”.
A publicat două volume de poezie și un roman: Mov (poezie, 2004), Lavinucea (poezie, 2007), La mine-n cap (roman, 2013). A mai publicat alte două volume: Terasa Fericirii (publicistică) și Zmeii sunt de treabă (poezie, semnată alături de tatăl ei, Constantin Bălulescu).
Este prezentă în mai multe antologii, iar două dintre povestirile sale au fost transformate în scurtmetraje. Este vorba despre filmele Substantiv comun, genul feminin și Noaptea, iulie, joi, ambele în regia lui Marius M. Bogdan. Lavinia Bălulescu scrie și pe blogul personal, „Ferma de gânduri“.
O carte foarte sensibilă dar și puternică despre feminitatea care uneori vine la pachet cu vulnerabilitate, anxietate, durere, maternitate, fericire, nesiguranță, pierdere, regăsire, iubire.