André Scrima (1925, Gheorgheni – 2000, Bucureşti). Monah, membru al Grupului de la Antim („Rugul Aprins“), arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); membru şi inspirator, din 1959, al comunităţii monastice ortodoxe de la Deir-al-Harf, Liban. Studii, la Bucureşti, de filozofie, matematică şi teologie; între 1957 şi 1959 e doctorand la Benares, India, cu o teză despre „The Ultimate, its Methodological and Epistemological Connotation According to Advaita-Vedanta“. Profesor de filozofie şi de ştiinţe religioase la Universitatea Catolică Saint-Joseph, Beirut (1968–1989) şi la Universitatea Maronită Saint-Esprit, Kaslik, Liban. A fost membru al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Religioase şi Filozofie a Ştiinţei de la Bruxelles şi Senior Fellow al Colegiului Noua Europă – Institut de Studii Avansate, Bucureşti.