What do you think?
Rate this book
Popova & Popescu #3
Aur, smirnă și tămâie
AUR, SMIRNĂ și TĂMÂIE
Paști, 1927, într-o Românie care n-a existat niciodată.
Nicu Stănescu, comisarul-șef din Cetatea Albă, moare de sabia unui ucigaș fără chip, cu Tatăl Nostru pe buze. Tocmai de la București sunt trimiși să dezlege crima comisarul Popescu și subcomisarul Milia Popova. Nimeresc într-un vârtej al morții și minciunilor, într-un orășel adormit, bântuit de coșmaruri.
Dincolo de Nistru, războiul stă să-și reverse din nou văpaia peste Basarabia. Aurul pentru care se ucide nu are stăpân. Iar Milia, care vede dincolo de lucruri, pentru întâia oară nu mai vede nimic.
„În acest al treilea roman din seria Popova & Popescu, cuplul fantastic de copoi bucureșteni e transplantat la granița de est a României anilor '20, Cetatea Albă. România alternativă imaginată de Dragoș C. Costache nu e neapărat o lume mai bună decât originalul. Autorul ei are prea mult bun gust pentru a și-o imagina perfectă. Însă tocmai din această imperfecțiune – și din insolitul cuplului de detectivi Popova & Popescu – derivă acea vrajă literară care te ține prizonier până la capătul lecturii. Și care te ademenește să te întorci la ea, din nou și din nou, cu fiecare roman al seriei, sperând că autorul nu se va grăbi s-o încheie."
Alina Pavelescu
„Chaos, răscoală, Roșii și Negri, gheitonii în flăcări, dirijabilul Spada domnească, eterograf și ghinosograf, automașini nemțești și americane, vorbe grecești, rusești și oltenești, Codreanu, Terente și regele Albert, bandiți, carieriști, misogini, antisemiți și toate laolaltă, Stalin executat de tribunalele bolșevice, kvas, kebap și chișcă, Dobrudja, Maçin și Balçik, sfinte Christo, te doare chefalia ce nebunie! Nu vă imaginați însă că autorul scapă vreun moment frâiele poveștii. Intrigă polițistă și amoroasă, supranatural, întorsături de situație hollywoodiene, toate se împletesc perfect, sub o peliculă de observație sociologică și politică și un umor demn de Ilf și Petrov. Comisarul Popescu ar zice că-n două feluri de oameni să nu ai încredere, în olteni și-n scriitori, dar, credeți-mă pe cuvânt, veți citi cartea asta pe nerăsuflate!"
Cătălin Ceaușoglu
Paști, 1927, într-o Românie care n-a existat niciodată.
Nicu Stănescu, comisarul-șef din Cetatea Albă, moare de sabia unui ucigaș fără chip, cu Tatăl Nostru pe buze. Tocmai de la București sunt trimiși să dezlege crima comisarul Popescu și subcomisarul Milia Popova. Nimeresc într-un vârtej al morții și minciunilor, într-un orășel adormit, bântuit de coșmaruri.
Dincolo de Nistru, războiul stă să-și reverse din nou văpaia peste Basarabia. Aurul pentru care se ucide nu are stăpân. Iar Milia, care vede dincolo de lucruri, pentru întâia oară nu mai vede nimic.
„În acest al treilea roman din seria Popova & Popescu, cuplul fantastic de copoi bucureșteni e transplantat la granița de est a României anilor '20, Cetatea Albă. România alternativă imaginată de Dragoș C. Costache nu e neapărat o lume mai bună decât originalul. Autorul ei are prea mult bun gust pentru a și-o imagina perfectă. Însă tocmai din această imperfecțiune – și din insolitul cuplului de detectivi Popova & Popescu – derivă acea vrajă literară care te ține prizonier până la capătul lecturii. Și care te ademenește să te întorci la ea, din nou și din nou, cu fiecare roman al seriei, sperând că autorul nu se va grăbi s-o încheie."
Alina Pavelescu
„Chaos, răscoală, Roșii și Negri, gheitonii în flăcări, dirijabilul Spada domnească, eterograf și ghinosograf, automașini nemțești și americane, vorbe grecești, rusești și oltenești, Codreanu, Terente și regele Albert, bandiți, carieriști, misogini, antisemiți și toate laolaltă, Stalin executat de tribunalele bolșevice, kvas, kebap și chișcă, Dobrudja, Maçin și Balçik, sfinte Christo, te doare chefalia ce nebunie! Nu vă imaginați însă că autorul scapă vreun moment frâiele poveștii. Intrigă polițistă și amoroasă, supranatural, întorsături de situație hollywoodiene, toate se împletesc perfect, sub o peliculă de observație sociologică și politică și un umor demn de Ilf și Petrov. Comisarul Popescu ar zice că-n două feluri de oameni să nu ai încredere, în olteni și-n scriitori, dar, credeți-mă pe cuvânt, veți citi cartea asta pe nerăsuflate!"
Cătălin Ceaușoglu
350 pages, Paperback
Published June 26, 2026
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
August 4, 2026
Asa s-a simtit cartea asta
https://www.reddit.com/media?url=http...
https://www.reddit.com/media?url=http...
July 9, 2026
Excelentă!
July 9, 2026
-Eu am tot zis dintotdeauna. În două feluri de oameni să nu te-ncrezi. În comuniști... și în sticleți!
TRVTHNVKE
ACAB includes Popova and Popescu
URSS wetdream pentru Tony Cliff
July 11, 2026
I have enjoyed alternative historical fiction since I read Michael Moorcock’s The Warlord of the Air in a hospital bed. What I never expected was to read good stories told in a Romanian setting, with an interesting mixture of humor and seriousness. Dragos Costache studied social sciences, and his works evoke very different authors: Raymond Chandler, Dashiell Hammett, Isaac Asimov, and Charles Tilly. I do recommend the Popova and Popescu tales to any reader interested in mystery novels, political fiction, and Romanian literature.
Here, I will review the series in general, which is composed of three main novels and several short stories. It is focused on two crime investigators, Adrian Popescu and Milia Popova, with a talent for bumping into the most messed-up inquiries. The crimes act as a window into the main themes of the narrative, which essentially plays with the noir novel tradition (The Maltese Falcon style) to introduce hard SF or fantasy elements. Political ideas are very important here, and one achievement of Dragos Costache is to use them without downgrading the reading experience.
I read the worldbuilding as a commentary on the classical trope “Romania, the Belgium of the Orient”. In the beginning, the setting can be overwhelming, so a general historical notion may help, along with a round of Sabaton’s Race to the Sea. Now, this Eastern Belgium is closer to the historical Belgium than to the idealized notions of the past—a mixture of liberal emancipation with exploitation and mass murder. Taking this into account, I read it as an allegory for contemporary Romania.
The trilogy has an explicit political message, one that I agree with. It is also relevant: an often oppressive and indifferent society, going through periods of intense crises and uncertainty, may be tempted to divert its anger onto its most vulnerable members. This is both immoral and a manipulation by elites or fanatics interested in diversions and political maneuvers. We should focus on the good parts, emancipation, even if the state or the formal leaders frequently behave in intrusive, abusive, and incompetent ways.
The trilogy’s main strengths are in the combination of the worldbuilding, the two main characters' interaction, and its humor. I found Popescu’s jokes especially funny, but I leave all of these for the reader to discover, since much of these books' entertaining value comes from exploration. There are flaws; one of them is that, towards the end, Dragos C. Costache abandons the 'show, don’t tell' approach and becomes too direct. This may suggest closure, yet allusion has its virtues.
Here, I will review the series in general, which is composed of three main novels and several short stories. It is focused on two crime investigators, Adrian Popescu and Milia Popova, with a talent for bumping into the most messed-up inquiries. The crimes act as a window into the main themes of the narrative, which essentially plays with the noir novel tradition (The Maltese Falcon style) to introduce hard SF or fantasy elements. Political ideas are very important here, and one achievement of Dragos Costache is to use them without downgrading the reading experience.
I read the worldbuilding as a commentary on the classical trope “Romania, the Belgium of the Orient”. In the beginning, the setting can be overwhelming, so a general historical notion may help, along with a round of Sabaton’s Race to the Sea. Now, this Eastern Belgium is closer to the historical Belgium than to the idealized notions of the past—a mixture of liberal emancipation with exploitation and mass murder. Taking this into account, I read it as an allegory for contemporary Romania.
The trilogy has an explicit political message, one that I agree with. It is also relevant: an often oppressive and indifferent society, going through periods of intense crises and uncertainty, may be tempted to divert its anger onto its most vulnerable members. This is both immoral and a manipulation by elites or fanatics interested in diversions and political maneuvers. We should focus on the good parts, emancipation, even if the state or the formal leaders frequently behave in intrusive, abusive, and incompetent ways.
The trilogy’s main strengths are in the combination of the worldbuilding, the two main characters' interaction, and its humor. I found Popescu’s jokes especially funny, but I leave all of these for the reader to discover, since much of these books' entertaining value comes from exploration. There are flaws; one of them is that, towards the end, Dragos C. Costache abandons the 'show, don’t tell' approach and becomes too direct. This may suggest closure, yet allusion has its virtues.
July 7, 2026
Încă nu am terminat-o de citit însă pot spune cu mâna pe inimă că Dragoș Costache este cel mai bun (sau cel mai apropiat de stilul care îmi place mie) autor român. I SAID IT
Aș fi vrut să scriu un roman întreg despre cât de mult au însemnat cărțile din trilogia asta pentru mine, cât de mult m-am apropiat de personaje (Milia, ești regina mea), dar le-aș face un deserviciu pentru că nu le am cu cuvintele.
Am avut și onoarea sa primesc primul batch cu titlul scris greșit. Some may call it a mistake, dar cine o sa mai aibă cartea Aur, SMINRNĂ și tămâie?
Felicitări, Dragoș! O sa îmi fie dor de Popești.
Aș fi vrut să scriu un roman întreg despre cât de mult au însemnat cărțile din trilogia asta pentru mine, cât de mult m-am apropiat de personaje (Milia, ești regina mea), dar le-aș face un deserviciu pentru că nu le am cu cuvintele.
Am avut și onoarea sa primesc primul batch cu titlul scris greșit. Some may call it a mistake, dar cine o sa mai aibă cartea Aur, SMINRNĂ și tămâie?
Felicitări, Dragoș! O sa îmi fie dor de Popești.
August 9, 2026
Come for Popova, stay for Popescu. Are ceva personajul asta, zici ca autorul il cunoaste pana in străfundul sufletului ca sa il poata scrie asa. In doua tipuri de oameni sa nu te increzi, in antieroi si in sticleti
Displaying 1 - 7 of 7 reviews