Vina

by Camelia Cavadia

„«Greu este să fii bun.» Așa suna verdictul unui filozof presocratic la care mă încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, după ce am învățat de la aceiași înțelepți că «toți oamenii sunt răi», dar că «nu trebuie să-i judeci», nu mă mai grăbec cu încruntarea. Doar zâmbesc puțin ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet - trist, admirativ, îngăduitor și compătimitor totodată - trebuie întâmpinat (și fără îndoială iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar eșuat lamentabil. Vinovat inocent și egofil culpabil. Și totuși înseninat, dureros de triumfător în final, după ce altruismul învinge mizantropia, iar dăruirea de sine absolvă vinovăția. În fond, ce ar fi vina fără ispășire? Un roman despre povara fericirii (chiar așa!) și chinul permanent al demonicului de a surpa - prin patologia patimii oarbe - iubirea curată, armonia conjugală, farmecul divin al copilăriei și nobila condiție de părinte. Un debut surprinzător prin precizia arhitecturii narative și siguranța rotirii caruselului cu multe și subtile relații psihologice. În plus, îmbucurător prin opțiunea preponderent morală, într-o vreme dominată de anarhie, relativism și etică în răspăr.” (Dan C. Mihăilescu)

Genres: Fiction, Ebooks, Romanian Literature

319 pages, Paperback

First published May 1, 2015

Reviews

[Oana Ungureanu · Rating 5 out of 5]

Am citit ceva atât de dureros, de sfâşietor. Nu ştiu de cine să îmi pară mai rău, de personaje sau de mine. Pentru că Vina te lasă cu un gol în suflet, te face mai întâi martor şi apoi îți rupe inima. Te schimbă, te face să fii bucuros de familia pe care o ai, să îți prețuieşti părinții cu toate ale lor şi să te gândeşti puțin la cât de slabi suntem ca oameni în fața vieții.

[Nata · Rating 4 out of 5]

Vaii, dar ce final, cartea asta merită o continuare.

Lipsa de comunicare, lipsa de asumare a greșelilor și gândurile nocive duc la vieți distruse.

Alcoolul și, poate, faima căpătată peste noapte sunt factori importanți care l-au nimicit pe Tomas, dar, dincolo de asta, dacă fiecare dintre noi am empatiza mai mult, am depăși tristețele și necazurile împreună, nicidecum separat, viața noastră ar arăta altfel, cu siguranță.

De la dragoste până la ură sunt doar câțiva pași.

[Cristina · Rating 4 out of 5]

Am asteptat-o mult si am inceput sa o citesc cu mare elan.Dupa vreo 200 de pagini am vrut sa o abandonez...dar imi era draga Camelia si am zis ca nu e frumos sa fac asta.Urmatoarele 100 de pagini m-au convins si m-au facut sa pricep de ce multora le-a placut cartea.Si mie.Felicitari Camelia! Un roman de debut interesant si surprinzator.

[Dana Iacomi · Rating 3 out of 5]

Mihai Eminescu spunea că: “un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul.” ❤️ Chiar având totul, de-a lungul vieții, mulți oameni pot experimenta diferite regrete, sentimentul de vinovăție mascând frumusețea bogățiilor pe care deja le au. Tocmai despre aceste gânduri distorsionate și toxice vorbește Camelia Cavadia în acest roman, un roman psihologic plin de durere și chin, care m-a absorbit rapid în poveste.

O poveste tragică despre destinul unui cuplu perfect, cu 2 copii, dar pentru care lipsa de comunicare, succesul fulminant și gelozia au dus la comportamente toxice și consum de alcool.

O lectură scrisă într-un stil simplist, extrem de ușor de parcurs, care răscolește prin ungherele întunecate ale sufletului.

O carte despre care am mixed feelings, mi-a plăcut, însă nu m-a convins în totalitate: nu am rezonat cu faptul că pe alocuri are iz de telenovelă, este destul de previzibilă și repetitivă. Dar, în ciuda acestor remarci, mi-a plăcut.

[Mădă · Rating 5 out of 5]

Recenzia aici :
http://cititoriferoce.weebly.com/blog...

[Stil de scriitor · Rating 4 out of 5]

Ce a putut cartea asta sa faca cu mine... Mi-a placut si o recomand. Ii vor face curând o recenzie separata pe blog.

[Daniela Olaru · Rating 5 out of 5]

O carte foarte bine scrisa care te ia prin invaluire din toate partile, iti da indicii despre ce s-ar intampla, dar nu iti poti da seama pana la jumatatea ei. Cred ca in Vina este descrisa o realitate actuala in care poti aluneca din cauza succesului sau a "imbogatirii" peste noapte. Autoarea a spus ca mai scrie o carte, iar eu o astept cu nerabdare

[Bogdan · Rating 1 out of 5]

1/5 poate pentru cele 30-50 de pagini scrise cu adevărat bine din aceasta carte.

În rest, previzibila, încărcată inutil de figuri de stil și situatii categoric zugrăvite și care nu lasă loc de interpretare, repetitiva (amusinat, niciodată, extra, super, toate, niciunul) absolut toate personajele sunt perfecte, pana când "inevitabilul" pe care îl asteptai de la primele pagini se produce 200 de pagini mai târziu. Dacă ar fi fost scrisa de un tânăr acum 200 de ani era chiar bună. Cum de a fost aceasta carte atât de intens promovata...recunosc, nu înțeleg.

Trebuie sa ma obișnuiesc cu faptul ca are o nota mai ridicata (pe goodreads, ce-i drept) decât multe cărți superbe, insa probabil dacă ar trece de 200 de recenzii, scorul ar scădea în mod natural.

Pe bune... Lorin Stil (evident, un tip stilat)?

P.s. Oare ce ar crede Tomas la prima citire a acestui roman? "O carte magica, după părerea lui, cum el nu fusese niciodată în stare sa scrie. O carte fluenta, scrisa dintr-o suflare - sau cel puțin asta era sentimentul pe fare îl lăsa - de o sensibilitate strigătoare la cer. Fiecare cuvânt declanșa o imagine, fiecare propoziție o stare, fiecare fraza desfășura un izvor de senzații unite, printr-un fir de o magie incredibila". Pare de necrezut? Trebuia sa amușinez(sic!) "pericolul" încă de la început.

Ce sa spun, m-a cam păcălit Dan C. Mihăilescu.

[Tania Moroi · Rating 5 out of 5]

Un roman răvășitor care redă drama unei familii perfecte, inițial destinată fericirii, armoniei, dar care a ratat proba rezistenței.
Despre o tragedie și vremuri tulbure pe care nu au reușit să le gestioneze și astfel au cunoscut suferință, iar sentimentul de vinovăție a devenit devastator.

Mi-a plăcut redarea sentimentelor, trăirilor sufletești ale personajelor, precum și momentelor plăcute, triste aferente relațiilor de familie.
Recomand!

"Nici faptele lui, nici greșelile, nici nedreptățile nu-l urâțiseră, ci doar îl făcuseră să sufere. Iar suferința lui o materializase într-o carte despre iubire adevărată, înțelegere și toleranță."

[Anca Adriana Rucareanu · Rating 5 out of 5]

”Vina” este un roman puternic. Un roman plin de esență, un roman cu o scriitură fluidă și extrem de captivantă. Nu abundă în dialog, însă e plin de gânduri și cuvinte nerostite. Nu abundă în frumusețea vieții și a dragostei, însă e plin de lecții și are un impact uriaș asupra celui care îl citește cu sufletul. Citeam cândva că numai moartea este un proces ireversibil, pentru toate celelalte există timp.


https://ancasicartile.wordpress.com/2...

[Cristina Balan · Rating 3 out of 5]

Am citit romanele Cameliei Cavadia in ordine inversa: Mastile fricii si Vina. Evolutia e sesizabila si abia astept urmatorul volum.
Nota mea finala se compune astfel:
Scorul maxim pentru debutul literar curajos, pentru modul in care sunt conturate personalitatile personajelor principale, pentru firul rosu calauzitor si pentru final.
Un scor mediu pentru prea multele clisee (de ex "a renascut precum pasarea Phoenix").
Scorul minim este cauzat de cliseele necuratate, cuvintele sau literele lipsa, mai precis de scaparile editorului de carte, a carei prezenta ar fi putut fi ceva mai ferma.
Cu toate acestea, Cavadia este o autoare care merita urmarita cu atat mai mult cu cat isi ridica singura stacheta.

[Dana · Rating 3 out of 5]

Vina este un basm modern bazat pe un preaplin de fericire care secătuieşte personajul principal până la epuizare, o fabulă despre cum totul se poate nărui într-o clipă, un tablou perfect de familie ce ascunde putreziciunea sufletului atunci când viaţa ideală devine o povară mult prea greu de îndurat. Eroul nostru, Tomas H., dezgustat de sine, îşi târâie existenţa prin ochii vecinilor săi pe care îi observă din spatele cortinelor, cu candoare şi curiozitate deopotrivă.

Citiţi aici recenzia completă: http://www.bookishstyle.ro/vina

[Raluca Zamfir · Rating 5 out of 5]

Excepțional roman de debut al Cameliei Cavadia! De la prima pagina începuta, mi-a fost greu sa o pun jos. E acel gen de carte care te face sa iti rămână gândul la personajele ei si abia aștepți sa iti termini treburile ca sa ajungi acasa si sa o parcurgi. Frumos limbaj, o fluiditate a frazelor care iti conferă o adevarata placere sa o citești. Personajele sunt complexe in care nu ai cum sa nu te regăsești pe alocuri in fiecare dintre ele. Este o carte pe care sigur nu o uiti. Excepțional roman de debut al Cameliei Cavadia. Are toata admirația mea, si astept cu nerăbdare viitoarele ei romane.

[that_bookish_bite · Rating 4 out of 5]

Dureros de reală…
Vina ne cuprinde de fiecare dată şi ne acaparează cu totul fără să dăm seama.
Povestea acestei familii poate să fie povestea fiecărei familii. Lipsa de comunicare şi negarea de a face față realității, te aduce în prag de disperare.
Camelia reușeşte din nou să surprindă fiecare trăire şi emoție a fiecărui personaj în parte.
Cărțile ei mă emoționează foarte mult, pentru că ne sunt prezente faptele fix aşa cum se întâmplă în viața reală.
Vina este un roman pe care ar trebui să îl citească oricine dorește să se elibereze de această povară care face parte din viața noastră.

[D'ale lui Damian · Rating 5 out of 5]

Vina-Camelia Cavadia

Dureroasă carte....

"Asemeni lui,fiecare purta o poveste personală, cu necazurile si bucuriile ei"...iar acest volum este despre impactul negativ pe care il are sentimentul de vinovăție asupra lui Tomas, un om care pana mai ieri era fericit,împlinit, iar o nenorocire si sentimentul de vinovăție, l-au transformat din om în neom .
După 10 ani,consideră că a venit momentul sa puna stop ,si sa încerce să îndrepte lucrurile....dacă reușește trebuie sa descoperiți voi.
Am citit cartea cu teama de a descoperi ce s-a întâmplat, pentru ca cu siguranță ceva rau s-a întâmplat...am stat cu sufletul la gură,și la fiecare descoperire ziceam: sper sa nu fie ...
M-a durut absenta din viața fiului său;
.............o carte din care avem ce invata :promisiuni,implicare, comunicare familială,totul este sa nu realizam prea târziu ce greșim.

[Eva Anca · Rating 5 out of 5]

„Vina” este o carte care te îndrumă, oarecum, la introspecție. Te determină să cauți greșelile pe care le faci față de cei dragi și să le repari, până nu e prea târziu. Este o poveste care îți arată că banii și faima nu aduc fericire, ci doar o iluzorie fericire, care se poate destrăma într-o clipă, lăsând în urmă o durere nemărginită.
Este o carte tristă, dar minunată. V-o recomand cu încredere și vă sfătuiesc să nu vă lăsați păcăliți de cuvinte precum „trist” sau „dramă”, deoarece stilul de scriere al autoarei și povestea pot cuceri orice cititor.
https://randurileevei.wordpress.com/2...

[Madalina · Rating 5 out of 5]

O carte tulburatoare care ne reaminteste ca suntem victimele propriilor ganduri, ca faima si banii nu ne fac deloc fericiti si impliniti, ba din contra, ca suntem nimic fara aproapele, fie el soti, sotii, copii, parinti, prieteni, necunoscuti, ca de cate ori suntem doborati trebuie neaparat sa ne ridicam, ca timpul nu poate sterge greutatea vorbelor si faptelor...

Pros: cartea de citeste extrem foarte usor.
Cons: Paul vorbeste prea "ca un om mare" pentru varsta lui, mai precis intervalul de timp de cand incaseaza palma de fapt adresata mamei pana in momentul mortii Clarei.

[Nicoleta Calinoiu · Rating 5 out of 5]

https://wordpress.com/post/educatiecu...

[Andreea Florescu · Rating 5 out of 5]

Bucăți de suflet puse pe hârtie!

[Anca · Rating 3 out of 5]

Un subiect sensibil care prinde prin “accesibilitatea” lui - oricine a fost sau poate fi martorul unui paradis in destrămare. Totusi, usor repetitivă si pe alocuri abundentă in figuri de stil.

[Alice Rosu · Rating 5 out of 5]

O carte dulce amaruie in care te gandesti de ce trecutul se imbina cu prezentul si viceversa, ce s-ar mai putea intampla, ce s-ar putea alege de viata lor, de alegerile lor? Si culmea este ca mereu te ia prin surprindere ce se intampla, te gandesti ca titlul nu-i a basm cu final fericit si totusi speri ca se vor "lumina", vor actiona in vreun fel, vor face ceva pentru ei si pentru cei din jur. Vina este complesitoare si mereu il "incarca" pe personajul principal care se simte asa cum ne simtim poate si noi cateodata, in sinea noastra. Vina ne face sa nu mai fim noi, sa nu mai facem diferenta dintre bine si rau si sa o luam poate pe drumul gresit. Asa face si Tomas se lasa prada vinei iar de acolo la tragedie este doar un pas. :(


"Au devenit din nou prieteni abia dupa ce au inteles ca oamenii gresesc atunci cand isi doresc ca fie ca-nainte. Si asta pentru simplul fapt ca niciodata un lucru nu mai poate fi la fel. Timpul care trece nu ne gaseste niciodata la fel cum ne-a lasat, experientele de orice fel isi pun amprenta peste noi si in fiecare zi devenim altii. Mai buni, mai rai, mai intelegatori, mai tristi, mai veseli, dar niciodata la fel."

[Casiana · Rating 3 out of 5]

Dacă aș putea să transmit un singur mesaj acestei cărți i-aș spune “nu e vina ta, problema e la mine”.
Am citit cărțile Cameliei Cavadia într-o ordine mai mult decât nefericită: Măștile fricii, Purgatoriul îngerilor și Vina. Spun că este nefericită pentru că exact în această ordine mi-au și plăcut. Vina nu m-a convins, dar probabil și din cauza așteptărilor prea mari, după ce Măștile fricii a intrat în cursa pentru cea mai bună carte a anului (pentru mine).

Recenzia completă poate fi citită aici: https://asasunt.eu/vina-camelia-cavadia/

[Ana Stanciu-Dumitrache · Rating 5 out of 5]

Desi mi-a placut foarte mult si mi-a intrat in suflet, am simtit ca acesta e romanul de debut al autoarei. Pentru mine Mastile fricii si Purgatoriul ingerilor au fost perfecte tocmai pentru ca am fost atat de tulburata de poveste si personajele au avut un asa mare impact asupra mea incat nu am mai putut sa ma concentrez sau sa judec altceva- altceva ce tine de constructia romanului (intriga, procedee artistice, etc.) Cu Vina lucrurile au stat altfel, caci m-am putut detasa de poveste (care a fost foarte buna de altfel) si am putut observa si alte lucruri: descrieri destul de lungi si uneori repetitive, un personaj perfect, care mi-a displacut tocmai datorita perfectiunii lui (Stela- femeia, sotia si mama ideala, buna, iertatoare si in final, victima) si cateva dialoguri pline de clisee (mai ales cele venite din partea lui Paul). Cu toate astea insa, pe mine autoarea ma vrajeste cu stilul ei si cu toata emotia pe care reuseste sa o transmita. Au fost momente cand mi s-a facut pielea de gaina si nu sunt multe carti si mai ales autori care reusesc sa provoace asta. Romanele ei sunt vii, te acapareaza cu totul, sunt niste povesti de viata atat de simple, cu niste personaje pe care parca le cunosti, le simti durerile si bucuriile, te simti parte din viata lor si, poate cel mai important, inveti atat de multe de la ele.
Camelia, astept cu nerabdare urmatorul roman!

[Solodchi Andreea · Rating 4 out of 5]

Nu mi-a cotrobăit prea tare prin ungherele întortocheate ale sufletului, dar mi-a plăcut felul în care se zbenguiau frazele, modul cum au fost îmbrăcate cuvintele în straie psihologice.
Spre final începe să scânteieze nițel, dar cursul poveştii te lasa cu-n gust amar. Chiar n-aş fi vrut asemenea final. Un scriitor de succes, cu o viață şi o familie perfectă. E destul pentru a fi fericit? Un om destinat fericirii ce eşuează lamentabil, un om cuprins de ghearele alcoolului, disperării şi geloziei.
Acest roman psihologic dezvoltă teme destul de incomode: problema (ne)comunicării în cuplu, alcoolismul, autodistrugerea şi (ne)asumarea greşelilor.

[Florin Ursulescu · Rating 5 out of 5]

Un roman impresionant despre iubire, relații și viață. O poveste sfâșietoare a unei familii in care destinul nu iartă, oricât de multe bune intenții există. Viața nu poate fi înșelată, iar teoria haosului se aplică și aici cu succes. O mică fisură in perfecțiunea unei iubiri, provoacă un dezastru. Totul se macină, încet, încet...
Acțiunea acestui roman se desfășoară pe două planuri. In cel prezent îl cunoaștem pe un domn H. distrus de alcool, disperare și înnecat de dorința autodistrugerii din vinovăția unei drame misterioase. Singura lui legătură cu realitatea sunt putinele clipe de luciditate pe care le petrece observând cu atenție chiriașii din clădirea ce îi aparținea. Ana este femeia care îl îngrijește săptămânal, asigurându-i supraviețuirea.
In celălalt plan, al trecutului, al amintirii dureroase, aflăm povestea care a dus la starea precară în care îl gasim pe Tomas H.
Un tânăr scriitor, înzestrat cu o sensibilitate deosebita și o imaginație ieșită din comun o cunoaște pe Stella o frumoasă colegă de facultate de care se îndrăgostește nebunește. Cei doi realizează că sunt făcuți unul pentru celălalt și își întemeiază o familie. Totuși, firea domnului H capricioasă și autodistructiva care vine la pachet cu geniul artistic pe care îl posedă, aduce o fisură în sfera iubirii ideale.
După cearta care rupe perfecțiunea, încercările de revenire la normalitate sunt inutile. Un pahar spart, oricâte încercări va beneficia de a reveni la normalitate, va fi doar o caricatură a ceea ce a fost. O simplă amintire.
Cuplul încearcă să treacă mai departe. Singura posibilitate de a evolua este de a accepta faptul că fiecare moment al vieții este prețios pentru că este unic, iar schimbarea e ceva firesc.
Teoretic este posibil, însă...realitatea este alta.
Succesul romanelor publicate, gelozia gratuită, alcoolul, duc la un alt impas...
Omul este o ființă dificilă, care odată ce primește în suflet viermele neîncrederii, îl macină și îl determină să se autodistrugă, indiferent de consecințe. Tomas este orbit și ajunge să comită un gest de neiertat. Efectiv, am simțit un nod in gât citind acest roman, iar finalul mi-a smuls lacrimi. Mărinimia pe care am văzut-o la un Paul, fiul lui Tomas, eliberarea ce se întrezărea din chinurile suferinței, am crezut că vor face acest roman să fie o poveste motivațională, însă am fost surprins... Viața este nedreaptă, iar destinul implacabil este dureros.
Am citit un roman uimitor, rupt din realitate, dureros de frumos, pe care îl recomand din tot sufletul.
Camelia Cavadia este o scriitoare fantastică și aștept cu nerăbdare următoarea carte!
https://ursulescu.blogspot.com/2021/0...

[Tedi Teodora · Rating 3 out of 5]

O carte care nu a fost rea dar nici nu m-a impresionat. În această carte îl avem pe Thomas H. El are 60 de ani și nu dorește să mai trăiască asa ca se îmbată în fiecare zi. El sta la bloc și supraveghează trei familii care stau peste drum. În timp ce își urmărește vecinii, el își aduce aminte de viața pe care a trait-o. Începe cu facultatea unde s-a îndrăgostit nebunește de Stella, o femeie foarte frumoasă care înnebunea toți colegii de la facultate. Până la urmă ea îl alege pe el și asa își încep viața împreună. El devine scriitor, iar ea începe să predea la facultate. Rămâne de văzut dacă au copii și ce îl determina pe Thomas H. sa devina ursuz și neîmplinit la bătrânețe. Ce nu mi-a plăcut la aceasta carte a fost faptul ca Thomas H. este prezentat cu bune și cu rele pe când ceilalți sunt prezentați ca și cum ar fi perfecți, mai ales Stella. A fost ca și când în relația lor, doar Thomas a făcut lucruri greșite, pe când Stella nu greșește cu nimic. La final face si ea niste greșeli, dar ele sunt irelevante pentru poveste. Nu mi s-a părut ca personajele sunt creionate cum trebuie. Ori sunt duse până in extrema perfectiunii, ori in extrema pacatului. Oamenii sunt asa cum sunt, niciun om nu este perfect. În plus, pe alocuri am avut impresia ca este o carte de dezvoltare personală, nu ficțiune.

[Roxana · Rating 5 out of 5]

 Nucleul de bază al societății -familia , este subiectul acestei cărți -Vina. Thomas și Stella sunt un cuplu aparent perfect, care își desfășoară viața simplu, trăind fiecare moment cu inima deschisă și ochii minții veșnic curioși. 


   În ciuda fericirii și iubirii din căminul lor, Thomas duce lupte interioare intense, este constant măcinat de gelozie și nesiguranță, iar felul în care se transformă când aceste sentimente îl năpădesc îi sperie pe cei dragi și îi îndepărtează de el. Restul poveștii rămâne să o descoperiți voi 😉. 


   Această carte vine ca o lecție de viață, este scrisă pt cei care cred că fericirea noastră depinde în totalitate de alții, când de fapt , sălășluiește mereu în noi înșine. Putem avea palate, relații cu cei mai frumoși și buni oameni, copii, viața de succes și prieteni buni... dacă în sinea noastră este un sâmbure de îndoială, nesiguranță sau răutate, nimic nu va fi de ajuns, nimic nu ne va face fericiți. 


   Folosiți această carte ca o reflectare la sine, la ceea ce puteți schimba și aduce în relația cu voi înșivă. 

 

  Dacă o recomand? Daaa, din tot sufletul!


 

[Mihaela Musetescu · Rating 5 out of 5]

Tomas H. își duce viața amețit de aburii alcoolului și într-o izolare totală, iar singura care-l vizitează este menajera sa, Ana. El își petrece timpul uitându-se la vecini pe fereastră și gândindu-se la viața sa de dinainte când era un scriitor faimos, căsătorit cu Stella, o femeie de o frumusețe răpitoare, asistentă universitară. Viața lor perfectă a fost tulburată de demonul geloziei și de patima alcoolului. Toate eforturile familiei si prietenilor de a-l duce în direcția inițială, a armoniei și fericirii, au fost zadarnice.
O carte tulburătoare.

”Timpul care trece nu ne găsește niciodată la fel cum ne-a lăsat, experiențele de orice fel își pun amprenta peste noi și în fiecare zi devenim alții. Mai buni, mai răi, mai înțelegători, mai triști, mai veseli, dar niciodată la fel. Au devenit din nou apropiați când au înțeles că fiecare moment al vieții este prețios în felul lui. Tocmai pentru că e unic. Iar ei erau alții cu fiecare secundă care trecea peste ei."(Vina)

Nr. pagini  320

[Nicoleta Bucurică · Rating 5 out of 5]

O carte minunată, sfâșietor de tristă, care te răscolește si te face să-ți dai seama ca trebuie sa apreciezi fiecare clipă alături de cei dragi. Este a doua carte pe care o citesc de la dna Camelia Cavadia, dupa Măștile fricii si pot sa spun ca abia astept sa citesc si celelalte romane! M-au încercat diverse stări citind acest roman: bucurie pentru momentele fericite traite de cei doi protagoniști, tristețe pentru stările depresive ale domnului H si durere sfâșietoare pentru clipele cumplite traite de famile. Cartea surprinde multe realității prezente în jurul nostru: părinți cu probleme, copii care suferă datorita lipsei de afecțiune si prezinta viata, care este și frumoasa si trista în același timp. Abia astept sa citesc si următoarele romane ale dnei Camelia Cavadia, care a devenit unul din scriitorii mei de suflet!❤

[Ioana Bogdan · Rating 3 out of 5]

Este o dramă bună, profundă, dar nu am putut să o termin așa cum mi-aș fi dorit. Ultimele 100 de pagini le-am citit pe repede înainte, pentru că voiam să aflu odată ce s-a întâmplat. Prea multe figuri de stil, prea decorat perfect roz și fericit trecutul, multe cuvinte diferite dar cu același sens, pentru idei care erau destul de clare și nu mai aveau nevoie de mai multe explicații sau adăugări.
Înțeleg că probabil s-a dorit subliniat contrastul între viața perfectă pe care au avut-o și singurătatea lui Tomas actuală, dar tocmai discrepanța prea mare între ce a fost și cum este sporesc nerăbdarea de a afla intriga și punctul culminant.
Cu părere de rău, mi-a plăcut ce am mai citit de la Camelia Cavadia, dar cartea aceasta, mie personal, mi s-a părut obositoare și nu am mai putut avea răbdare cu ea. Finalul este total neașteptat, într-adevăr.