Abatia infinita incheie atit sirul ideatic al conflictului dintre principiile straine cu care se confrunta omenirea, cit si firul epic al unei deveniri mesianice. Volumul ii urmareste pe Xtyn si pe Alaana, ramasi sa faca fata provocarilor noi pe care le impune un Kyrall modificat radical, si povesteste despre revolutia care se petrece in mintea unei familii de zeti ajunse pe o planeta care le potenteaza geniul creator, nepierzind din vedere nici destinul clonelor plecate sa-l recreeze pe Sfintul Augustin cel Nou. Pe linga tensiunea extraordinara si avalansa de evenimente care compun un epic de o intensitate trepidanta, care tine cititorul cu sufletul la gura pina in final, cartea propune si citeva raspunsuri la acele intrebari care incep sa chinuie omenirea. Volumul continua si meditatiile autorului in ceea ce-l priveste pe Sfintul Augustin din Hippona, care devine personaj al cartii, ceea ce ocazioneaza cititorului o imersie neasteptata sispectaculoasa in peisajele exotice ale Africii romane ale jumatatii de secol IV.
Partea a 3-a a Abatiei uneste "cercul" povestii. Multe din necunoscutele primelor 2 carti ni se dezvaluie. Apar alte idei bune si actiuni inedite. Totusi pentru mine a fost in unele locuri plictisitoare. Parca de prea multe ori ni se spune acelasi lucru de prea multe personaje, se bate prea mult moneda pe biserica, se sta prea mult de vorba fara a spune decit aceleasi lucruri. Pentru mine a fost pe undeva asemenator cu "Vrobitor in numele mortilor" de Orson Scott Card. Mai multa analiza si mai putina actiune, cu toate ca nu se sta toata cartea la masa si se vorbeste.
In acelasi timp cu dezlegarea misterelor si inceputurilor se lasa o mica portita pentru o continuare. Oricum ar fii, daca mi-a placut mult sau putin, recunosc sincer ca nu cred ca as fii in stare sa creez nici 2% din aceasta carte. Daca ati citit celellalte 2 parti, neaparat trebuie citita si asta. Ordinea citiriitrebuie respecata...normal !!!
"Am străbătut cu simțurile, până unde am putut, lumea exterioară şi mi-am îndreptat atenția atât spre viaţa din corpul meu, cât şi spre înseşi simțurile mele. După aceea, am pătruns în ungherele ascunse ale memoriei mele, în largile ei ramificații, pline, într-un chip uimitor, de nesfârşite bogății; le-am cercetat cu atenție şi m-am înfiorat de teamă, căci fără tine nu aş fi putut să desting nimic din ele."
Exceptional! Dupa un inceput slabut as zice eu (vis-a-vis de asteptari) al Abatiei, volumul II a venit sa adanceasca misterul, iar trilogia se incheie cu o suita de concluzii si reflectii senzationale asupra omului si a naturii sale.
Personajele sunt conturate frumos si natural, lasand intriga sa curga lin, impletindu-se organic cu fiecare caracter. Deja probabil n-ar fi trebuit sa ma surprinda, avand in vedere motivele cartii, dar toate intrigile sunt aduse la o concluzie logica ce inglobeaza framantarile tuturor personajelor din carti.
Mi s-a parut deosebit de interesant si modul in care reliefeaza Dan Dobos prin naratiune o multime de intrebari legate de filozofia credintei. In mod normal cred ca e deoesbit de dificil sa expui idei complexe legate de religie, de natura ei si de motivul aparitiei sale in societate. Prin aratiune insa, e mult mai usor sa arati aplicabilitatea lor in raport cu niste personaje cu care cititorul se poate conecta. E diferenta intre a spune ca ceva e important si a arata in exemple despre cum anume se manifesta acea importanta.
Ca si recomandare, as spune ca e o trilogie care se merita citita si care poate fi inteleasa (sau macar savurata) abia undeva dupa 30-35 de ani, cand mintea s-a copt destul incat sa-si permita luxul unor intrebari mai profunde.
This is the final part of the trilogy, and I can say all the time spent reading has been totally worth it!. It has succeeded being a "grad finale" with a monumental plot ending that fills all the gaps left by the other volumes, making you wonder "I should have though it myself, I had all the clues!". Those of you who felt sorry about some characters being gone in the previous parts, don't cry! They're all in here, making their contribution. The author's daring imagination continues, reaching new heights. The "religious factor" plays its crucial role once more, with its strong motifs (rituals, savior, artifacts) finally explained. Overall, this has been really satisfying and stands among the universal sci-fi works.
Dezamagire totala, aproape de necitit. E drept ca a trecut ceva timp de la lectura Blestemului Abatiei, dar chiar si asa, e greu de urmarit. Singura placere a fost ca am scapat de corvoada.