Volumul 69 de motive stupide ca să te apuci de citit este un proiect comun Adenium și Hyperliteratura, un ghid util pentru cei interesați de literatură, la începutul formării unei biblioteci (și a unei culturi generale vaste), și în același timp o carte savuroasă pentru cunoscători, pentru împătimiții cititului, care vor găsi cu siguranță viziuni proaspete asupra cărților, alături de titluri și autori noi.
69 de motive stupide ca să te apuci de citit este alcătuită din 69 de articole, editoriale, fragmente din anchete și interviuri, recenzii și alte lucrări apărute pe Hyperliteratura în cei trei ani de existență. De la recomandări de titluri și autori care n-ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă, la cărți mai puțin cunoscute, dar la fel de importante și interesante, analogii și analize inedite ale unor cărți sau teme clasice, văzute mereu din alte unghiuri, până la povești savuroase din spatele cărților, din viețile autorilor, dar mai ales din viețile cititorilor lor.
69 de motive stupide ca să te apuci de citit va apărea la Adenium în luna mai, dar precomenzile se pot face deja pe hyperliteratura.ro.
Adenium este o editură care se remarcă prin pasiunea și atenția pentru cartea bine scrisă, pentru superlativul în cultură și știință, pentru implicarea în viața socială a comunității și pentru educația în spiritul valorilor morale. Colaborarea cu Hyperliteratura.ro, o revistă online pentru pasionaţii de cărţi, scris şi literatură în general, este un act firesc care se concretizează prin apariția acestui volum.
Știi faza aia cu Bill Hicks când mănâncă singur la masă, într-un restaurant, citind o carte, nu meniul, și-l întreabă chelnerița, clefăind gumă: „Hei, de ce citești?!”
N-aș zice că e cea mai nepotrivită întrebare. La urma urmelor, ce citea Bill se putea afla ușor de pe copertă, dar de ce citea, ei bine, asta e o cu totul altă discuție. Atunci l-a cam încuiat, ce-i drept, dar dacă Bill ar fi fost în viață acum, poate că ar fi căutat-o pe chelnerița cu pricina, i-ar fi dat cartea 69 de motive stupide ca să te apuci de citit și i-ar fi zis așa: „Auzi, duduie, ia alege-ți matale un motiv din alea 69 și vezi dacă lumea devine brusc mai bună.” Desigur, ar mai fi avut puțin de așteptat, cât să aibă cartea vreme să ajungă celebră, lăudată și subliniată, plimbată și criticată, împrumutată și pătată cu sos de roșii, după aceea tradusă și publicată în SUA, dar când s-ar fi întâmplat – și dacă Bill nu ar fi murit între timp – eu așa cred, că i-ar fi dus chelneriței cartea asta. Sau nu, e totuși destul de dificil să găsești o chelneriță, mai ales când vrei o bere.
Cine are nevoie de motive serioase ca să se apuce de citit? Na, uite, eu am început să citesc cărți, nu doar teme, pe la 9 ani, pentru că m-am îndrăgostit de Winnetou, căpetenia apașilor. Iar de citit cu totul, cu ochii, ochelarii, mintea, sufletul, cafeaua, degetele, stomacul, berea, deadline-ul, ciornele, documentarea, am început să citesc pentru că… Hyperliteratura.
Hm. N-ar fi rău să ajungă cumva 69 de motive stupide ca să te apuci de citit la chelnerița lui Bill, să citească femeia atentă din scoarță-n scoarță și la sfârșit să zică: „Aha. Deci d-aia citea! D-aia!”
Am cumparat-o in 2015 cand a aparut dar am tinut-o ca “lectura de weekend cand merg la parinti”. In auto-izolarea asta am reusit sa o citesc. Nu sunt mare fac al cartilor cu articole dar echipa de la Hyperliteratura stie cum sa te atraga. In urma citirii acestei carti mi-am notat aproape 90 de titluri din recomandarile echipei. Daca sunteti in pana de ce sa cititi sau daca vreti sa faceti un cross-check cu ce ati citit voi, zic sa nu mai stati pe ganduri si sa puneti mana pe ea. :)
Big mistake! Nu ar fi trebuit să citesc această carte. Acum lista mea cu cărți de citit, și așa interminabilă, a crescut considerabil. M-am plimbat rapid prin zeci de povești, însoțită de zeci de motive, analize și exemple. Nu mai citiți, e de rău!
Vreţi o carte bună? Ei bine, 69 de motive stupide ca să te apuci de citit, nu o să facă absolut nimic dacă nu sunteţi deschişi spre cele ale lecturii. S-ar putea să vă stârnească pofta livrească, să vă facă să visaţi şi să va îndemne spre a cumpăra o carte. O să vă zdruncine şi o să vă facă inima de cititor să tremure. Dacă eşti neexperimentat în ale cititului, te-aş sfătui cu mare drag să nu judeci o carte după copertă. 69 de motive e mai mult decât atât. E un 69 al cărţilor dacă vreţi :). Cum e posibil? Ei bine, nu am să vă zic nimic mai mult. Trebuie să descoperiţi singuri. Însă proiectul celor de la Hyperliteratura este puţin spus genial. Aşa că bravo Andrei Ruse ! Bravo tuturor celor care au contribuit la această minunată carte!
Dacă vrei să distrugi lumea, nu ai nevoie de arme super-sofisticate, de tehnologii über-avansate și secrete, de mari planuri diabolico-masonico-reptiliene; e, de fapt, mult mai simplu: trebuie doar să-i convingi pe oameni să nu mai gândească. Și, dacă te uiți puțin atent în jur, vei observa că nu e deloc complicat, mai ales că nu ești singur în tot jocul ăsta, ale cărui baze funcționează excepțional. Dar începe cu un grup mic, ca experiment, până îți formezi mâna. Convinge-ți mai întâi prietenii să nu citească. De aici începe totul, crede-mă. Nimic, nici măcar Coelho, autorul coafezelor de cartier, nici măcar cărți de colorat cu glumițe în rime pe lângă, nici romane d-alea siropoase sau erotico-penibile à la 50 Shades pentru femei nesatisfăcute și duduițe care conviețuiesc de obicei cu pisici. Nimic, pentru că, oricât de slabă ar fi o carte, ea poate stârni pofta tâmpitului și pentru altele și al- tele, iar de la Dan Brown la Vonnegut, oricât de greu ți-ar părea, traseul poate fi foarte-foarte mic, dar mai ales ireversibil! Cărțile sunt plictisitoare! Te dor ochii și capul de la ele și există și riscul să ajungi să arăți ca un tocilar. Doar sunt atâtea distracții pe lângă cărți, atâtea! Uite, stai cu prietenii tăi la televizor. Mergi cu ei la filme americane de duzină cu happy-end. Nu uita să le dai toate consumabilele, floricele, semințe, fast-food la greu, cico-uri, alcool cât cuprinde, droguri (mai ales legale!) – senzații tari, să fie frumos, să ne simtem bine. Mergi cu ei în cluburi. Dacă se poate, în fiecare noapte. Dar nu merge în clu- buri unde se pune rock sau hip-hop, să nu-l surprindă pe prost vreo revelație pre- coce. Dacă se întâmplă totuși, din greșeală, râzi. Adună-ți cât mai mulți tovarăși imediat și râdeți continuu de orice idee care ar părea interesantă – căci râsul, în toată afacerea cu distrugerea lumii, e arma letală. Nu gloanțele, nu forța fizică, nu lăcomia fără margini și nesimțirea, nu indolența și nepăsarea, nu. Râsul! Râsul și distracția la max, frate. Să se facă praf, muci, zdrențe, să se prăjească până râd dacă le arăți un deget (și-ăla să fie al lor), să cadă în cap și să se amuze de asta, povestind cu entuziasm și altora marile lor realizări. Țoalele sunt foarte importante! Urmărește tot ce ține de fashion, baby, și fii cu un pas înainte. Provoacă-i să se îmbrace cât mai penibil, chiar dacă inițial vei arăta ca un clovn. Râzi! Dă-ți părul pe față, fă-ți dred-uri la floci, bagă-ți barba în ure- che, nu contează cât de absurd și penibil pare la început. Râzi, pentru că vei genera o modă. Iar ăsta e abia începutul. După ce vezi că nu prea mai ai cu cine discuta, că le ies mai mult vocale decât cuvinte pe gură, iar propozițiile lor sunt la fel de inteligente cu ce zice Hagi într-un interviu la TV, ei, acum e timpul să te apuci de o profesie meseriașă. Spune-le că poți comunica cu dumnezeu (tu, cu D mare, da?) și că stă în puterea ta să le ierți păcatele sau să le pui pile la viața de apoi. Bonus, tu stabilești ce păcate, dacă ești tare și-ți creezi propriul tău cult, dar aici e de muncă și nu merită. Nu reinventa roți, keep it calm & keep in simple, sunt deja alții pe felie cu care poți împărți ciolanul, tot Audi cu geamuri fumurii o să ai. Sau. Apucă-te de filme proaste. Două camere și câțiva puști netalentați, va fi un hit, uită-te doar în box-office. Să fie niște sânge și niște sex și gata. Sau. Muzică. „Ce rău e c-ai plecat/ Eu tot nu te-am uitat./ Te aștept să vii/ În creierii-mi pustii.“ Nu exagera cu cine știe ce cuvinte complicate, rezumă-te la rău/ tău; bine/tine și tot așa. Nu uita să îți pui niște dansatoare cărora să li se vadă un sfârc sau o bucă, că doar despre asta e iubirea.
Volumul 69 de motive stupide ca să te apuci de citit este un proiect comun Adenium și Hyperliteratura, un ghid util pentru cei interesați de literatură, la începutul formării unei biblioteci (și a unei culturi generale vaste) și în același timp, o carte savuroasă pentru cunoscători, pentru împătimiții cititului, care vor găsi, cu siguranță, viziuni proaspete asupra cărților alături de titluri și autori noi. 69 de motive stupide ca să te apuci de citit este alcătuită din 69 de articole, editoriale, fragmente din anchete și interviuri, recenzii și alte lucrări apărute pe Hyperliteratura în cei trei ani de existență. De la recomandări de titluri și autori care n-ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă, la cărți mai puțin cunoscute, dar la fel de importante și interesante, analogii și analize inedite ale unor cărți sau teme clasice, văzute mereu din alte unghiuri, până la povești savuroase din spatele cărților, din viețile autorilor, dar mai ales din viețile cititorilor lor. https://funions.ro/recenzii/9-de-moti...