Autor castigator al Premiului Uniunii Scriitorilor si a Premiului Special Europa SF
Din lutul amforelor de odinioara un mecanism extrage vocile si cantecele inregistrate ale atlantilor. Un vehicul submarin coboara la adancimi mari si e atacat de o creatura dintr-o specie necunoscuta. Planeta originilor, unde peisajele sunt cele mai frumoase din Univers, ramane destinatia ultima… Povestirile lui Ion Hobana ii ofera o multime de surprize placute cititorului de azi.
„Am inteles ca totul fusese o inscenare. Exploratorul Timpului nu vedea din trecut, ci din viitor. Luase infatisarea eroului lui Wells pentru a stabili mai usor contactul cu o lume care s-a obisnuit sa vada implinindu-se anticipatiile din carti. Mi-ar fi destainuit probabil secretul, daca aventura mea nu l-ar fi avertizat ca trecutul poate deveni un labirint fara iesire.“ Ion Hobana
Sincer, nu mi se pare o colectie de povestiri ci o colectie de idei. Unele creative, altele destul de lipsite de originalitate, in general bine scrise... dar una peste alta, foarte mici si destul de superficiale.
167 de pagini? Nu prea... De asemenea, pentru prima dată nu îmi pot da cu părerea, pentru nu prea am material asupra căruia să îmi dau cu părerea. Cartea pare mai degrabă o colecție de idei, „povestirile” fiind mult, mult prea scurte. Mai curând pot vorbi despre editarea acestor „povestioare”(apropo, eu am versiunea apărută în anul de grație 2015), care lasă foarte mult de dorit. Cum e să folosești termenii „tovarăș”, „sms” și „net” în aceeași frază? În ciuda limbajului comunist, aș fi preferat textul original...
Relativ ok, o colecție de anticipație mai degrabă decât sf, anume o colecție de schițe pe tematici științifice care ne trece prin trei paliere care l-au obsedat pe IH prin lunga sa carieră. Prima parte, centrată pe mare și adâncuri m-a “atins” cel mai mult, mai ales acum când lucrez la ceva cu tematică Marin(ă).
Antologia de față este împărțită în trei părți: Lumea Tăcerii, Un fel de spațiu și Oameni și stele, fiecare conținând patru povestiri. Autorul ne plimbă prin lume în căutarea unui monstru necunoscut dintr-un Univers mai puțin explorat, adâncul mărilor și oceanelor…„universul radioactiv din adâncul mării”. Lumea descrisă de Hobana pare desprinsă din Jules Verne, pe care l-a admirat foarte mult, autorul fiind un adevărat erudit în privința acestuia, dar și din Lovecraft, un leviathan, un kraken cthulhu-ian care stăpânește o lume întunecată, însuficient explorată. Într-Un fel de spațiu autorul merge pe urmele Exploratorului Timpului lui H. G. Wells, în a patra dimesiune, unde „Timpul nu e decât un fel de spațiu.”(Wells), „trecutul poate deveni o capcană fără ieșire”. Ne punem problema: ce se întâmpla dacă mergem prea departe în viitor? Întâlnirea cu Ceilalți, o remarcă parcă desprinsă din Lovecraft, aduce în prim plan vechea dilemă: ce se întâmplă dacă modifici trecutul în cea mai mică măsură, ce înseamnă asta pentru viitor? Sau „mergând destul de departe în viitor, se ajunge în ceea ce numim noi trecut”? În Oameni și stele ajugem încet să cunoștem adevărata explorare spațială, dar nu înainte de a recunoște un simplul fapt: pentru Om nu există planetă mai frumoasă decât Pământul. Lăcomia și amenințările nu duc mereu la război, uneori o simplă reeducare poate schimba cursul istoriei. Pe de altă parte teama de necunoscut, de vidul spațial poate aduce și cel mai puternic om în pragul nebuniei…cum se pot apăra membrii unei expediții către Marte de un atac? „Mă întrebam din ce aluat trebuie să fii plămădit pentru ca instinctul de conservare să cedeze în fața dorinței de a cunoaște. Titanica dorință care ne-a smuls din peșteri și ne-a trimis să ne lăsăm urmele pașilor pe fundul oceanului și în pulberea selenară.” Mi-a plăcut această culegere de povestiri? Greu de spus! Mare parte dintre ele par neterminate, îți lasă dorința de mai mult, unele însă m-au impresionat, mesajul din spatele acestora mi-a placut enorm. Favoritele mele: 1. Emisfera vie, care descrie cel mai bine monstrul din adâncuri 2. Timp pentru dragoste, o povestire care transcende timpul, în care viitorul modifică trecutul 3. Tranzacția, pentru finalul total neșteptat, simplu, elegant Recomand cartea celor cărora le plac short stories cu temă Science Fiction, care doresc să afle mai mult despre SF-ul clasic românesc.
Povestiri... unele idei sunt chiar interesante. Din pacate sunt cam scurte, daca ar fi fost putin mai dezvoltate, sigur ar fi iesit ceva mai serios. Mie imi place genul SF, deci voi aborda si alte volume.