Lomografii

by Ioana Nicolaie

„Cărţile mele de versuri sunt poveşti. Au crescut pe un schelet narativ, s-au vertebrat epic, deşi formal s-au folosit de artificiile stilistice ale poeziei. În Poză retuşată am încercat să fixez contorsiunile unei poveşti de dragoste, în Nordul am vorbit despre copilărie, şi traumă, şi sentimentul de minoritar în ultimul deceniu de comunism, în Credinţa am încercat să-mi înţeleg mai bine trecutul faulknerian şi convulsiv, iar în Autoimun am vorbit despre boală, maturitate şi implacabil. Fiecare poezie e, de fapt, un fragment al istoriei pe care o subîntinde. Prin urmare, orice antologare e aproape imposibil de făcut. Am operat totuşi o selecţie pe primul volum, căruia i-am adăugat şi câteva texte inedite, pe când Autoimun, de pildă, este inclus integral. Celelalte două cărţi reiau antologia Cenotaf, apărută în anul 2006.“ (Ioana NICOLAIE, iunie 2015)

„O autoare sobră de un subtil rafinament, ale cărei legături subterane dezvăluie o sensibilitate atipică pentru timpurile noastre, de o originalitate frapantă.“ (Andrei BODIU)

„O poetă cu o scriitură singulară la noi – o scriitură feminină, inteligentă, profundă, seducătoare şi prietenoasă.“ (Marius CHIVU)

„Ca o altă Eliză, fata-fetiţă devine «fărmecătoare», o vrăjitoare bună «strivind urzici pe prispă şi în oale», urzind cămăşi de cuvinte pentru cei 11 fraţi şi aducându-i astfel la viaţă.“ (Simona SORA)

Genres: Poetry

320 pages, Paperback

First published July 1, 2015

About the author

Ioana Nicolaie s-a nascut in Sangeorz-Bai, judetul Bistrita-Nasaud.
A absolvit in 1997 Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, iar in 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiasi facultati. Dupa absolvire a lucrat in invatamint, in presa si in domeniul editorial. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania.
A publicat mai multe volume de versuri (Poza retusata, Nordul, Credinta, Cenotaf ), doua romane (Cerul din burta, O pasare pe sirma) si literatura pentru copii (Aventurile lui Arik si Arik si mercenarii). A fost nominalizata la premii nationale si internationale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a aparut in germana, in 2008, cu titlul Der Norden. Cerul din burta a fost publicat in 2013 in suedeza (cu titlul Himlen i magen) si este in curs de aparitie in bulgara, iar O pasare pe sirma este in curs de traducere in sirba. A fost inclusa in noua volume colective romanesti (Ferestre ’98, 40238 Tescani, Cartea cu Bunici, Intelectuali la cratita etc.) si in numeroase reviste si antologii straine (Poesie 2003: Roumanie, territoire d’Orphee, New European Poets, The Vanishing Point That Whistles: An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.).

Ioana Nicolaie este casatorită cu scriitorul și poetul Mircea Cărtărescu.

Reviews

[Ruxandra (4fără15) · Rating 2 out of 5]

Am citit toate cele 317 pagini pentru că, pe de o parte, am pornit cu așteptări foarte mari după ce am citit proza Ioanei Nicolaie, așa că am încercat să nu îmi pierd speranța că aș putea să găsesc măcar câteva versuri în care să mă regăsesc, sau care să mă inspire. Pe de altă parte, odată ce am văzut că nu mă împac de nicio culoare cu poezia autoarei, am vrut neapărat să termin tot volumul, ca să pot să văd mai exact ce nu a funcționat pentru mine.

Singurele care mi-au plăcut în acest volum au fost poemele în proză, care apăreau numai din loc în loc și care mi-au indicat faptul că dacă Lomografii ar fi fost conceput pur și simplu ca o colecție de asemenea blocuri de text, sau ca un ansamblu brut de consemnări, probabil ar fi ieșit o carte mai comestibilă și mult mai autentică. Astfel, mi-a creat impresia unui jurnal ciopârțit cu scopul de a încăpea într-un anumit șablon, în timp ce poemele nu mi-au transmis, de fapt, mai nimic, ci mi-au dat impresia de poezie naivă, bogată în tot felul de clișee.

Apoi, punctuația m-a deranjat în mod deosebit, dar nu vă gândiți la poezia lui Emily Dickinson – de exemplu, apar o grămadă de puncte de suspensie care rup ritmul poeziei și o fac să pară deosebit de falsă, dar și semne ale exclamării plasate aiurea și cărora nu le-am înțeles deloc rostul. Tot la nivel formal am să menționez titlurile, majoritatea constând într-un singur cuvânt, nu tocmai original – “Deodată”, “Atunci”, “Acum”, “Deoparte”, “Dacă”, “Zgomote”, “Glasuri”, “Azi” etc. Cumva, asta mi-a dat impresia că autoarea a fost nevoită să aleagă titluri pentru toate poeziile cu 5 minute înainte să predea manuscrisul.

Legat de poezie în sine, mi s-a părut foarte încărcată, neavând deloc un curs natural. Foarte multe se încheie fie cu repetarea unui vers, fie cu un vers urmat de puncte de suspensie, probabil cu intenția de a crea un efect dramatic – însă rezultatul este tocmai pe dos. Pentru mine, începutul și finalul sunt cele mai importante părți ale unui poem (părți care pot adesea să salveze conținutul), astfel încât nu am gustat deloc încheierile acestea forțate, parcă numai de dragul de a termina odată poezia.

[Christian Bistriceanu · Rating 2 out of 5]

2.5
Ioana Nicolaie face parte din acea specie de scriitori care nu au decât propria biografie pe care o reciclează mereu și mereu.

[Andrei Cioată · Rating 5 out of 5]

Pur și simplu nu pot să mă satur de o lirică așa bună. Și profundă. Și emoționantă.

[Maria Stefania Ionel · Rating 3 out of 5]

Poezii care mi-au plăcut:
- Migdale
- Acum
- Târziu
- Se poate
- Anume
- Atârnând
- Adaos
- Frații
- Înfățișări
- Și cât
- Copiii vin
- Mama e o poliță
- Copiii duc
- Cursa
- Cine-a fost
- Hală
- Post-scriptum

[Vincze Andrada · Rating 2 out of 5]

"Moartea a început când s-a împuținat vacanța de vară"

[tudor · Rating 3 out of 5]

este cel mai lung volum de poezii pe care l-am citit. l-am parcurs destul de greu, e adevărat, dar reveneam constant la el pentru a găsi, din când în când, poeme apropiate sufletului meu. nu m-a impresionat, am început să mă satur puțin de biografia Ioanei Nicolaie, subiect care este abordat aproape în orice scriitură a ei.

[Andrei Mocuţa · Rating 1 out of 5]