La limită e primul meu roman de ficțiune, care surprinde lucrurile fără de care oamenii nu pot trăi și lucrurile cu care aceștia nu pot trăi. Textul reprezintă o călătorie fascinantă în viețile celor puși față în față cu abandonul, care înlocuiesc suferința cu acceptarea. Am scris cartea departe de acasă, în Suedia. Gerul năprasnic și distanța de oamenii iubiți te inspiră. Scrisul mi-a fost terapeut. Nu mă pierdusem, însă m-am regăsit printre rânduri. Sper ca romanul să vă ajute să vă redefiniți limitele!
Am citit, printr-o sugestie de lectură atent strecurată de Kristina Doba sub hârtia personalizată de Elibraria.eu, romanul „La limită”, scris de Diana Farca.
Și m-am bucurat împreună cu prefațatorul, Alex. Ștefănescu, să descopăr în pagini o autoare, așa cum o prezintă acesta pe Diana: „o tânără frumoasă și inteligentă”.
M-am bucurat și mai mult la gestul cela în care unul dintre eroi ”a luat un vinil din bibliotecă, pe care l-a așezat în pick-up” și mi-am zis mie: ”Poate că următoarea ta carte, după VINIL trebuie să se numească Pick-up, ca să poți strecura pe undeva și un joc de cuvinte: pick-up de locuitor”.
Citind însă romanul Dianei, parcă am auzit și păsările care au concert, fie în pădure, fie pe cer, (și) țin loc casetofonului defect din mașină” și am zis că e bine.
Am dat afirmativ din cap și atunci când cartea mi-a confirmat că „cea mai de preț calitate a unui bărbat e femeia cu care acesta alege să-și petreacă viața”.
M-am întristat, totuși, că există însă situații în viață în care părinții vor să-i ofere copilului totul, însă își permit „doar frânturi din nimic”.
Dar am zâmbit, în cele din urmă, ca să pot exclama bucuros, împreună cu Diana, plin de speranță: „Ce bine ar fi dacă toți adulții ar vedea lumea simplificat, prin ochii unui copil. Lumea ar fi un loc mai bun”.
Am citit cartea de ceva vreme, dar scriu acest review abia acum deoarece nicidecum nu reuşeam să scriu ceia ce am simţit cu adevarat citind-o.
Am cunoscut-o pe Diana aici în Chişinău, la o întîlnire cu cîteva cititoare. Mi-a plăcut atît mult de ea, încît am stat 2 ore cu gură căscată la ce povestea şi cum răspundea la întrebările puse de fete. Diana este o domnişoară atît de înţeleaptă, frumoasă şi PLINĂ de modestie. Am fost la multe lansări de carte, dar, asta a fost prima dată cînd ascultînd vorbele Autoarei ardeam de nerăbdare să deschid cartea şi să o citesc. Astfel, după întîlnirea am citit-o pînă pe la 4 dimineaţă, neavînd răbdarea să o las ca să o citesc a două zi.
La limită, este o carte perfectă, este cartea care în cîteva ore m-a făcut să simt o sumedenie de emoţii: mulţumire, dăruire, dragoste, înţelegere; am rîs, pe la jumătatea îţi provoacă o dorinţa de sex nebună, după care am început să plîng, apoi iar să rîd şi să mă bucur de tot ceia ce am, de tot ce mă înconjoară.
Este o carte poate că simplă, dar foarte profundă. Mulţumesc Diana! Multă baftă şi aştept cu mare nerăbdare următoarea carte, dar mai ales următoarea întîlnire cu tine!
Romanul este captivant, îl vei citi și te vei minuna cum a trecut timpul (nu degeaba se numește „La limită”), vei descoperi o carte cu întorsături de situații, încurcături de tot felul și o prietenie interesantă dintre un bătrân și un puștiulică. Cei doi se sprijină unul pe altul, puștiulică redă încrederea și voiciunea bătrânului, iar bătrânul îi pavează drumul puștiului precoce cu experiența lui amplă de viață. Din carte nu vor lipsi descrierile erotice neașteptate ale „tânărului bătrân”. Dacă Diana va dori să experimenteze, va putea cu succes să regizeze piese de teatru și filme, deoarece stăpânește perfect arta suspansului.
Mi-au plăcut descrierile bucolice și dialogurile sfătoase, în spatele lor se ascunde o inteligență vie și un simț al umorului la limita mușcătoare a ironiei, atributele Dianei Farca.
Am ales câteva citate din carte pe care le-am găsit reprezentative:
„de mic mă îngrozesc clovnii cu râsul lor, fie nebun, fie trist, ascuns sub o expresie machiavelică, în contrast cu machiajul strident”
„mi-a explicat că o căsnicie nu e nimic altceva decât o pereche de șosete, care – dacă s-au descusut – pot fi cusute la loc, în loc să fie aruncate la coș și-nlocuite rapid cu o pereche nouă […] pentru ea care avea experiența a două războaie[…] cârpirea șosetelor era singura soluție viabilă […] asta nu este o justificare plauzibilă pentru a continua o relație bazată pe minciună, pentru a nu-ți dezamăgi mama, bunica, verișoara…”
„până la urmă, a făcut ce face orice femeie visătoare, care se îmbată cu apa rece: îl așteaptă o viață pe Făt-Frumos, pentru ca – în final – să se căsătorească cu un bărbat bun cu un job stabil”
„pentru că ești o femeie în toată firea, ți se pare acum stupid că ai fost încurajată, când erai mică, să crezi în prințese și în finaluri fericite, dar crede-mă, nu e nimic mai înțelept decât să crezi în continuare în basme […] doar așa, ele pot deveni realitate” – idee pe care o împărtășesc întocmai. continuare... http://natasaalinaculea.com/2015/09/1...
La limita – Diana Farca, este o carte despre viata, ratacire, putere imensa, regasire, unitate, bunatate, daruire, intelegere, ajutor, adevarata cunoastere, pretuire, invatare si prietenie. Diana Farca are o remarcabila intuitie a asteptarilor cititorului. Istorisirea ei nu treneaza nicio clipa, desi din roman nu lipsesc portretele, descrierile de natura, analizele psihologice. Acestea sunt insa strict functionale, nu devin niciodata un scop in sine. Ritmul naratiunii ramane mereu alert, fara sa se ajunga insa vreodata la acel stil precipitat si eliptic, care face de necitit cartile altor autori din generatia Dianei Farca.
Fiind un roman al iubirii și al dezvoltării, unul dintre cele două personaje principale este bătrânul Albert, care evoluează destul de urât când vine vorba de iubire și de aprecierea celorlalți. Până când îl întâlnește pe Alexandru, un copil în vârstă de numai 10 ani, care îi dă atât de multe lecții de viață lui Bert, încât ajung să formeze o frumoasă relație de prietenie.
Mi-a plăcut mult povestea scrisă de Diana Farca. Acțiunea este transpusă atât prin ochii bătrânului, cât și ai băiețelului. A durat destul de mult să o citesc, fiindcă avea destul de multe pasaje cu detalii destul de plictisitoare. Mi-a plăcut cum s-a desfășurat și conturat acțiunea, la fel și cum s-a dezvoltat micuțul Alexandru. Cartea „La limită” m-a propulsat în diferite momente magice ale vieții bătrânului Albert, fiind cu adevărat captivante. Din această scriere am învățat că prietenia se poate construi chiar și între doi oameni diferiți din orice punct de vedere, iar aici mă refer atât la vârstă, cât și la caractere. O carte plină de realism, de istorie și de întorsături de situație, în care doi oameni foarte diferiți se sprijină reciproc, micuțul dându-i din nou un strop de fericire și siguranță bătrânului singuratic. Este un roman care pe mine m-a lăsat pe gânduri, atât din cauza întâmplărilor fictive, cât și din cauza întâmplărilor istorice pe care ni le povestește bătrânul.
Nu am înțeles de ce pe copertă apare semnul 18+ deoarece cartea are doar trei scene erotice, care nu sunt extrem de deocheate. Cartea o prezintă pe Maria și pe băiatul ei de 9 ani, Alexandru, care se mută de la oraș la țară pentru a avea mai mult confort și pentru a putea economisi bani. La țară, Alexandru îl întâlnește pe Albert von Gutenberg, un bătrân singuratic și ursuz. Cei dor vor lega o prietenie foarte specială. Albert îl învață pe băiat sa cânte la pian și să pescuiască. Tot Albert îi povestește toată viața copilului și așa cititorul îi află povestea tragică. Soția si fata lui au un accident de mașină în care mor amândouă. Din păcate, Albert ajunge la un cămin de bătrâni pentru că are Alzheimer și nu mai poate sta singur. Aici își va da seama ca atât Maria și Alexandru cât și asistenta de la cămin, Elena, nu au intrat în viață lui fără noimă și că totul are un scop pe lumea asta.
+ poveste interesantă care se citește ușor - scenele de dragoste nu își aveau rostul - finalul foarte rapid. Nu cred ca autoarea trebuia sa ne explice lecția de viață din carte, puteam sa ne dăm si noi seama :). - mi-ar fi plăcut să citesc mai mult despre Alexandru la final, să aflu mai multe despre viața lui.
This entire review has been hidden because of spoilers.
„La limită” este o carte „pentru spirit, pentru oglinda sufletului și pentru auzul surdului”.
„Iubirea este și panaceu și molină.”
„La limită” este un volum de debut și unul de succes. Metoda de scriere abordată de tânăra scriitoare Diana Farca este una ce te cucerește prin mesajele transmise și motto-urile menționate, astfel captându-ne atenția pe toată perioada de citire a interesantei povești. Cu o iscusință deosebită autoarea parcă ar anticipa dorințele cititorului oferindu-ne în fiecare următor rând o nouă porție de emoții, reușind pe parcursul lecturării volumului să gustăm practic din toate, iar când ajungi la „-Sfârșit-” te minunezi de cum a zburat timpul?
5⭐ Este o carte de la care ai ce învăța. Mi-a plăcut că acțiunea a fost povestită în 2 planuri: un plan este despre copil (Alexandru, 9 ani) şi celălalt, despre un bătrânel simpatic şi foarte inteligent, dar pe care toți îl considerau nebun. ➡️ M-a emoționat povestea de viață a bătrânului. A ajuns să se căsătorească cu femeia iubită (Lucia), vor avea și o fetiță (Adela), dar le va pierde pe amândouă într-un accident de mașină. ➡️ Finalul este conform așteptărilor! Alexandru, după lecțiile de pian luate cu Albert, ajunge să susțină concerte. ➡️12 ani mai târziu (adică 12 ani de la accident), acțiunea îl prezintă pe Albert într-un azil, alături de asistenta Elena, cea care a primit, în urma unui transplant, rinichii soției sale. 🔝 Recomand această carte tuturor! Merită citită! ❤🥰
This entire review has been hidden because of spoilers.
Nu ma asteptam la o asemenea poveste, la inceput mi s-a parut plictisitoare dar inaintand in firul narativ a devenit din ce in ce mai interesanta, chiar dureroasa intr-un anumit punc. O carte care se termina cu multe coincidente, incercand sa transmita ca in viata totul se întâmplă cu un scop. O carte ce merita citita!
Acțiunea cărții m-a dis puțin cu gândul la povestea batranului Ove. Avem și aici un bătrânel care încearcă să-și pună capăt zilelor, suferind după pierderea soției și a fiicei sale.. Dar apare micul Alex care îi zadarnicește planul, prin curiozitatea sa.. Între bătrân și copil se leagă o prietenei, iar noi aflăm povestea vieții sale prin destăinuirile pe care el i le face lui Alexandru. Aflăm la final impactul pe care îl va avea bătrânul în viata lui Alex.
This entire review has been hidden because of spoilers.