What do you think?
Rate this book
Homo Aggressivus: De ce nu se opresc războaiele și violența
Prima carte de etologie umană și psihologie evoluționistă din Republica Moldova.
Despre agresivitate, instincte, comportamente umane și fenomene sociale.
De ce suntem agresivi, cum s-a format caracterul războinic al speciei umane, care sunt factorii declanșatori ai comportamentului violent în zilele noastre, cum ne influențează genele, mediul și educația și ce impact au frustrările asupra echilibrului nostru emoțional – toate aceste și multe alte aspecte ale agresivității sunt pe larg și cu lux de argumente prezentate în această carte.
Autorul, etolog, doctor în biologie, a reușit să îmbine cercetări, exemple și teorii din cele mai diverse domenii științifice pentru a ne oferi un tablou integru, clar și convingător despre cum a evoluat comportamentul agresiv, cum se manifestă în cadrul societăților contemporane și de ce este atât de dificil să reducem gradul de violență în lume.
„Homo aggressivus” este o carte de excepție, care îmbogățește literatura noastră științifică și îl va îmbogăți intelectual pe fiecare cititor în parte.
Despre agresivitate, instincte, comportamente umane și fenomene sociale.
De ce suntem agresivi, cum s-a format caracterul războinic al speciei umane, care sunt factorii declanșatori ai comportamentului violent în zilele noastre, cum ne influențează genele, mediul și educația și ce impact au frustrările asupra echilibrului nostru emoțional – toate aceste și multe alte aspecte ale agresivității sunt pe larg și cu lux de argumente prezentate în această carte.
Autorul, etolog, doctor în biologie, a reușit să îmbine cercetări, exemple și teorii din cele mai diverse domenii științifice pentru a ne oferi un tablou integru, clar și convingător despre cum a evoluat comportamentul agresiv, cum se manifestă în cadrul societăților contemporane și de ce este atât de dificil să reducem gradul de violență în lume.
„Homo aggressivus” este o carte de excepție, care îmbogățește literatura noastră științifică și îl va îmbogăți intelectual pe fiecare cititor în parte.
660 pages, Hardcover
First published August 14, 2015
31 people are currently reading
256 people want to read
About the author
Dorian Furtună
8 books80 followersDorian Furtună este etolog, doctor în biologie, din Chişinău. Domeniul său de cercetare este etologia socială – dezvăluirea fundamentelor biologice/instinctuale ale comportamentelor sociale umane. Interesul ştiinţific: conflictele identitare, instinctele sociale, agresivitatea, ierarhiile, psihologia dușmăniei, etnocentrismul și psihologia identității. Este preocupat de popularizarea ştiinţei, organizează cursuri de retorică ştiinţifică, publică articole în mai multe reviste, culegeri şi portaluri din Republica Moldova şi România.
Vezi mai mult: http://dorianfurtuna.com/despre-mine
Copyright © Dorian Furtuna
Vezi mai mult: http://dorianfurtuna.com/despre-mine
Copyright © Dorian Furtuna
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 13 of 13 reviews
January 26, 2022
O carte foarte interesanta de la un autor pe care il respect profund. Stilul sau este asemanator cu Malcolm Gladwell, care are un stil foarte usor de inteles si alege subiecte interesante pe care le abordeaza, dar cartile sale sunt clasificate "pop science", cu toate plusurile si minusurile sale. Pretul accesbilitatii este utilizarea unor surse mai putin academice si istorii care sunt putin credibile, dar sunt fascinante de citit. Recomand cartea oricarui cititor, indiferent de opinii politice sau religioase.
Am doar cateva observatii, care m-au facut sa includ cartea in categoria pop science. Primul este utilizarea de multiple ori (cam langa o suta de mentiuni) in calitate de sursa articole de pe wikipedia.org, care e o sursa utila pentru o informare generala pe un anume subiect, dar nu cred ca e utila in careva publicatii. Doi, utilizarea de multiple ori a articolelor din media, care adesea are o agenda clara politica, deci au un bias foarte clar in dependenta de afilierea politica. In carte sunt utilizate spre exemplu asemnea "capodopere" din surse care in mod evident nu pot fi utilizate - buzzfeed, vice.com, the Guardian, the Atlantic etc. - care au o agenda puternic de stanga. E ok utilizarea lor pentru prezentarea unui fapt care a avut loc (evident acompaniat de verificarea informatiei in alte surse media), dar nu pentru careva concluzii finale in oricare subiect sensibil politic (schimbari climatice, incalcari a drepturtilor omului, etc.).
La fel sunt mai multe teorii mentionate in carte care deja sunt universal recunoscute ca "debunked", contrazise de stiinta moderna - cea mai elocvent exemplu este teoria lui Malthus si a fanilor sai neo-malthusieni, care acum sunt in mare parte in tabara eco-talibana, care vorbesc despre sfarsitul lumii de cateva decenii. Unul din ei - Paul Elrich - este la fel mentionat in carte si anume acest neo-malthusian vorbea de sfarsitul civilizatiei umane in 1994, deci acum locuim in era post-apocalipsa conform acestor autori. In esenta datele statistice (Hans Rosling e o sursa buna) in mod clar demonstreaza ca oamenii suferinzi de foame sunt in scadere in ultimii sute de ani sirealitatea e complet inversa de viitorul descris de acesti neo-malthusieni. In general ideile apolcalipse au o priza exceptionala in natura Homo Sapiens de milenii, nu e o idee noua, diferenta acum fiind ca ideea apocalipsei religioase datorata de dezamagirea zeilor a fost inlocuita cu ideea apocalispei ecologicem, unde zeii sunt inlocuiti cu planeta pamant sau forma ei religioasa - Gaia. Deci, in final tot la religie ne intoarcem.
Cartea bine analizeaza testele lui Zimbardo (Stanfrod Prison Experimen) si autorul corect analizeaza criticile sale, dar Zimbardo este total omis in capitolul ce vorbeste despre conexiunea intre jocuri video si violenta. Zimbardo are o publicatie exceptionala la subiect, care in mare parte intoarece pe dos conclulziile din Homo Aggressivus. In general in acest capitol al cartii se utilizeaza mai mult articole jurnalistice decat studii stiintifice recunoscute.
In concluzie o carte care este recomandata spre citire oricarui cititor, dar care are nevoie deja, chiar daca e recenta, de unele ajustari in lumina noilor publicatii din ultimii 5 ani. Domeniul examinat in carte este foarte larg si din aceasta cauza multe descoperiri deja au influentat multe descutii din ea, dar asta e inevitabil deoarece autorul utilizeaza publicatii dintr-o gama larga de stiinte.
Deci, o carte rara pentru cititorii de limba romana, care sunt sigur ca va trezi curiozitatea in mintea cititorilor si va ridica multe intrebari, multe din ele fara raspunsuri chair si azi.
Am doar cateva observatii, care m-au facut sa includ cartea in categoria pop science. Primul este utilizarea de multiple ori (cam langa o suta de mentiuni) in calitate de sursa articole de pe wikipedia.org, care e o sursa utila pentru o informare generala pe un anume subiect, dar nu cred ca e utila in careva publicatii. Doi, utilizarea de multiple ori a articolelor din media, care adesea are o agenda clara politica, deci au un bias foarte clar in dependenta de afilierea politica. In carte sunt utilizate spre exemplu asemnea "capodopere" din surse care in mod evident nu pot fi utilizate - buzzfeed, vice.com, the Guardian, the Atlantic etc. - care au o agenda puternic de stanga. E ok utilizarea lor pentru prezentarea unui fapt care a avut loc (evident acompaniat de verificarea informatiei in alte surse media), dar nu pentru careva concluzii finale in oricare subiect sensibil politic (schimbari climatice, incalcari a drepturtilor omului, etc.).
La fel sunt mai multe teorii mentionate in carte care deja sunt universal recunoscute ca "debunked", contrazise de stiinta moderna - cea mai elocvent exemplu este teoria lui Malthus si a fanilor sai neo-malthusieni, care acum sunt in mare parte in tabara eco-talibana, care vorbesc despre sfarsitul lumii de cateva decenii. Unul din ei - Paul Elrich - este la fel mentionat in carte si anume acest neo-malthusian vorbea de sfarsitul civilizatiei umane in 1994, deci acum locuim in era post-apocalipsa conform acestor autori. In esenta datele statistice (Hans Rosling e o sursa buna) in mod clar demonstreaza ca oamenii suferinzi de foame sunt in scadere in ultimii sute de ani sirealitatea e complet inversa de viitorul descris de acesti neo-malthusieni. In general ideile apolcalipse au o priza exceptionala in natura Homo Sapiens de milenii, nu e o idee noua, diferenta acum fiind ca ideea apocalipsei religioase datorata de dezamagirea zeilor a fost inlocuita cu ideea apocalispei ecologicem, unde zeii sunt inlocuiti cu planeta pamant sau forma ei religioasa - Gaia. Deci, in final tot la religie ne intoarcem.
Cartea bine analizeaza testele lui Zimbardo (Stanfrod Prison Experimen) si autorul corect analizeaza criticile sale, dar Zimbardo este total omis in capitolul ce vorbeste despre conexiunea intre jocuri video si violenta. Zimbardo are o publicatie exceptionala la subiect, care in mare parte intoarece pe dos conclulziile din Homo Aggressivus. In general in acest capitol al cartii se utilizeaza mai mult articole jurnalistice decat studii stiintifice recunoscute.
In concluzie o carte care este recomandata spre citire oricarui cititor, dar care are nevoie deja, chiar daca e recenta, de unele ajustari in lumina noilor publicatii din ultimii 5 ani. Domeniul examinat in carte este foarte larg si din aceasta cauza multe descoperiri deja au influentat multe descutii din ea, dar asta e inevitabil deoarece autorul utilizeaza publicatii dintr-o gama larga de stiinte.
Deci, o carte rara pentru cititorii de limba romana, care sunt sigur ca va trezi curiozitatea in mintea cititorilor si va ridica multe intrebari, multe din ele fara raspunsuri chair si azi.
August 7, 2025
Este a doua carte, scrisa de Dorian Furtuna, pe care o citesc si am avut, si de aceasta data, acelasi monolog interior: "bai, exact despre asta voiam sa citesc si exact astea sunt cartile pe care as fi vrut sa le scriu, daca as fi dispus de cele necesare".
De altfel, Mozaicul Uman si Homo Aggressivus cred ca au o tema comuna: "intelegerea naturii umane" si de aceea cred ca ar trebui citite ambele volume, in aceasta ordine (chiar daca Mozaicul Uman a fost scrisa ulterior), pentru o viziune de ansamblu.
Strict in ceea ce priveste Homo Aggressivus, chiar daca eram familiarizat cu multe aspecte si teorii prezentate, informatiile sunt atat de dense incat mi-a luat mult sa o citesc, deoarece am vrut sa am timp sa mi se sedimenteze noutatile si sa reflectez asupra lor.
Sunt de acord cu observatiile aduse in alte comentarii referitoare la valoarea, cel putin dubioasa, a unora dintre sursele folosite pentru sustinerea concluziilor prezentate, insa, cel putin pentru mine, nu scade din importanta acestei carti pentru spatiul vorbitor de limba romana si aici ajung la o alta chestiune.
Cred ca este necesar ca aceste doua carti sa fie traduse si in alte limbi si lansate pe pietele lumii, lucru care ar fi un castig atat pentru cititorul de rand, cat si pentru autor, pentru ca ar fi expus parerilor si criticilor necesare pentru orice demersuri stiintifice de genul (fie ele si de popularizare).
In privinta subiectului cartii, "agresivitatea", este clar ca aceasta face parte din biologia noastra, a contribuit la dezvoltarea inteligentei lui homo sapiens si acum, in societatea noastra, utilitatea acesteia nu mai este aceeasi, punandu-ne in pericol chiar existenta noastra ca specie.
Autorul ne spune ca nu trebuie sa inhibam acest instinct, ci trebuie sa-l manipulam in folosul si in interesul nostru (de ex. prin cultura), dar, avand in vedere diversitatea extrem de variata a societatilor umane acest lucru pare aproape imposibil, insa este de datoria noastra sa incercam.
"Stiintele de biologie umana sustin in mare parte aceeasi pledoarie: faptul ca agresivitatea este un dat natural, justificat din punct de vedere evolutionist, nu este o scuza pentru manifestarea agresivitatii in mediul social. Cu toate ca in viata noastra exista suficiente motivatii sa fim agresivi si sa ne comportam violent, noi suntem dotati si cu unele trasaturi si instrumente psihologice care ne permit sa tinem in frau instinctele si emotiile. Noi avem capacitatea de autocontrol; putem empatiza cu oamenii din jurul nostru; ne ghidam de anumite norme sociale, morale, religioase sau etice; putem oferi o educatie care sa-i ajute pe tineri sa inteleaga mai bine natura umana, inclusiv pe sine; in sfarsit, avem ratiunea de a calcula consecintele actiunilor noastre."
"Datorita capacitatii de a agresa si a inainta, noi am cucerit teritorii, am invins dusmanii naturali, am neutralizat rivalii, am consolidat societati largi, am creat civilizatii, am adaptat planeta la dorintele noastre si continuam sa urcam pe panta ascendenta, explorand treptat si spatiul din jurul globului. Civilizarea s-a datorat cuceririlor, explorarilor si luptei concurentiale dintre diferite triburi, miscari, idei, ideologii si tehnologii. Asa a fost pe durata a zeci si sute de milenii, cat s-a desfasurat antropogeneza si istoria speciei noastre. Toate adaptarile care se dovedisera avantajoase atunci s-au depozitat in bagajul nostru genetic si se manifesta si azi, prin emotii si furie si instincte ale expansiunii, chiar daca ne pare ca ele sunt anacronice si ne impedica in calea spre civilizare. De fapt, ele inca ne ajuta sa devenim mai puternici decat am fost. Si nici nu ne putem izbavi de acele instincte adanc inradacinate, chiar daca am dori."
De altfel, Mozaicul Uman si Homo Aggressivus cred ca au o tema comuna: "intelegerea naturii umane" si de aceea cred ca ar trebui citite ambele volume, in aceasta ordine (chiar daca Mozaicul Uman a fost scrisa ulterior), pentru o viziune de ansamblu.
Strict in ceea ce priveste Homo Aggressivus, chiar daca eram familiarizat cu multe aspecte si teorii prezentate, informatiile sunt atat de dense incat mi-a luat mult sa o citesc, deoarece am vrut sa am timp sa mi se sedimenteze noutatile si sa reflectez asupra lor.
Sunt de acord cu observatiile aduse in alte comentarii referitoare la valoarea, cel putin dubioasa, a unora dintre sursele folosite pentru sustinerea concluziilor prezentate, insa, cel putin pentru mine, nu scade din importanta acestei carti pentru spatiul vorbitor de limba romana si aici ajung la o alta chestiune.
Cred ca este necesar ca aceste doua carti sa fie traduse si in alte limbi si lansate pe pietele lumii, lucru care ar fi un castig atat pentru cititorul de rand, cat si pentru autor, pentru ca ar fi expus parerilor si criticilor necesare pentru orice demersuri stiintifice de genul (fie ele si de popularizare).
In privinta subiectului cartii, "agresivitatea", este clar ca aceasta face parte din biologia noastra, a contribuit la dezvoltarea inteligentei lui homo sapiens si acum, in societatea noastra, utilitatea acesteia nu mai este aceeasi, punandu-ne in pericol chiar existenta noastra ca specie.
Autorul ne spune ca nu trebuie sa inhibam acest instinct, ci trebuie sa-l manipulam in folosul si in interesul nostru (de ex. prin cultura), dar, avand in vedere diversitatea extrem de variata a societatilor umane acest lucru pare aproape imposibil, insa este de datoria noastra sa incercam.
"Stiintele de biologie umana sustin in mare parte aceeasi pledoarie: faptul ca agresivitatea este un dat natural, justificat din punct de vedere evolutionist, nu este o scuza pentru manifestarea agresivitatii in mediul social. Cu toate ca in viata noastra exista suficiente motivatii sa fim agresivi si sa ne comportam violent, noi suntem dotati si cu unele trasaturi si instrumente psihologice care ne permit sa tinem in frau instinctele si emotiile. Noi avem capacitatea de autocontrol; putem empatiza cu oamenii din jurul nostru; ne ghidam de anumite norme sociale, morale, religioase sau etice; putem oferi o educatie care sa-i ajute pe tineri sa inteleaga mai bine natura umana, inclusiv pe sine; in sfarsit, avem ratiunea de a calcula consecintele actiunilor noastre."
"Datorita capacitatii de a agresa si a inainta, noi am cucerit teritorii, am invins dusmanii naturali, am neutralizat rivalii, am consolidat societati largi, am creat civilizatii, am adaptat planeta la dorintele noastre si continuam sa urcam pe panta ascendenta, explorand treptat si spatiul din jurul globului. Civilizarea s-a datorat cuceririlor, explorarilor si luptei concurentiale dintre diferite triburi, miscari, idei, ideologii si tehnologii. Asa a fost pe durata a zeci si sute de milenii, cat s-a desfasurat antropogeneza si istoria speciei noastre. Toate adaptarile care se dovedisera avantajoase atunci s-au depozitat in bagajul nostru genetic si se manifesta si azi, prin emotii si furie si instincte ale expansiunii, chiar daca ne pare ca ele sunt anacronice si ne impedica in calea spre civilizare. De fapt, ele inca ne ajuta sa devenim mai puternici decat am fost. Si nici nu ne putem izbavi de acele instincte adanc inradacinate, chiar daca am dori."
January 6, 2026
„Homo Agressivus” reunește o serie de date și argumente științifice despre natura violentă a speciei umane. Atât omul modern (Homo sapiens), cât și omul arhaic (Homo neanderthalensis) au purtat această latură mai puțin dorită încă din zorii apariției lor. Cartea subliniază că agresivitatea nu este o anomalie, ci un element constitutiv al codului nostru genetic, un mecanism de supraviețuire împărtășit cu restul lumii vii. În mediul natural, agresivitatea devine adesea criteriul decisiv între viață și moarte, iar primatele – rudele noastre cele mai apropiate – oferă exemple elocvente în acest sens. Autorul trece în revistă numeroase cazuri de comportament violent întâlnite chiar și la specii considerate inofensive, astfel încât nu mai este nevoie să insist asupra lor.
Unii cititori ar putea reproșa că volumul pune accent aproape obsesiv pe partea întunecată a naturii umane. Totuși, o astfel de critică ar rata esențialul: cartea arată limpede că aceste instincte arhaice pot fi temperate prin cultură. Cultura devine spațiul în care mintea, eliberată de imperativele brute ale supraviețuirii, se poate orienta către contemplarea a ceea ce o depășește – religie, muzică, pictură, poezie și toate celelalte forme creatoare care au însoțit, în mod paradoxal, impulsurile noastre agresive.
În fond, binele și răul coexistă în fiecare dintre noi. Specia umană nu este nici fundamental bună, nici fundamental rea; ea este, pur și simplu. Cei care idealizează un trecut „rousseauist” se amăgesc, la fel cum se înșală și cei care văd în om doar cinismul „hobbesian”. Nicio perspectivă unidirecțională nu poate surprinde complexitatea naturii umane. O definiție mai nuanțată se regăsește în simbolistica Yin și Yang, pe care C.G. Jung a explorat-o pe larg și din care și-a extras o parte dintre idei. La același principiu face trimitere și Aleksandr Soljenițîn atunci când notează:
“But the line dividing good and evil cuts through the heart of every human being.”
Să nu uităm, așadar, că același om care a creat lagărele de concentrare este și cel care a compus Simfonia a 9‑a.
Unii cititori ar putea reproșa că volumul pune accent aproape obsesiv pe partea întunecată a naturii umane. Totuși, o astfel de critică ar rata esențialul: cartea arată limpede că aceste instincte arhaice pot fi temperate prin cultură. Cultura devine spațiul în care mintea, eliberată de imperativele brute ale supraviețuirii, se poate orienta către contemplarea a ceea ce o depășește – religie, muzică, pictură, poezie și toate celelalte forme creatoare care au însoțit, în mod paradoxal, impulsurile noastre agresive.
În fond, binele și răul coexistă în fiecare dintre noi. Specia umană nu este nici fundamental bună, nici fundamental rea; ea este, pur și simplu. Cei care idealizează un trecut „rousseauist” se amăgesc, la fel cum se înșală și cei care văd în om doar cinismul „hobbesian”. Nicio perspectivă unidirecțională nu poate surprinde complexitatea naturii umane. O definiție mai nuanțată se regăsește în simbolistica Yin și Yang, pe care C.G. Jung a explorat-o pe larg și din care și-a extras o parte dintre idei. La același principiu face trimitere și Aleksandr Soljenițîn atunci când notează:
“But the line dividing good and evil cuts through the heart of every human being.”
Să nu uităm, așadar, că același om care a creat lagărele de concentrare este și cel care a compus Simfonia a 9‑a.
July 4, 2020
”E uimitor cât de repede omul poate reveni la starea de sălbăticie primitivă, dacă i se permite acest lucru”(multe experimente o demonstrează, ca cel al prof. Philip Zimbardo* - ”Falsa închisoare” din 1971, ori a Marinei Abramovici din 1974). Suntem încă guvernați de instinctele noastre și nu în toate cazurile acestea ne dezvăluie grandoarea ființei umane.
Homo Aggressivus este o lucrare științifică bine documentată și doldora de curiozități, care îți menține viu interesul de la o copertă la alta, ori, cel puțin, mie - a reușit.
Nu este un îndrumar gen - cum scapi de agresivitate peste noapte, însă e o bună sinteză a celor mai importante teorii și explicații, care vine să acopere lacunele pe care le avem despre ”partea întunecată” a comportamentului instinctiv; plus că autorul a fost generos în exemple din varii categorii, relații,situații.
Ori o bună diagnoză și cunoaștere reprezintă un prim pas spre a gestiona mai bine propriile instincte atât la nivel individual cât și la nivel de societate.
Abordarea subiectului central trecând și alternând prin aspectele antropologic, genetic, neurobiologic, psihologic, social face ca lectura acestei cărți să fie recomandată unei diversități considerabile de specialiști: profesori, biologi, medici, juriști, economiști, lucrători sociali, politicieni etc. și mai ales... fiecărui curios înăscut.
*Rectificare - acest studiu este constestat și nu mai e respectat din cauza mai multor erori metodologice admise la efectuarea acestuia.
Mulțumesc Iulian pentru reamintire.
Homo Aggressivus este o lucrare științifică bine documentată și doldora de curiozități, care îți menține viu interesul de la o copertă la alta, ori, cel puțin, mie - a reușit.
Nu este un îndrumar gen - cum scapi de agresivitate peste noapte, însă e o bună sinteză a celor mai importante teorii și explicații, care vine să acopere lacunele pe care le avem despre ”partea întunecată” a comportamentului instinctiv; plus că autorul a fost generos în exemple din varii categorii, relații,situații.
Ori o bună diagnoză și cunoaștere reprezintă un prim pas spre a gestiona mai bine propriile instincte atât la nivel individual cât și la nivel de societate.
Abordarea subiectului central trecând și alternând prin aspectele antropologic, genetic, neurobiologic, psihologic, social face ca lectura acestei cărți să fie recomandată unei diversități considerabile de specialiști: profesori, biologi, medici, juriști, economiști, lucrători sociali, politicieni etc. și mai ales... fiecărui curios înăscut.
*Rectificare - acest studiu este constestat și nu mai e respectat din cauza mai multor erori metodologice admise la efectuarea acestuia.
Mulțumesc Iulian pentru reamintire.
August 7, 2022
V-ați întrebat vreodată de ce sunteti captivați de seriale/filme cu criminali în serie, de groază, cu închisori, cu mafie etc.? De ce pe primele locuri din topul IMDB sunt exact acest gen de filme? De ce știrile de la TV sunt cu impact șocant, trist, negativ? De ce nu ar da doar știri pozitive? De ce scandalurile sunt excitante pentru telespectator? De ce liderii politici manifestă triada întunecată? De ce puterea corupe sau de ce femeile sunt atrase de "bad guys"? Creierul tribal e răspunsul. Deși evoluția și cultura ne-au domesticit, instinctele arhaice sunt integrate în mozaicul uman. Cartea îmi confirmă natura agresiva a noastra si ne explică comportamentele distructive, deși evoluția e beneficiară. E o carte "depresivă" pentru om, care e obișnuit mereu să fie pus pe un piedestal de narcisismul intrinsec. Mi-au placut mult aspectele legate de triada întunecată, sadism, lideri, mediul politic, femei și școala (inclusiv violența exacerbată a elevilor). Tendinta spre autodistrugere a speciei Homo Sapiens e inevitabilă. E nevoie de o anumita introspectie, sinceritate, însă si cunostinte anterioare, ca sa intelegi ce e triada intunecata, rolul tulburarilor de personalitate, cum apar, de ce apar, modelul hidraulic a lui Lorenz sau măcar validitatea informațiilor din carte, aplicate în viața cotidiană etc. Binele și răul sunt elemente interdependente, chiar simbiotice, fără de care omul n-ar fi ajuns la succesul fulminant de azi. Per total, o carte foarte bună.
Aceasta explică destul de bine aceste supoziții scrise de mine:
Suntem fascinati si acaparati de rau intr-o proportie covarsitoare deoarece detinem o curiozitate nativa spre macabru/morbid, haos, distrugere, dezintegrare, anarhie etc. Specia umana prezinta impulsiuni cu capacitate absoluta de a sparge zidurile morale, care ne conditioneaza, ne domesticeste, si de a imbratisa natura dezinvolta si necontrolata a raului. Acesta ne activeaza instinctele reprimate, in stare latenta, de agresivitate, care hiberneaza in fiinta umana pana cand anumiti stresori exercita presiuni de a trezi "bestia". Adeseori, nu suntem protagonistii raului, ci cativa alesi, insa devenim voyeuri resemnati, implicati in procesul de imersiune si creatie a raului deoarece thrill-ul emotional de spectator ne ofera un orgasm paliativ in fata existentei noastre, tanjind si sorbind veninul improscat de aceasta forta. Poate ca in religii binele primeaza, insa in realitate, in deplinatatea onestitatii speciei, raul din noi este mult mai puternic decat toate conduitele morale, care cenzureaza si reprima acele instincte de agresivitate. De aceea, vizionam si aclamam seriale/filme in care este materializat raul prin psihopati, ucigasi in serie, violatori, canibali etc. Suntem atrasi de misterul, "intunericul" acestei forte. Idealizam si celebram ucigasi si, dupa cum observati, istoria speciei retine mult mai bine "devoratorii de viata umana" decat binefacatorii. Totodată, cei mai răi oameni nu sunt cei proști. Un prost actionează local, în proximitatea sa, deoarece nu deține capacitatea de a întelege logistica naturii umane. E limitat.
Un individ foarte inteligent își manifestă rautatea pe o rază extrem de mare, și-n care poate chiar ucide milioane de oameni, poate deveni serial killer etc. Ai nevoie de inteligență pentru expansiunea răului.
Ted Bundy, studentul la drept, activistul de partid, avea IQ ridicat (135), de pana și judecatorul, la pronuntarea sentintei, si-a exprimat regretul că, daca nu avea acea răutate imensă în el, putea să ajunga un mare avocat.
Hitler avea tot un IQ ridicat și subordonații lui nu erau mai prejos. Toti oameni școliți, cu IQ de peste 130, dar cu o răutate fără limite și a caror inteligență le-a permis să subjuge umanitatea.
Străfundurile întunecate ale minții umane sunt mult mai accentuate la oamenii inteligenți.
În lume predomină mediocritatea, ca formă de adaptare evolutivă ("regresia către medie"), dar inteligența coroborată cu răutatea au condus la masacre, razboaie etc.
Bomba atomica este creația unui om foarte inteligent, dar totodată simbolizează și răutatea, diabolicul.
Recomand! Dl. Furtună e o oază de cultură.
Aceasta explică destul de bine aceste supoziții scrise de mine:
Suntem fascinati si acaparati de rau intr-o proportie covarsitoare deoarece detinem o curiozitate nativa spre macabru/morbid, haos, distrugere, dezintegrare, anarhie etc. Specia umana prezinta impulsiuni cu capacitate absoluta de a sparge zidurile morale, care ne conditioneaza, ne domesticeste, si de a imbratisa natura dezinvolta si necontrolata a raului. Acesta ne activeaza instinctele reprimate, in stare latenta, de agresivitate, care hiberneaza in fiinta umana pana cand anumiti stresori exercita presiuni de a trezi "bestia". Adeseori, nu suntem protagonistii raului, ci cativa alesi, insa devenim voyeuri resemnati, implicati in procesul de imersiune si creatie a raului deoarece thrill-ul emotional de spectator ne ofera un orgasm paliativ in fata existentei noastre, tanjind si sorbind veninul improscat de aceasta forta. Poate ca in religii binele primeaza, insa in realitate, in deplinatatea onestitatii speciei, raul din noi este mult mai puternic decat toate conduitele morale, care cenzureaza si reprima acele instincte de agresivitate. De aceea, vizionam si aclamam seriale/filme in care este materializat raul prin psihopati, ucigasi in serie, violatori, canibali etc. Suntem atrasi de misterul, "intunericul" acestei forte. Idealizam si celebram ucigasi si, dupa cum observati, istoria speciei retine mult mai bine "devoratorii de viata umana" decat binefacatorii. Totodată, cei mai răi oameni nu sunt cei proști. Un prost actionează local, în proximitatea sa, deoarece nu deține capacitatea de a întelege logistica naturii umane. E limitat.
Un individ foarte inteligent își manifestă rautatea pe o rază extrem de mare, și-n care poate chiar ucide milioane de oameni, poate deveni serial killer etc. Ai nevoie de inteligență pentru expansiunea răului.
Ted Bundy, studentul la drept, activistul de partid, avea IQ ridicat (135), de pana și judecatorul, la pronuntarea sentintei, si-a exprimat regretul că, daca nu avea acea răutate imensă în el, putea să ajunga un mare avocat.
Hitler avea tot un IQ ridicat și subordonații lui nu erau mai prejos. Toti oameni școliți, cu IQ de peste 130, dar cu o răutate fără limite și a caror inteligență le-a permis să subjuge umanitatea.
Străfundurile întunecate ale minții umane sunt mult mai accentuate la oamenii inteligenți.
În lume predomină mediocritatea, ca formă de adaptare evolutivă ("regresia către medie"), dar inteligența coroborată cu răutatea au condus la masacre, razboaie etc.
Bomba atomica este creația unui om foarte inteligent, dar totodată simbolizează și răutatea, diabolicul.
Recomand! Dl. Furtună e o oază de cultură.
February 14, 2016
Cât va exista omenirea, va exista și agresivitatea, fiind în genele noastre de la naștere. Pe lângă războaie și crimă, agresivitatea are și părți pozitive, provoacă concurența, dorința de afirmare prin realizări frumoase, prin invenții, lucruri noi, care să facă viața mai bună. O carte de nota 10 de la Dorian Furtună.
#hommoaggressivus
#hommoaggressivus
December 29, 2018
Această lucrare transpune în cel mai exhaustiv mod toate aspectele agresivității umane care s-au manifestat de la primate până la omul contemporan. Datele statistice reprezintă un adaos nemărginit și înlătură cu certitudine lacunele obscurantismului cititorilor cu referire la acest subiect.
March 30, 2016
Highly recommended!
O enciclopedie a spectrului agresivității umane.
O enciclopedie a spectrului agresivității umane.
January 9, 2024
O colecție impresionantă de argumente în favoarea teoriei că oamenii cară bagajul genetic moștenit de la strămoșii hominini, în care regăsim agresivitate, violență, dorință de afirmare etc.
Asta nu înseamnă că noi ne naștem răi, ci că putem deveni răi cu ușurință, agresivitatea fiind un dat natural, justificat din punct de vedere evoluționist.
Asta nu înseamnă că noi ne naștem răi, ci că putem deveni răi cu ușurință, agresivitatea fiind un dat natural, justificat din punct de vedere evoluționist.
August 1, 2022
Un studiu foarte bine documentat, profund. In opinia mea, o carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca personală. Necesită maturitatea gândirii cititorului pentru a "digera" conținutul. Odată citită, nu mai e cale de întoarcere 🙂
November 16, 2019
Bucura faptul ca si in Moldova se scriu carti bune. Pentru cei interesati de subiect aditional pot face cunostinta si cu cartea
"Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst" by Robert M. Sapolsky care este si in limba rusa "Биология добра и зла, как наука объясняет наши поступки"
"Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst" by Robert M. Sapolsky care este si in limba rusa "Биология добра и зла, как наука объясняет наши поступки"
November 22, 2020
Recomand aceasta carte!!!
Displaying 1 - 13 of 13 reviews