What do you think?
Rate this book
Refugii
"Nimeni, până la Augustin Buzura, şi nici după el, nu a sondat atât de adânc şi cu atâta curaj estetic abisurile şi amploarea ravagiilor dedublării şi ambivalenţei fiinţei într-o lume ea însăşi purtând pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, în primul rând, construirea întregului roman pe suportul unui personaj atât de ambiguu cum este Ioana Olaru. Prudent şi subtil, cu acea prudenţă a romancierului veritabil, pentru care personajele nu sunt marionete mânuite mai mult sau mai puţin abil, ci hieroglife ale misterelor existenţei, Augustin Buzura nu pune nici un diagnostic. Dar nici nu elimină semnele şi indiciile care fac din patologia ambiguităţii şi a ambivalenţei autentica temă a romanului său." Mircea Iorgulescu "Insolitul acestui roman este dat de nivelul paroxistic la care este împinsă arta prin presiunea nemaiîntâlnită a realului. Astăzi este greu de închipuit la ce riscuri etice, estetice, dar şi existenţiale se expunea un scriitor ce literaturiza imediatul ajuns la un nivel inimaginabil de absurd." Nicoleta Sălcudeanu
448 pages, Paperback
First published January 1, 1984
About the author
Augustin Buzura
24 books18 followers Prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice.
Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.
A renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii.
A debutat cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe (1963).
https://ro.wikipedia.org/wiki/Augusti...
Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.
A renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii.
A debutat cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe (1963).
https://ro.wikipedia.org/wiki/Augusti...
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 3 of 3 reviews
February 22, 2021
„Când ratezi totul nu-ţi rămâne decât să meditezi asupra soartei omenirii, eu una m-am săturat chiar şi de asta.”
„Te naşti cu ideea tâmpită că ţi se cuvine şi ţie un pic de fericire. Şi dacă ai curajul să o cauţi, să nu renunţi la ea, până la urmă agitaţia ta se transformă în tragedie. Eu una am încetat să mai sper, speranţa ţine şi de vârstă.”
„De fapt, mi-a fost întotdeauna frică de fericire, nu sunt capabilă să o trăiesc cu toată fiinţa mea, mă îngrozeşte; ea mi se pare doar preludiul unui dezastru, aura lui şi nimic mai mult. Sunt însă bucuroasă când cei din jur par fericiţi, atât cât se poate.”
„Te naşti cu ideea tâmpită că ţi se cuvine şi ţie un pic de fericire. Şi dacă ai curajul să o cauţi, să nu renunţi la ea, până la urmă agitaţia ta se transformă în tragedie. Eu una am încetat să mai sper, speranţa ţine şi de vârstă.”
„De fapt, mi-a fost întotdeauna frică de fericire, nu sunt capabilă să o trăiesc cu toată fiinţa mea, mă îngrozeşte; ea mi se pare doar preludiul unui dezastru, aura lui şi nimic mai mult. Sunt însă bucuroasă când cei din jur par fericiţi, atât cât se poate.”
August 31, 2018
Read after its sequel "Drumul cenusii", this books didn't impress me equally much.
June 14, 2026
⭐⭐⭐⭐
Acest volum m-a surprins plăcut.
Ioana ajunge într-un spital/ospiciu în urma unui accident de mașină.
Însă povestea Ioanei este mult mai complexă. În acest volum avem foarte multe perspectiva care se tot schimbă și asta, într-adevăr, mi-a îngreunat lectura. Avem flashback, persoana a III-a, pov. al Ioanei și scrisorile lui Iustin (soțul Ioanei). Aceste perspective multiple m-au impresionat foarte mult pentru că au fost explicate foarte bine și, chiar dacă tu, ca cititor, trebuia să-ți dai seama ce perspectivă este și unde, a fost un lucru care chiar mi-a atras atenția asupra poveștii mult mai bine.
În urma accidentului, Ioana îi destăinuie doctorului, în mod episodic, trecutul ei - cum a descoperit că soțul ei o înșeală, cum l-a cunoscut pe Anton și apoi lucruri mărunte despre relația cu Sabin.
Am scăzut punctaj pentru că au fost momente în care m-am plictisit teribil și momente în care m-a ținut cu sufletul la gură. Prin stilul de scriere, Buzura m-a cucerit. Dar nu pot nega că mi se luase de la stilul monoton pentru că nu se întâmpla nimic extraordinar pe parcurs. Ci doar niște evenimente mundane și felul în care Ioana a reușit să supraviețuiască prin aceste evenimente traumatizante.
Acest volum m-a surprins plăcut.
Ioana ajunge într-un spital/ospiciu în urma unui accident de mașină.
Însă povestea Ioanei este mult mai complexă. În acest volum avem foarte multe perspectiva care se tot schimbă și asta, într-adevăr, mi-a îngreunat lectura. Avem flashback, persoana a III-a, pov. al Ioanei și scrisorile lui Iustin (soțul Ioanei). Aceste perspective multiple m-au impresionat foarte mult pentru că au fost explicate foarte bine și, chiar dacă tu, ca cititor, trebuia să-ți dai seama ce perspectivă este și unde, a fost un lucru care chiar mi-a atras atenția asupra poveștii mult mai bine.
În urma accidentului, Ioana îi destăinuie doctorului, în mod episodic, trecutul ei - cum a descoperit că soțul ei o înșeală, cum l-a cunoscut pe Anton și apoi lucruri mărunte despre relația cu Sabin.
Am scăzut punctaj pentru că au fost momente în care m-am plictisit teribil și momente în care m-a ținut cu sufletul la gură. Prin stilul de scriere, Buzura m-a cucerit. Dar nu pot nega că mi se luase de la stilul monoton pentru că nu se întâmpla nimic extraordinar pe parcurs. Ci doar niște evenimente mundane și felul în care Ioana a reușit să supraviețuiască prin aceste evenimente traumatizante.
Displaying 1 - 3 of 3 reviews