Thocomerius - Negru Vodă: un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești

by Neagu Djuvara

„De două veacuri, istoriografia noastră e obsedată de «continuitate», deci de permanenţă, de imobilitate; e o viziune strâmtă şi statică. Or, ceea ce a dat naştere Europei noi, cea de după Imperiul Roman, a fost Istoria în mişcare, au fost valurile succesive care, pornite din adâncul Asiei, i-au împins rând pe rând pe huni, care au pus în mişcare popoarele germanice, acestea, la rândul lor, i-au împins pe slavi, iar în urmă au venit celelalte mari valuri turanice, avarii, bulgarii, maghiarii, pecenegii, uzii, cumanii... Voivodatele româneşti sunt rezultatul indirect al ultimului val, cel cuman, lovit şi alungat, la rândul lui, de valul mongol din 1241. Când încercăm să înţelegem geneza tuturor noilor state din Europa medievală – tocmai din acest punct de vedere, al barbarilor migratori, trebuie să privim nu din perspectiva vechilor populaţii sedentare!“ (Neagu Djuvara)

Genres: History, Romanian Literature, Romania, Nonfiction

ebook

First published January 1, 2007

About the author

NEAGU M. DJUVARA s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I"). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi.

Reviews

[Mihnea Boiangiu · Rating 4 out of 5]

E un eseu istoric, pe care daca nu ai cunostiintele necesare il digeri mai greu. In esenta, autorul aduce argumente in favoarea originii cumane a primilor intemeietori ai Tarii Romanesti. Ajungand la finanlul cartii realizezi ca istoria invatata in scoala nu coincide intotdeauna cu realitatea istorica. In functie de diferite perioade si influente ale epocilor trecute, istoricii au fost mai mult sau mai putin drepti cu istoria.

[Ami · Rating 4 out of 5]

Djuvara sustine ca Negru Voda, intemeietorul legendar al Tarii Romanesti, a fost o persoana reala si cel mai probabil tatal lui Basarab I, identificat ca Thocomer intr-un document emis de regele Robert Carol de Anjou al Ungariei. De origine cumana, Thocomer ar fi coborat la sud de Carpati in jurul anului 1290, probabil dupa asasinarea regelui ungar Ladislau IV Cumanul, din motive evidente. Djuvara mai sustine si ca Thocomer ar fi capatat porecla de Karaz, sau Negru in romana, probabil "pentru (...) ca era negricios la fata". Fiul sau Basarab poarta de asemenea o porecla de origine cumana, Bararab insemnand "tatal stapanitor". Prima dinastie a Tarii Romanesti ar fi deci de origine cumana, Djuvara sustinand ca in spatiul roman, ca peste tot in Europa, statele medievale s-au intemeiat la imboldul si sub tutela unei clase stapanitoare neautohtone, de cele mai multe ori triburi migratoare care s-au asezat in spatiul fostului Imperiu Roman.

Prezentarea lui Djuvara mi s-a parut putin haotica, dar ipoteza e interesanta si as zice chiar plauzibila. Ca intotdeauna cu Djuvara, cartea a fost si o lectura placuta.

[Bogdan · Rating 4 out of 5]

Deoarece etnogeneza Țării Românești conține încă numeroase lacune, informații fragmentate și multe ocazii de a emite diverse ipoteze, faimosul istoric Neagu Djuvara a alcătuit o operă tehnică, focusată, care pretinde solide cunoștințe istorice - despre primii voievozi de la noi.
Deci, este vorba de legendarul Negru-Vodă, Basarab I și Thocomerius (care se prea poate să fi fost aceeași persoană), bătălia de la Posada și etimologia substantivului "voievod/voevod/voivod". Neagu Djuvara îmbină oralitatea stilului său cu un ton mai academic pe alocuri, forțând cititorul să fie atent și poate chiar să mai verifice și alte opere adiacente pentru referințe. Dar, după cum mărturisește și autorul la un moment dat, în ciuda dovezilor circumstanțiale aduse de el, aproape niciun alt istoric n-a "achiesat" la această teorie cumană. Lucru care este posibil să dovedească tocmai înrădăcinarea obstinată a foștilor săi colegi în depășitele trend-uri naționalist-comuniste. Sau nu. Cum ar zice criminaliștii de peste ocean: acesta este un cold-case.

[Andrei · Rating 5 out of 5]

Interesanta teorie, pacat ca nu primeste mai multa atentie. Ar fi facut istoria predata in scoli putin mai suportabila.

[L.S. · Rating 4 out of 5]

Neavand cunostinte de specialitate in domeniu si cucerit fiind, ca intotdeauna, de stilul romantic al lui Mos Neagu, cartea mi s-a parut geniala. In prefata cartii, insusi autorul mentioneaza faptul ca unele concluzii au fost privite cu scepticism de alti istorici reputati. Mie argumentele mi se par, din punct de vedere logic, mai multe decat acceptabile. Puse cap la cap, formeaza un framework credibil.

Acum, impotriva lui Neagu Djuvara s-a constituit un curent de aversiune (si ura demonizatoare) in special de care cei care cred in istoria pe care am invatat-o si eu la scoala in perioada imediat postcomunista in care manualele erau stufoase si aratau ca noi, romanii, cea mai brava civilizatie, n-am avut nevoie niciodata de nimeni, i-am bautut pe toti tot timpul si suntem e doua mii de ani aici stapani. In acest sens, ignorati va rog recenzii de o stea, care se dau de gol (si) prin flagrante greseli de scriere.

[Paduraru Victor · Rating 3 out of 5]

Un efort admirabil de a scoate o carte ce provoaca mentalitatile vechi, rigide, nationaliste de dragul ego-ului national, obscurizarea sistematica a tot ce este "anti" valah. Dovezile sunt acolo, posibilitatea - deschisa, dialogul - deschis.
Unele detalii totusi nu prea isi gasesc rostul (unde e Posada mai exact, sau de ce e scris voivod si nu voevod) Si daca tot e ilustrata editia, mergeau niste harti; dar ilustratiile si raspunsurile la critici sunt bine venite

[Alex Diac · Rating 3 out of 5]

Cartea se adreseaza mai mult celor care au cunostinte solide de istorie. In cazul celor care sunt doar pasionati sau interesati sa isi largeasca orizonturile s-ar putea sa fie dezamagiti de complexitatea analizei facut de autor.

[niste eroi · Rating 5 out of 5]

Metalepsis :
Cartea este o capodopera prin reactiile starnite. 5 stele sunt prea putine.

Metalepsă, identific cartea ca o metalepsă si voi explica ca ceea ce ne dezvaluie este nu simplitatea si banalitatea tezei ( nimic original sau nou in teza ) cat analfabetismul bine intretinut in care Statul roman injecteaza subdezvoltare si anomie ( prin orice canal inclusiv si mai ales sistemul de invatamant ) :
1.
Primul Paradox,
Statul roman care intretine fictiunea de popor latin si limba neo latiana arata ca de fapt supusii sai nu au citit nimic despre Imperiul Roman si istoria sa, si in cazul de fata cu incercarea cartii lui Neagu Djuvara, mai ales capitolele de prabusire si aparitie a Statelor nationale - aici propaganda liberal -bratienista din secolul XIX este cel mai bun exemplu. Romantismul de secolul XiX care a distrus si distruge inca educatia in Romania este o culme a stupiditatii.
Popor latin care nu stie mai nimic despre Imperiul Roman.
2.
Al doilea Paradox

Daca o teza atat de banala si invechita face furori prin Balcani si in mod special in prima tara crestina de pe pamant adica Romania, inseamna ca profesorii de istorie sunt pur si simplu niste functionari anacronici si inutili.

Daca vrea cineva sa se amuze sa citeasca alta stupiditate romantica :
Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti Matei Cazacu

[Paul Ispas · Rating 5 out of 5]

Una dintre cele mai greoaie lucrări ale lui Djuvara, dar probabil și cea mai marcantă cu privire la istoria românească în sensul de-mitizării și înțelegerii reale a mitului fondator al Țării Românești.
Nu e o lectură neapărat ușoară pentru cei care nu sunt fani ai istoriei, dar este fix ceea ce ar trebui să fie un tratat: plin de dezbateri asupra izvoarelor istorice și asupra interpretării acestora. Mai mult, Djuvara nu dă înapoi la a se măsura cu criticii săi, precum și la a critica interpretările altor istorici.
Din perspectivă ideologică, nu pot decât să fiu pentru de-mitizarea istoriei și, alături de Boia, Djuvara e fix vârf de lance.

[Michael Campbell · Rating 5 out of 5]

O minte expusa la diferite experiente vede lucrurile din mai multe unghiuri.

Este o chestiune care la nivel local nu poate fi acceptata.

Este total plauzibil ceea ce domnul Juvarw ne spune.

Cumanii au fost cei care s-au romanizat. Dar pana atunci ne-au dat o tara.

[laurentiu]

0

[Vandblackberry · Rating 1 out of 5]

Cartea este absolut halucinanta. Este un demers constient sau inconstient, nu pot sa ma pronunt de a cita doar surse istorice favorabile tezei expuse, de extragere a unei informatii din context, de prezentare trunchiata a informatiilor, de falsificare a surselor.

Nu este sub nici o forma un demers profesionist, al unui istoric care foloseste sursele prin incadrarea lor in epoca si prin luarea in considerare a perioadei in care au fost scrise si a originii lor.

Aceasta carte se poate constitui cel mul intr-o vulgarizare extrema a istoriei Romaniei dar nici atat, pentru ca nu foloseste informatii corecte din surse.

Acest demers a fost deconstruit capitol cu capitol in lucrari stiintifice(din pacate!) in care se demonstreaza erorile voite ale lui Neagu Djuvara, necitarea a multor surse si folosirea trunchiata a altora. In caz ca nus e intelege, vorbim despre un om care a luat niste si a scos din ele doar informatia care a vrut-o el.

Inteleg ca suferim de un complex de inferioritate ca natie dar haideti sa nu mai credem manipulari scrise de istorici care nu se afla in cea mai buna perioada a lor.

[❀ Diana ❀ · Rating 4 out of 5]

Nu știu dacă a fost înțelept din partea mea să mă aventurez în scrierile lui Djuvara începând cu Thocomerius, însă nu pot spune că am și regretat.

Multe scrieri de către străini, academicieni, istorici și toată hoarda de intelectualiști români ahem unii prea naționaliști, de altfel ahem au încercat să dea explicații cu privire la întemeierea statului românesc de către românii get-begeți. Dar cu toate acestea, multe fapte transpuse de Djuvara contestă originea pur românească sau chiar romanică a individului care a pus bazele voivodatului independent prin sec. XIV. A fost o lectură intensă, savuroasă, însă mi-a pus la încercare cunoștințele de bază învățate la istorie; ceea ce mi-a conferit o nouă motivație de a citi mai multă istorie despre cătunul nostru pe care-l numim astăzi România.

[Alex · Rating 5 out of 5]

O carte buna si interesanta despre trecutul cuman al liderilor tarii romanesti