Semințe

by Alexandru Dragomir

„Seminţe“ este cuvântul pe care Alexandru Dragomir l-a pus pe câteva carnete în care, începând cu anul 1977 şi până în 2002, îşi nota gânduri ce-ar fi putut rodi ulterior într-o meditaţie mai amplă. Primele „zvâcniri“ ale unor eseuri din diferite Caiete publicate în volumele anterioare (Trezitul dimineaţa, Actorul, Scris şi oral etc.) se află aici. Volumul conţine însă şi transcrierea a şase carnete fără titlu, precum şi a câtorva notaţii făcute pe foi volante, din perioada 1992–2002. Este partea cea mai „spumoasă“ a operei lui Dragomir. Aici găsim: etimologii spectaculoase, clasificări originale (Armele răului, Cu cine nu se poate dialoga, Păcatele erotice), întrebări neaşteptate („Este valul un eveniment?“, „Cine, din noi, e jignit cand suntem jigniţi?“), calambururi („exclamare şi exclamică“, „cerc virtuos vs cerc vicios„), aforisme cu încărcătură ironic-cioraniană („Acu' 70 de ani eram copil, acu' 50 de ani tânăr, acum sunt bătrân. Câtă inconsecvenţă!“), altele impunătoare şi grave („Viaţa este cel mai primejdios joc, fiindcă este o luptă neştiută pentru ce este mai preţios: propria fiinţă“), notaţii cu iz ludic („Bătrâneţe: vârsta în care cealaltă mânecă devine o problemă“; „Am ales să rămân un mic şoarece, ca să nu cresc şi s-ajung şobolan“), altele existential-crepusculare („Sunt la varsta la care se moare, nu se traieste“) sau altele, neasteptate, pe marginea evenimentelor de dupa 1990 sau a unor personaje care au populat scena „tranziţiei“ („Ion Iliescu – un tiran dezdemonizat, laicizat, Conu' Leonida Brucan“). Un adevărat „bazar filozofic“, traversat de o formidabilă vervă sapienţială, volumul acesta este, pesemne, cel mai savuros din Seria Dragomir.

Genres: Philosophy

ebook

First published January 1, 2008

About the author

ALEXANDRU DRAGOMIR s-a născut în 1916 la Zalău. După absolvirea studiilor de drept şi filozofie la Universitatea din Bucureşti (1933-1939), pleacă la Freiburg pentru a-şi da doctoratul în filozofie cu Martin Heidegger. Rămâne la Freiburg vreme de doi ani (1941-1943), dar, în preajma susţinerii doctoratului, este rechemat în ţară şi trimis pe front. După 1948, din cauza conjuncturii istorice, devine un filozof clandestin: este cunoscut într-un cerc foarte restrâns şi nici măcar prietenii nu ştiu dacă preocupările sale filozofice se concretizează sau nu într-o operă. Moare în 2002 fără să fi publicat vreodată ceva. Abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir“ conţinând un uimitor exerciţiu de gândire solitară. Debutează postum cu volumul Crase banalităţi metafizice (Humanitas, 2004; ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu şi Cătălin Partenie). I-au mai apărut (tot la Editura Humanitas), în 2005, cel de al doilea volum, Cinci plecări din prezent. Exerciţii fenomenologice (ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu), în 2006, Caietele timpului (ediţie îngrijită de Bogdan Mincă şi Cătălin Partenie), iar în 2008, Seminţe (ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu şi Bogdan Mincă). Revista Studia Phaenomenologica i-a dedicat un număr (IV, 3-4, 2004) ce conţine comentarii (în franceză, germană şi engleză) despre personalitatea şi opera sa, precum şi o serie de texte ale lui Dragomir traduse în franceză şi engleză. Editarea scrierilor originale ale lui Alexandru Dragomir se încheie cu Meditaţii despre epoca modernă.

Reviews

[Mary · Rating 4 out of 5]

Pentru o “înțelegere” integrală ar fi nevoie de o bază de structuri logice și conceptuale filosofice, plus ceva istorie a filosofiei. Dar cuprinde multe reflecții și idei accesibile și de impact.