What do you think?
Cours familier de philosophie politique
Propose une introduction à la philosophie politique à travers des réflexions sur les relations entre la démocratie et la nation, l'histoire mondiale au XXe siècle, en particulier l'héritage des conflits et des régimes totalitaires, et la dépolitisation actuelle par le commerce, le droit et la morale.
348 pages, Paperback
First published November 1, 2001
About the author
Pierre Manent
57 books63 followersPierre Manent est directeur d' etudes a l' Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, membre fondateur de la revue Commentaire.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 4 of 4 reviews
June 21, 2026
Democrația este puterea poporului, sau mai puțin concis, democrația este un regim politic în care toate puterile își extrag legitimitatea din popor. Alegerea de către popor a reprezentanților săi nu are sens decât dacă cetățenii sunt informați, și pot decide să comunice liber și în siguranță.
Dar există și îndoială. În ce măsură reprezentanții poporului sunt reprezentativi pentru popor? De îndată ce analizăm sistemul electoral (legea electorală, organizarea și finanțarea partidelor) și sistemul politic efectiv (forțe financiare, medii de informare) avem dubii cu privire la realitatea democrației. Experții în sociologie politică susțin că sub aparența democrației prosperă în fond o oligarhie: minoritatea celor care dețin capitalul material ți cultural și care manipulează instituțiile politice în beneficiul lor.
Democrația este o ORGANIZARE A SEPARAȚIILOR. Aceasta este trăsătura sa cea mai distinctivă. Ea așază deosebirile acolo unde alte regimuri nu le plasează, sau nu le plasau.
În fapt, această grijă pentru separație este foarte specifică epocii moderne. În societățile predemocratice, accentul este pus în mod explicit, uneori obsesiv, pe unitatea socială, pe concordie. Aceste societăți nu mai contenesc să-și reprezinte unitatea. Tot ce îi separă sau amenință să îi separe este combătut.
Democrația confirmă și multiplică separațiile produse de dezvoltarea civilizației. Cu cât un regim și o societate sunt mai democratice, cu atât ele produc mai multe profesiuni, distincții, separații care constituie tot atâtea avantaje, tot atâtea superiorități în raport cu regimurile nedemocratice.
Există șase mari categorii de separații: separația dintre reprezentat și reprezentant, separația puterilor, separația Bisericii de stat, diviziunea muncii, separația societății civile de stat, separația faptelor și valorilor.
Aceste separații sunt necesare libertății. Libertatea modernă este întemeiată pe o organizare a separațiilor. Deoarece societatea e reprezentată de o PUTERE DIVIZATĂ, cetățenii vor fi incapabili să-și facă mult rău unii altora. Acest mecanism al puterii care produce neputința puterii e numit de Montesquieu LIBERTATE.
Recomand
Dar există și îndoială. În ce măsură reprezentanții poporului sunt reprezentativi pentru popor? De îndată ce analizăm sistemul electoral (legea electorală, organizarea și finanțarea partidelor) și sistemul politic efectiv (forțe financiare, medii de informare) avem dubii cu privire la realitatea democrației. Experții în sociologie politică susțin că sub aparența democrației prosperă în fond o oligarhie: minoritatea celor care dețin capitalul material ți cultural și care manipulează instituțiile politice în beneficiul lor.
Democrația este o ORGANIZARE A SEPARAȚIILOR. Aceasta este trăsătura sa cea mai distinctivă. Ea așază deosebirile acolo unde alte regimuri nu le plasează, sau nu le plasau.
În fapt, această grijă pentru separație este foarte specifică epocii moderne. În societățile predemocratice, accentul este pus în mod explicit, uneori obsesiv, pe unitatea socială, pe concordie. Aceste societăți nu mai contenesc să-și reprezinte unitatea. Tot ce îi separă sau amenință să îi separe este combătut.
Democrația confirmă și multiplică separațiile produse de dezvoltarea civilizației. Cu cât un regim și o societate sunt mai democratice, cu atât ele produc mai multe profesiuni, distincții, separații care constituie tot atâtea avantaje, tot atâtea superiorități în raport cu regimurile nedemocratice.
Există șase mari categorii de separații: separația dintre reprezentat și reprezentant, separația puterilor, separația Bisericii de stat, diviziunea muncii, separația societății civile de stat, separația faptelor și valorilor.
Aceste separații sunt necesare libertății. Libertatea modernă este întemeiată pe o organizare a separațiilor. Deoarece societatea e reprezentată de o PUTERE DIVIZATĂ, cetățenii vor fi incapabili să-și facă mult rău unii altora. Acest mecanism al puterii care produce neputința puterii e numit de Montesquieu LIBERTATE.
Recomand
May 10, 2020
A lire absolument. En prenant son temps, et des notes...!
May 31, 2026
En lisant l'introduction j'ai pensé que ça allait être une masterclass, et finalement ça s'est avéré être une masterclass. Homme qui dit termes après termes, est fan de Tocqueville (as he should) et aurait pu prédire le covid tellement son analyse d'ensemble est juste. Amen.
Displaying 1 - 4 of 4 reviews