What do you think?
Rate this book
Stresul dintre orgasme
Se spune că nicio poveste bună nu ar începe cu „Mîncam o salată”. Drumul lui Robert începe exact cu această masă banală. De fapt, drumul său începe mult mai devreme, cu dragostea pentru muzică și cărți, un tată abuziv emoțional și o fostă prietenă care este vinovată pentru toate, desigur. Urmează o slujbă într-o corporație, insomnii și un drog nou, conversații în baie cu prietenul său cel mai bun, o relație cu neobișnuita elevă căreia îi predă lecții de vioară și o adevărată obsesie pentru imaginea femeii ideale.
Un roman despre identitate, anxietate și ispite, Stresul dintre orgasme caută să descopere acel greu de găsit lucru de care avem nevoie într-o lume grăbită.
„M-am născut stresat și tremurînd, dar îți garantez că nu a fost nimic față de ce a urmat. Tensiunea nu se eliberează niciodată, toate orgasmele, toate satisfacțiile sunt doar puncte maxime de încordare, fără să existe o explozie, fără să se elibereze elasticul, e întins, e întins, cît te mai poți întinde?”
Recomandat de societatesicultura.ro
Mai multe detalii aici: http://anamanescu.ro/stresuldintreorg...
Un roman despre identitate, anxietate și ispite, Stresul dintre orgasme caută să descopere acel greu de găsit lucru de care avem nevoie într-o lume grăbită.
„M-am născut stresat și tremurînd, dar îți garantez că nu a fost nimic față de ce a urmat. Tensiunea nu se eliberează niciodată, toate orgasmele, toate satisfacțiile sunt doar puncte maxime de încordare, fără să existe o explozie, fără să se elibereze elasticul, e întins, e întins, cît te mai poți întinde?”
Recomandat de societatesicultura.ro
Mai multe detalii aici: http://anamanescu.ro/stresuldintreorg...
- GenresRomanian Literature
176 pages, Paperback
First published January 1, 2015
3 people are currently reading
106 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 17 of 17 reviews
January 22, 2016
#4.5
De când am citit Quasar, am știut că nu mai am cale de întoarcere, odată ce am pornit la drum cu această lectură. Nici Stresul dintre orgasme nu s-a lăsat mai prejos. A fost și mai și! Mi-a plăcut mult mai mult. Stilul autoarei este unul inconfundabil, remarcându-se încă de la primele rânduri. Te prinde atât de tare în rădăcini, încât n-o să te simți eliberat de ele nici măcar atunci când ai ajuns la final. Are mare grijă să te lase să te frămânți încolo și-ncoace, să întorci fiecare frază pe toate părțile posibile și imposibile și să te facă să-ți dai seama că, la un moment dat, și tu ai trecut, treci sau vei trece prin astfel de momente în viață. Momente ce par că-ți vor absorbi suflul cu fiecare adiere de vânt.
Spre deosebire de Quasar, care este mai mult o colecție de povestiri, Stresul.. are un fir narativ legat, iar, pentru acest aspect, are un plus de la mine. Cartea ne prezintă povestea unui tânăr cu probleme existențiale, care ar putea fi oricare dintre noi, un tânăr ce se luptă, zi de zi, cu stresul de a exista, de a fi, pur și simplu, el însuși.
Romanul sau microromanul, așa cum îl numește Ana, ni-l prezintă pe Robert, un împătimit al muzicii și al lecturii. Deși acestea sunt pasiunile sale, cam din totdeauna, un moment din viața sa l-a “obligat”, oarecum, să dea înapoi și să nu se mai simtă bine în persoana lui, ajungând astfel să practice aceeași (in)activitate ca și tatăl său, anume vânzările, o lume în care minciuna primează la orice pas pentru a putea supraviețui. Totuși, chiar și așa, muzica rămâne o parte importantă din el, neezitând să-și “pună” sufletul pentru a-și învăța elevii cum se trăiește aceasta cu adevărat.
Suferind de insomnii, singurul “medicament” ce-l ajută pe Robert să respire și să treacă de aceste momente stresante, este o substanță ce-l pregătește temeinic pentru câteva ore de somn. Dar când aceasta nu este la îndemână, nopțile albe trec ceva mai ușor, atunci când se pierde printre paginile cărților. Și, dacă mai pui la socoteală că, în ziua următoare, are ceva important de prezentat, atunci acesta este în stare să străbată “lumea” la pas pentru a găsi ceea ce are nevoie.
Prins între două femei, una reprezentând întunericul din el, iar cealaltă lumina, tânărul se trezește că nu este în stare să renunțe la niciuna. Nu-și poate închipui cum ar putea trăi fără una din ele sau, mai rău, fără amândouă. Pe când Candy este ancora de care are cu atâta disperare nevoie pentru a nu se scufunda mai mult în abis, Iana este “simplitatea în culori”, este “viața” ce-l menține la suprafață pentru a nu se pierde iar și pentru a se (re)descoperi pe sine. Pentru acesta, fiecare dintre cele două tinere reprezintă o parte din el, o parte care îl întregește și îl descompune deopotrivă.
Prin prisma lui Robert, autoarea ne arată că nu totul este numai lapte și miere. Drumul nostru nu este unul chiar drept, mai are și el ceva denivelări, unele mai pronunțate, altele ceva mai line. O mai luăm când la stânga, când la dreapta, ne mai împiedicăm de obstacolele care ne apar în cale, pe unele reușim chiar să le evităm. Indiferent de cum ne este drumul “așternut”, mergem tot înainte. Nu ne permitem să ne uităm înapoi chiar de fiecare dată. Anumitor lucruri le este mai bine să rămână în urmă. Ne arată că, de multe ori, oamenii din jur nu sunt ceea ce par și că trebuie să fim atenți cui acordăm încrederea și sentimentele noastre. Vor mai fi momente în care vom da greș în privința lor, dar noi trebuie să mergem mai departe și să nu ne lăsăm să cădem prea mult din cauza lor. Ne arată că, mai întâi de toate, trebuie să ne “îngrijim” de noi și abia apoi de restul lumii. Trebuie să ne fie bine cu noi înșine, ca să putem relaționa sincer și cu cei din jur. Dacă nu avem destulă încredere în noi, nu putem reuși nicicum să săvârșim ceea ce ne dorim cu adevărat.
Într-o anumită doză, m-am regăsit în Robert, în visele sale, și am regretat, ca și el de altfel, că n-am luptat mai mult pentru ceea ce voiam să facem în viață și ne-am lăsat influențați de cei din jur. Ne complăcem majoritatea în verbul “nu putem”, pe când, de fapt, “nu vrem” să încercăm să facem lucrurile care ne pasionează și care ne fac să ne simțim adevărații “noi”. Nu vrem să le ridicăm la un alt nivel, decât cel de hobby. Totuși, acum, uitându-mă în urmă, mă gândesc că n-a fost o idee așa de rea și chiar îmi place ceea ce fac, ajungând în momentul în care mă proiectez în viitor lucrând în domeniul ales.
"Stresul dintre orgasme" este o lectură ce vizează realitatea necruțătoare în care trăim. O realitate în care regulile sunt la ordinea zilei, având obligația de a le respecta, chiar dacă nu suntem, în mare parte, de acord cu ele. O realitate în care toți suntem “aruncați” în aceeași oală și nu avem șanse prea mari de a ne afirma așa cum simțim. O realitate în care schimbarea este cel mai greu lucru pe care poți să-l faci, dacă nu-ți dorești asta din tot sufletul tău.
Link recenzie: https://bookysme.wordpress.com/2016/0...
De când am citit Quasar, am știut că nu mai am cale de întoarcere, odată ce am pornit la drum cu această lectură. Nici Stresul dintre orgasme nu s-a lăsat mai prejos. A fost și mai și! Mi-a plăcut mult mai mult. Stilul autoarei este unul inconfundabil, remarcându-se încă de la primele rânduri. Te prinde atât de tare în rădăcini, încât n-o să te simți eliberat de ele nici măcar atunci când ai ajuns la final. Are mare grijă să te lase să te frămânți încolo și-ncoace, să întorci fiecare frază pe toate părțile posibile și imposibile și să te facă să-ți dai seama că, la un moment dat, și tu ai trecut, treci sau vei trece prin astfel de momente în viață. Momente ce par că-ți vor absorbi suflul cu fiecare adiere de vânt.
Spre deosebire de Quasar, care este mai mult o colecție de povestiri, Stresul.. are un fir narativ legat, iar, pentru acest aspect, are un plus de la mine. Cartea ne prezintă povestea unui tânăr cu probleme existențiale, care ar putea fi oricare dintre noi, un tânăr ce se luptă, zi de zi, cu stresul de a exista, de a fi, pur și simplu, el însuși.
Romanul sau microromanul, așa cum îl numește Ana, ni-l prezintă pe Robert, un împătimit al muzicii și al lecturii. Deși acestea sunt pasiunile sale, cam din totdeauna, un moment din viața sa l-a “obligat”, oarecum, să dea înapoi și să nu se mai simtă bine în persoana lui, ajungând astfel să practice aceeași (in)activitate ca și tatăl său, anume vânzările, o lume în care minciuna primează la orice pas pentru a putea supraviețui. Totuși, chiar și așa, muzica rămâne o parte importantă din el, neezitând să-și “pună” sufletul pentru a-și învăța elevii cum se trăiește aceasta cu adevărat.
Suferind de insomnii, singurul “medicament” ce-l ajută pe Robert să respire și să treacă de aceste momente stresante, este o substanță ce-l pregătește temeinic pentru câteva ore de somn. Dar când aceasta nu este la îndemână, nopțile albe trec ceva mai ușor, atunci când se pierde printre paginile cărților. Și, dacă mai pui la socoteală că, în ziua următoare, are ceva important de prezentat, atunci acesta este în stare să străbată “lumea” la pas pentru a găsi ceea ce are nevoie.
Prins între două femei, una reprezentând întunericul din el, iar cealaltă lumina, tânărul se trezește că nu este în stare să renunțe la niciuna. Nu-și poate închipui cum ar putea trăi fără una din ele sau, mai rău, fără amândouă. Pe când Candy este ancora de care are cu atâta disperare nevoie pentru a nu se scufunda mai mult în abis, Iana este “simplitatea în culori”, este “viața” ce-l menține la suprafață pentru a nu se pierde iar și pentru a se (re)descoperi pe sine. Pentru acesta, fiecare dintre cele două tinere reprezintă o parte din el, o parte care îl întregește și îl descompune deopotrivă.
Prin prisma lui Robert, autoarea ne arată că nu totul este numai lapte și miere. Drumul nostru nu este unul chiar drept, mai are și el ceva denivelări, unele mai pronunțate, altele ceva mai line. O mai luăm când la stânga, când la dreapta, ne mai împiedicăm de obstacolele care ne apar în cale, pe unele reușim chiar să le evităm. Indiferent de cum ne este drumul “așternut”, mergem tot înainte. Nu ne permitem să ne uităm înapoi chiar de fiecare dată. Anumitor lucruri le este mai bine să rămână în urmă. Ne arată că, de multe ori, oamenii din jur nu sunt ceea ce par și că trebuie să fim atenți cui acordăm încrederea și sentimentele noastre. Vor mai fi momente în care vom da greș în privința lor, dar noi trebuie să mergem mai departe și să nu ne lăsăm să cădem prea mult din cauza lor. Ne arată că, mai întâi de toate, trebuie să ne “îngrijim” de noi și abia apoi de restul lumii. Trebuie să ne fie bine cu noi înșine, ca să putem relaționa sincer și cu cei din jur. Dacă nu avem destulă încredere în noi, nu putem reuși nicicum să săvârșim ceea ce ne dorim cu adevărat.
Într-o anumită doză, m-am regăsit în Robert, în visele sale, și am regretat, ca și el de altfel, că n-am luptat mai mult pentru ceea ce voiam să facem în viață și ne-am lăsat influențați de cei din jur. Ne complăcem majoritatea în verbul “nu putem”, pe când, de fapt, “nu vrem” să încercăm să facem lucrurile care ne pasionează și care ne fac să ne simțim adevărații “noi”. Nu vrem să le ridicăm la un alt nivel, decât cel de hobby. Totuși, acum, uitându-mă în urmă, mă gândesc că n-a fost o idee așa de rea și chiar îmi place ceea ce fac, ajungând în momentul în care mă proiectez în viitor lucrând în domeniul ales.
"Stresul dintre orgasme" este o lectură ce vizează realitatea necruțătoare în care trăim. O realitate în care regulile sunt la ordinea zilei, având obligația de a le respecta, chiar dacă nu suntem, în mare parte, de acord cu ele. O realitate în care toți suntem “aruncați” în aceeași oală și nu avem șanse prea mari de a ne afirma așa cum simțim. O realitate în care schimbarea este cel mai greu lucru pe care poți să-l faci, dacă nu-ți dorești asta din tot sufletul tău.
Link recenzie: https://bookysme.wordpress.com/2016/0...
February 8, 2016
3.5
Greu mai este sa vorbesti despre una dintre cartile Anei.
http://palarisme.ro/chef/carti/94-car...
Greu mai este sa vorbesti despre una dintre cartile Anei.
http://palarisme.ro/chef/carti/94-car...
December 10, 2015
Ca de obicei, cărțile Anei sunt fără egal!
December 10, 2015
Recenzie : http://cititoriferoce.weebly.com/roma...
Concurs : http://cititoriferoce.weebly.com/conc...
Concurs : http://cititoriferoce.weebly.com/conc...
January 21, 2018
Recenzia completă pe blog: http://andreeapandelea.blogspot.ro/20...
„Stresul dintre orgasme este o poveste intensă, cu o nebunie atrăgătoare și care mi-a oferit senzații și emoții dintre cele mai răvășitoare și mai năucitoare. Am citit povestea, uneori poate neînțelegând gândurile personajelor, alteori considerându-i total nebuni, dar acea frumoasă nebunie a dat și un mai mare farmec acestui Stres.... Nu cred că aș putea să citesc vreo carte de-a Anei Mănescu fără a conține acest mic strop de amețeală, fără aceste replici parcă scoase dintr-o cu totul altă lume, deoarece consider că genul acesta de povești o fac atât de specială, de diferită, atât de Ana.”
„Stresul dintre orgasme este o poveste intensă, cu o nebunie atrăgătoare și care mi-a oferit senzații și emoții dintre cele mai răvășitoare și mai năucitoare. Am citit povestea, uneori poate neînțelegând gândurile personajelor, alteori considerându-i total nebuni, dar acea frumoasă nebunie a dat și un mai mare farmec acestui Stres.... Nu cred că aș putea să citesc vreo carte de-a Anei Mănescu fără a conține acest mic strop de amețeală, fără aceste replici parcă scoase dintr-o cu totul altă lume, deoarece consider că genul acesta de povești o fac atât de specială, de diferită, atât de Ana.”
October 25, 2015
Am citit cartea cu sufletul la gură. Îmi doream să văd ce se întâmplă cu Robert, pentru că indiscutabil mă regăseam în el. Relaţia pe care o are cu Candy şi cu Iana sunt fascinante şi totodată definitorii pentru tensiunea pe care o trăieşte în fiecare zi. Muzica e prezentă mereu în pasajele cărţii, făcând ca evoluţia conflictului interior să fie şi mai interesantă. Finalul te lasă puţin cu gura căscată, pentru că atunci realizezi că fiecare avem o Candy a noastră şi ne dorim să ne salveze o Iana, ca să o putem salva la rândul nostru pe ea. Ne dorim să ne regăsim esenţa, iar pentru asta ai nevoie de întuneric, de acel ceva dizgraţios şi dezgustător, care însă te ajută pe tine să te ridici deasupra ta şi a ceea ce ţi se pare a fi potenţialul tău maxim.
August 16, 2019
N-aș putea spune că mi-a plăcut. De altfel, mi-a plăcut mult mai puțin decât Alter.ego și Quasar, pe care le-am notat cu cinci, respectiv patru steluțe de rating. Îmi place stilul Anei Mănescu, îl simt, înțeleg până și acțiunile cu care nu sunt de acord, dar acțiunea acestei cărți a fost prea confuză și prea mult pentru mine. Poate pentru că aveam alte așteptări și ștacheta era ridicată foarte sus. Poate pentru că titlul senzațional te face să-ți dorești ceva pe măsură. Am tras de mine s-o termin și îi acord trei steluțe, totuși, doar pentru că îmi place cum e scrisă. Dincolo de acțiunea care nu m-a impresionat, de personajele pe care n-am reușit să le înțeleg, de plictiseala care m-a cuprins undeva spre sfârșit când număram paginile rămase.
December 29, 2015
Stresul dintre orgasme e o lectură îmbrodată cu anticiparea încordată a sfârșitului acesteia.
În cadrul colecției Radical din 7, de la Rezervația Unicornilor încoace, Stresul dintre orgasme este titlul cu semnificația de printre cele mai frumoase.
Un roman al gândurilor, nu al intrigilor.
În cadrul colecției Radical din 7, de la Rezervația Unicornilor încoace, Stresul dintre orgasme este titlul cu semnificația de printre cele mai frumoase.
Un roman al gândurilor, nu al intrigilor.
May 4, 2016
M-a nenorocit cartea asta. În sensul bun al cuvântului. M-a întristat groaznic, dar într-un fel fericit. Nu știu, e specială. E în Top10 la mine, clar. Mâine îmi comand alter.ego. Să vină scriitura bună la mine.
January 3, 2016
Am citit tot ce a publicat Ana Mănescu până acum, adică și alter.ego și Quasar. Nici una din cele două nu se compară cu Stresul dintre orgasme. Singurul lucru pe care îl au în comun este stilul unic al Anei. Mi-a plăcut cel mai mult dintre cele trei cărți, mai ales că aceasta are un fir narativ legat, așa cum are alter.ego.
De această dată, Ana reușește să ne aducă în cele 167 de pagini viața unui tânăr din zilele noastre care se confruntă cu stresul de a fi, stresul de a iubi și de a simți pur și simplu. Mi s-a părut interesantă Candy, iar dacă veți citi cartea, veți înțelege de ce spun acest lucru.
Nu m-am regăsit 100% citind povestea, dar am simțit în multe locuri că sentimentele mele pentru prezent și pentru lumea exterioară coincid cu trăirile lui Roberto. De asemenea, multe din criticile aduse de autoare vieții curente sunt în mare măsură concordante cu felul în care văd eu lucrurile. Nu am starea de spirit necesară pentru a pune în multe cuvinte felul în care m-a făcut să simt această carte.
De această dată, Ana reușește să ne aducă în cele 167 de pagini viața unui tânăr din zilele noastre care se confruntă cu stresul de a fi, stresul de a iubi și de a simți pur și simplu. Mi s-a părut interesantă Candy, iar dacă veți citi cartea, veți înțelege de ce spun acest lucru.
Nu m-am regăsit 100% citind povestea, dar am simțit în multe locuri că sentimentele mele pentru prezent și pentru lumea exterioară coincid cu trăirile lui Roberto. De asemenea, multe din criticile aduse de autoare vieții curente sunt în mare măsură concordante cu felul în care văd eu lucrurile. Nu am starea de spirit necesară pentru a pune în multe cuvinte felul în care m-a făcut să simt această carte.
February 13, 2016
M-am miscat cam greu cu cartea asta, cu un titlu foarte inspirat :). Mă bucur că am descoperit încă o scriitoare tânără talentată , care demonstrează că nu toți autorii români au disparut subit in secolul 20 și au înghețat în manuale.
Să citim și să ne amintim că trebuie să respirăm uneori. Măcar între cursele contra-cronometru spre serviciu, cumpărături, cluburi și alte chestii fără de care nu putem trăi
Să citim și să ne amintim că trebuie să respirăm uneori. Măcar între cursele contra-cronometru spre serviciu, cumpărături, cluburi și alte chestii fără de care nu putem trăi
November 12, 2015
Cred că sunt mai mult o Iana decât o Candy. Cred ca această carte m-a facut să tremur de emoție și să plâng pe alocuri de fericire,poate chiar și de tristețe. Stresul dintre orgasme este altă capodoperă a Anei Manescu ce trebuie citită atent, cu sufletul.
May 25, 2020
Mi-a plăcut. Mi-a plăcut enorm discursul lui Robert și complexitatea acestuia. Personajele din jurul acestuia sunt, de altfel, personajele din jurul nostru.
O lectură bună. Bună de tot. De citit așa în câteva seri dintr-o săptămână. Câteva capitole înainte de somn.
„Și nu-i decât o singură salivă și un singur gust de fruct pîrguit, iar eu te simt tremurând lipită de mine precum luna în apă.”
„Și asta simțeam eu în fiecare zi. Că stresul e boala generației mele, așa cum anxietatea e a puștilor pe care îi învăț să cânte. Toate sunt manifestări ale fugii noastre constante după progres.”
„Aș omorî insectele mici de sub perdelele tale sau oamenii mari de la ferestrele tale.”
„Toate apogeurile noastre, toate orgasmele și tot stresul dintre ele, toate nimicurile zilnice, toată viață, Iana toată... Despre asta e vorba până la urmă.”
O lectură bună. Bună de tot. De citit așa în câteva seri dintr-o săptămână. Câteva capitole înainte de somn.
„Și nu-i decât o singură salivă și un singur gust de fruct pîrguit, iar eu te simt tremurând lipită de mine precum luna în apă.”
„Și asta simțeam eu în fiecare zi. Că stresul e boala generației mele, așa cum anxietatea e a puștilor pe care îi învăț să cânte. Toate sunt manifestări ale fugii noastre constante după progres.”
„Aș omorî insectele mici de sub perdelele tale sau oamenii mari de la ferestrele tale.”
„Toate apogeurile noastre, toate orgasmele și tot stresul dintre ele, toate nimicurile zilnice, toată viață, Iana toată... Despre asta e vorba până la urmă.”
March 6, 2019
3.5
Mi-a plăcut, aveam nevoie de o lectură ușoară și am ales cartea asta random din biblioteca, n-am regretat.
Cred că nu i-am dat mai mult pentru că n-am rezonat 100% cu ea, nu m-am regăsit atât de mult, n-am simțit acea regăsire profundă, de parcă ești chiar tu doar că în altă viață, ajungând să-i dau numai 3 stele.
Mi-a plăcut stilul ei. A fost o plăcere să urmăresc cum scrie Ana, mai ales că asta e prima carte de un autor român citită anul ăsta, chiar ar trebui să mai bag români, și așa eram tare-n gură că eu citesc literatură română.
Îmi e chiar foarte greu să vorbesc despre ce mi-a plăcut, concret, pentru că stilul, cred, a fost ¨ce trebuie¨. Ceea ce m-a deranjat au fost momentele în care personajul principal, Robert, delira când era sub influența ¨bigo-ului¨, cam prea mult. Zicea niște căcaturi, vai de mine, care pentru mine nu prea au avut gust, nu toate.
Până la urmă, vă recomand cartea asta, chiar dacă are și bune, și rele.
Mi-a plăcut, aveam nevoie de o lectură ușoară și am ales cartea asta random din biblioteca, n-am regretat.
Cred că nu i-am dat mai mult pentru că n-am rezonat 100% cu ea, nu m-am regăsit atât de mult, n-am simțit acea regăsire profundă, de parcă ești chiar tu doar că în altă viață, ajungând să-i dau numai 3 stele.
Mi-a plăcut stilul ei. A fost o plăcere să urmăresc cum scrie Ana, mai ales că asta e prima carte de un autor român citită anul ăsta, chiar ar trebui să mai bag români, și așa eram tare-n gură că eu citesc literatură română.
Îmi e chiar foarte greu să vorbesc despre ce mi-a plăcut, concret, pentru că stilul, cred, a fost ¨ce trebuie¨. Ceea ce m-a deranjat au fost momentele în care personajul principal, Robert, delira când era sub influența ¨bigo-ului¨, cam prea mult. Zicea niște căcaturi, vai de mine, care pentru mine nu prea au avut gust, nu toate.
Până la urmă, vă recomand cartea asta, chiar dacă are și bune, și rele.
May 14, 2021
O carte care mi-a plăcut, m-a ținut in suspans si m-a trecut prin diverse starii. Nu cred ca este pe înțelesul tuturor, dar daca vrei sa o citești cu siguranță trebuie sa iti lasi minte sa zboare.
August 2, 2016
Alter.ego was a lot better...
Displaying 1 - 17 of 17 reviews