Cine mi-a ucis fiul?: dosarul Frumușanu-Crăiniceanu se redeschide

by Ștefan Frumușanu, Tatiana Niculescu Bran (ed.), Laurențiu Mihu (pref.)

„Cine mi-a ucis fiul? este jurnalul unui tată a cărui viață se schimbă pentru totdeauna odată cu uciderea fiului său la mineriada din 25 septembrie 1991. De atunci și până în zilele noastre, anii familiei Frumușanu s-au scurs între drumul la cimitir și o cărare sinuoasă, amețitoare, chinuitoare, prin labirintul tribunalelor. Dar această carte este deopotrivă un manual de istorie recentă și un dosar politic. Mesajul ei? Orice om are dreptul la povestea lui, dar, mai cu seamă, la dreptate și la adevăr, oricât de încâlcite s-ar dovedi ițele deciziilor politice. Este cartea unui om curajos și a unui tată care încă mai are încredere în justiție.“ (Tatiana NICULESCU BRAN)

La început, gândul de a scrie această carte m-a entuziasmat. Mi-am spus că amintirile frumoase, triste sau crâncene despre cum a trăit şi a murit unicul nostru fiu, Andrei Frumuşanu, trebuie să fie dedicate şi transmise minunaţilor tineri din această ţară şi opiniei publice care trebuie să afle cum a fost ucis nevinovat şi prin ce greutăţi şi traume morale am trecut noi, părinţii lui, timp de peste 20 de ani... Am constatat, pe parcurs, că acest gând nu era ușor de realizat și că atunci când copiii mor înaintea părinţilor, sensul vieții lor se pierde.

308 pages, Paperback

First published September 1, 2015

Reviews

[Ana-Maria Bujor · Rating 4 out of 5]

O parte din istoria foarte recenta din pacate necunoscuta. Desi eram nascuta pe cand se intamplau toate evneimentele, nu stiam nimic despre caz pana sa-mi cumpar cartea din impuls. Si ma bucur ca am facut-o. Acum la centenar, pe langa sarbatorit, e bine sa ne amintim si de nedreptatile ramase fara raspuns - revolutia, mineriadele plus perioada intunecoasa de dinainte de 89. Cartea descrie in mare parte procesul prin care familia Frumusanu a incercat sa obtina dreptate dupa ce fiul lor a fost ucis nevinovat cel mai probabil de un angajat al statului. Asadar, multe proceduri in curtea de judecata, amanari, dovezi, hartii. Insa cartea e foarte citibila, imbibata de emotiile celor care s-au zbatut fara raspuns pana in ziua de azi. Sper totusi sa se mobilizeze cineva cate vreme cei implicati inca sunt in viata. Si desi familia Frumusanu probabil nu ar aproba neaparat, eu tot ies sa inchin un pahar in strada cand moare Iliescu.

[Adrian Zamfirescu · Rating 5 out of 5]

o carte despre parcursul unui drum in cautarea adevarului.
Intrebarea obsedanta a celui care citeste este, "de ce?"
De ce au trebuit sa fie ucisi tineri in 1991 de catre fortele de ordine?
Nu erau de ajuns mortii Revolutiei? Nu erau de ajuns victimile mineriadelor?
In fapt nu e decat o poza a societatii noastre, cum gandim si cum actionam, concluzia fiind ca inca nu suntem acolo unde am sperat sa fim (unii dintre noi) cand Ceausescu a fost inlaturat.
"Jos comunismul" se pare ca a fost o piatra prea tare pentru a fi sfarâmată.
Cartea readuce din amintire evenimentele mineriadei din septembrie 1991 pentru cei care le-au trăit si povesteste celor mai tineri ceea ce s-a intamplat si cum nu trebuie sa fie o societate libera.

[DanC · Rating 4 out of 5]

O carte care te revolta si te face sa te intrebi cu ce ai gresit de te-ai nascut in Romania!

[Iustina · Rating 5 out of 5]

Cartea aceasta ilustrează atât de realist și de aproape de experiența noastră de zi cu zi lupta între bine și rău, de data aceasta reflectată într-un proces de judecată pentru a face dreptate unor părinți ce și-au pierdut copilul, ucis la mineriada din 25 septembrie 1991. Foarte mulți tineri de vârsta mea (22 de ani) nu cunoaștem istoria recentă a țării noastre, și asta ne dezavantajează teribil. Dacă nu știm ce trecut avem, de unde apucăm frâiele pentru a îndrepta lucrurile cât putem și a le duce mai departe într-un mod mai just? Istoria nu e opțională, este exact ca propria biografie: dacă nu o cunoști, habar nu ai cine ești și bâjbâi prin întunericul confuziei. Îți spun alții cine ești și de ce exiști.