Sunteţi pe cale de a face cunoştinţă cu unii din cei mai speciali indivizi pe care v-a fost dat să-i cunoaşteţi vreodată. În ultimele luni ale celui de-al doilea Război Mondial, Winston Churchill şi-a dat seama că mulţi din naziştii vinovaţi de crime împotriva umanităţii nu vor ajunge niciodată în faţa instanţelor de judecată. În consecinţă, au fost înfiinţate mai multe unităţi militare ale căror scop era localizarea şi aducerea în faţa justiţiei a acestor nazişti. Prietenul autorului, Ian Fleming, i-a dat personajului James Bond „libertatea de a ucide”. În realitate, lui Peter Mason i s-a ordonat să „aducă în custodia permanentă a Maiestăţii Sale” pe cei pe care trebuia să-i urmărească şi să-i captureze. Americanii care au făcut parte din Biroul Serviciilor Strategice (OSS) au plecat la o adevărată vânătoare de „creiere” germane, făcând în aşa fel încât doctorilor şi savanţilor care s-au dovedit a fi de folos în cercetările ştiinţifice de după război să li se acorde imunitate. În „Asasin oficial” nu există imunitate. Sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial nu a oferit nici o portiţă de scăpare acestor personaje sordide, atâta timp cât s-au aflat sub urmărirea lui Mason, acest patriot care nu le-a dat nici o clipă de răgaz, chiar dacă ele se ascundeau îndărătul „Cortinei de Fier”. Deşi autorul nu deţine un număr exact, el estimează că numărul celor lichidaţi a depăşit douăzeci şi patru. Aceştia au fost împuşcaţi cu arme fabricate în ţara în care se ascundeau. Peter Mason a dus mulţi ani la îndeplinire misiuni speciale ale guvernului şi nu a fost pasionat niciodată de munca de birou, dorind întotdeauna să fie în mijlocul evenimentelor. Viaţa lui a depins de nenumărate ori de abilitatea şi de capacitatea lui de a lupta pentru supravieţuire. El nu a fost mânat în nici o situaţie de dorinţa personală de răzbunare sau de răutate. Cei pe care a trebuit să-i urmărească au fost declarate „persoane indezirabile” de guvernul ţării pentru care a lucrat, ceea ce însemna că se poate dispune de viaţa lor.