Efectul pervers

by Petronela Rotar

(asta nu e poezie, veți spune

așa e, aveți perfectă dreptate

e țipăt)

Genres: Poetry, Romanian Literature

64 pages, Hardcover

First published November 1, 2015

About the author

Petronela Rotar nu are biografie literară. Maximum una pseudoliterară, cu indulgenţă. S-a născut la ţară, ca veşnicia lui Blaga, undeva lîngă Braşov, şi a făcut naveta la oraş. La şcoală, aia cîtă a făcut. La liceu, i-au apărut cîteva poezii în revista literară a şcolii, iar ăsta ar fi putut fi un început bun pentru o biografie literară, dar nu a fost. Apoi nu a mai apărut decît la televizor şi în ziare. Şi acolo, de partea greşită a microfonului. A fost reporter, editor sau prezentator la staţiile locale ale Pro TV, Antena 1, Realitatea. S-a apucat de două facultăţi, Litere şi Sociologie, şi nu a terminat-o pe niciuna. Are de gînd să nu o termine nici pe a treia. S-a apucat şi de doi copii, iar pe ăştia încă îi desăvîrşeşte. Sau aşa îşi imaginează, cînd se place pe sine. Cînd nu, nu îşi imaginează nimic. A scris toată viaţa pentru ea, sperînd că atunci cînd o să dea colţul va fi descoperită, publicată şi premiată. S-a prins tîrziu că nu va fi aşa, drept care şi-a făcut un blog. Aşa a ajuns să publice în Tiuk şi să scrie pentru Catchy. Şi să scoată prima carte, O să mă ştii de undeva. Gata.


Sursă text: http://www.hergbenet.ro/autor/petrone...

Reviews

[Cecilia Casiana Ivanov · Rating 3 out of 5]

O carte de poezie foarte personală, în care Petronela Rotar vorbește deschis despre relații, suferință și vindecare. Stilul este direct și emoțional, fără prea multe artificii literare. Chiar dacă nu toate poemele mi-au ajuns la suflet, apreciez sinceritatea și curajul autoarei de a pune pe hârtie experiențe dureroase.

[Iuliana Cazan · Rating 5 out of 5]

citit dintr-un foc, un volum care arde și arde prin tine și prin fiecare cuvânt. seducător, mistuitor, tulburător, ca un apus dureors de iulie care se frânge în tine teribil de lent cu toate culorile și (ne)cuvintele lui.

"singurătatea e un bărbat căsătorit și nefericit
care nu are curaj să plece
din nicio parte
în nicio parte"

"sunt o vilegiaturistă singură, necunoscută și bronzată
mănînc halloumi și beau vin
și fumez
și uneori reușesc să trec neobservată"

"singurătatea e o spinare de femeie frumoasă
care se strînge în poziție fetală
în lenjeria de pat de două persoane
noapte de noapte"

"o femeie frumoasă, puternică și foarte si(n)gură
are destule constante
firește"

[Alina · Rating 5 out of 5]

O carte care se agață de tine ca un copil de piciorul mamei și care nu te lasă până nu o citești dintr-o suflare.

[Renert Dusout · Rating 5 out of 5]

Dacă e ceva ce a fost, este și va rămâne mereu subiectiv, acel ceva e poezia. Dar ce frumos când un volum de poeme reușește să se preschimbe într-o (aproape) poveste...
Acum, nu știu cum sunteți voi, dar când vine vorba de lirică, mă interesează prea puțin cutumele după care se ghidează vreun critic sau altul. Nu mă interesează neaparat nici construcția „eu”-lui și nici ritmul. Mă interesează doar ca ea să spună cu adevărat ceva. Să înceapă de undeva, să aibă o direcție și să se încheie „cu un bang”, nu în coadă de pește. Mă interesează ca acel micro-Univers al ei să conțină o poveste, iar acest volum excelează la acest capitol. Nu doar că-i o carte sinceră (ar putea zice unii că e prea sinceră dar „prea sincer” nu există în artă) dar e și una cu cap, inimă și coadă. Iar asta nu-i puțin lucru. Cât despre povețele ei, pe acelea ar trebui să le extrageți singuri, aveți de unde.
PS: Citatul din descriere chiar apare acolo unde te aștepți mai puțin.
PPS: Coperta e o mică minune. Știu, știu, „nu judeca o carte după copertă”, dar asta nu înseamnă că n-ar trebui să ne bucurăm pentru reușitele altora și pentru orice salt calitativ, fie și când paote fi vorba despre ceva ce poate fi interpretat drept superficial.
PPPS: La ora la care scriu review-ul ăsta cred că mai sunt exemplare cu autograf pe Libris. Fuguța acolo, orice volum cu autograf întregește cumva experiența unei cărți (și o spune cineva care chiar nu s-a gândit la asta până acum.

„n-am niciun bolovan și niciun buzunar
dar nici marea nu e river ouse
să am nevoie de unelte”

[Ioana · Rating 4 out of 5]

"Efectul pervers" de Petronela Rotar este un volum de poezii de o forță cutremurătoare, o esență tare într-o sticluță mică, ce odată desfăcută, emană parfumul unei femei ce a trecut prin multe 🥺
Mai multe despre cartea pe care am citit-o pe nerăsuflate, cu un nod în gât, am scris într-un articol publicat pe blog ✍️

https://ciobanuldeazi.home.blog/2025/...

[Ana · Rating 3 out of 5]

Am citit această colecţie pe răsuflate, preferatele mele fiind: iarna, a treia iarnă, efectul pervers, cocoon, sindromul tourette, present, ultima oară când am făcut dragoste, IX.

[Elena Anghelescu · Rating 5 out of 5]

Cartea asta a durut.

[Roxana · Rating 4 out of 5]

Da, nu e poezie. E jurnal în vers liber, e manual de psihanaliză, e traumă și rușine și frică. Te face voyeur, părtaș indiscret la autoflagelarea și apoteoza altuia, dar te prinde, rămâi, și la un moment dat vine șocul. Chiar și-n poezia asta care nu-i poezie, interpretarea o dai tot tu; e despre și pentru tine. Și abia atunci doare.
Efectul pervers? cărțulia asta e despre iubire de sine, despre cum timpul* vindecă tot, despre neinsurmontabil

* artileria grea cu care creierul ne trece peste șocurile adevărate; terapia; nevoia de a merge înainte

[Taisia Crudu · Rating 4 out of 5]

“tragediile celorlalți sunt infinit mai discrete
îmi spun mereu
cu autodispreț”

O cărțulie de doar 64 de pagini însă care conține în ea atâta durere, suferință, depresie. Este precum un răcnet de disperare și o ultimă terapie pe care și le poate permite naratorul. Un narator plin de traume și amintiri deloc dulci care i-au marcat mai întâi copilăria, adolescența și mai apoi tinerețea.

“…antebrațul puternic, mîna grea de muncitor,
aspră, crăpată
lovindu-mă peste cap, cu putere
ocările, insultele
apoi iar mâna lovind…”

Din primele pagini mi-a luat ceva să intru în esența cărții. Faptul că nu mă autoidentific cu naratorul m-a făcut să nu înțeleg pe deplin versurile. Însă, cu cât am avansat în filele sale, am simțit acea senzație de gol în stomac, acea energie apăsătoare și acel lanț lung de dezamăgiri și prăbușiri.

Nu sunt o cititoare a poeziei, în special a celei moderne, prefer poezia clasică semnată Mihai Eminescu sau Nichita Stănescu. Însă, revin uneori și la poeziile contemporanilor mei pentru a descoperi ce și cum se mai scrie…

“crede-mă
totul e minunat
preaminunat
până și faptul că în secolul ăsta poeții încă mor
de foame
și poezia nu a salvat pe nimeni
cu adevărat”

“Efectul pervers” de Petronela Rotar

[Irina Stefan · Rating 5 out of 5]

Aveam poftă să citesc poezie și a fost exact ce trebuie. Se citește ușor și cu mare drag.

[Casiana · Rating 5 out of 5]

4.5⭐️

[Dragoș Filioreanu · Rating 5 out of 5]

”asta nu e poezie, veți spune
așa e, aveți perfectă dreptate
e țipăt”

Nu putem ști vreodată ce este, cu siguranță, singurătatea. Dar, prin intermediul acestei cărți, sunt mai aproape să aflu. Aceasta, și multe altele.

Recenzia aici: http://goodread.ro/recenzie-efectul-p...

5+++++/5

[Giurgiu Florin · Rating 5 out of 5]

Petro trebuie prinsă, bătută și pusă să scrie poezie cât cuprinde. Prea își face ea de cap, nepriponită. Păi ce, ne lasă să gustăm doar o firimitură din pepită?! Doar 59 de pagini e inuman.
Anca Zaharia și Petronela Rotar sunt Queens ale mele în poezie.

Recomand!!

[Andreea Ciucă · Rating 5 out of 5]

Atunci când o citeşti pe Petronela Rotar, limba ta devine amorţită, iar degetele tale sunt paralizate. Şi e greu să vorbeşti sau să scrii despre ţipătul ei poetic.

Recenzia aici: https://ganddeportelan.wordpress.com/...

[Cristina Munteanu · Rating 5 out of 5]

"fiindcă, vezi tu,
fericirile mele au durat toate
doar trei luni în cap
în al meu, firește"

[Nicoleta-Cătălina Gal · Rating 4 out of 5]

Cartea de poezie a lunii: despre tainele feminității, o carte inspirată de un desen, similar cu cel al coperții cărții: „Mi s-a părut fragilă și tristă și singură și suspendată. Apoi am scris o carte de poezie despre asta” zice autoarea.
Mi s-a parut, din nou, ca efortul a fost unul concetrat, de a produce o carte care se leaga. Poeziile se leaga (cele despre anotimpuri, intermezzo-urile despre singuratate, iar cea de mai jos e preferata mea, adică, mă rog, cea care mi-a rămas pe piele).

„singurătatea e cealaltă piele a mea
pe care o îmbrac
pe dedesubt
direct peste oase și carne”

Alături de singurătatea fizică (venită din abuzurile la care e supusă protagonista acestui volum poezie/poveste de către părinți) avem și singurătatea emoțională a unei femei care a luptat atât de mult încât armura din exterior o separă de lume. Dar continuă să privească lumea și să o simtă, ca să renască:

Primăvara
apoi am zis că ar cam fi timpul să lăsăm
primăvara să fie
copiii să fie
să ne lăsăm pe noi
să fim fericiți
să facem un contract pe șapte ani
cu posibilitate de prelungire
fiindcă, vezi tu
fericirile mele au durat, toate
doar trei luni în cap
în al meu, firește

fiindcă după teamă vine furia
și după furie, tristețea
și după tristețe, iubirea, iubire

Poezia nu se recencează, se recomandă. Și se citește cu voce tare, că se simte ca ploaia, în valuri.

PS: Observ și aici, ca la Svetlana Cârstean, folosirea lui Î în loc de  și vreau sa imi explice cineva de ce oameni mai tineri ca mine, eu care am prins schimbarea de la î la â, aleg să scrie așa.
Pe scara mea: 4.✅️ mi-a plăcut destul să mai citesc de la autoare

[Cristina Cris · Rating 5 out of 5]

O carte care din nou mă face să mulțumesc pentru tot ceea ce am avut și am în viața. O carte dureroasa, după părerea mea, pentru cei ce se vor regăsi în aceste poezii.

[Gabe Mellow · Rating 4 out of 5]

(asta nu e poezie, veți spune

așa e, aveți perfectă dreptate

e țipăt)

[Mara Ioana · Rating 2 out of 5]

Cele mai notabile
VII, turism, tablou de familie, sindromul tourette, necrolog

[Tessa · Rating 3 out of 5]

O colectie autentica de poezii.

[Simona · Rating 4 out of 5]

Această carte explorează mecanismele subtile prin care rănile emoționale, traumele și tiparele vechi ajung să ne influențeze alegerile și relațiile. Cu o voce directă și introspectivă, autoarea vorbește despre contradicțiile interioare și despre efectele neașteptate ale lucrurilor pe care credem că le controlăm.

Am simțit această carte ca pe o confruntare sinceră cu sine. Nu este confortabilă, dar este clară și necesară. Unele pasaje m-au pus pe gânduri mult timp după ce le-am citit, tocmai pentru că nu oferă răspunsuri simple.

[Gospodaru Luiza · Rating 5 out of 5]

Îmi vine să o iau în brațe pe Petronela Rotar și să îi spun că m-aș simți de parcă m-aș lua pe mine în brațe pentru că în tot ce scrie mă regăsesc pe mine, iar asta mă face…mai puțin singură. :)

[Georgiana · Rating 5 out of 5]

O ador, ador, ador, *one eternity later* ador atat de mult pe femeia asta.