„Despre Domnii ce au stăpânit aceste ţări [...] s-a vorbit destul şi bine şi, mai ales, rău. Viaţa întregii ţări se cuprinde în faptele lor, care s-au făcut în numele ei. Dimpotrivă, o uitare nedreaptă a acoperit totdeauna, ca o buruiană de părăsire, mormintele Doamnelor ce au stat alături de soţii lor, în mijlocul furtunilor unui trai aşa de zbuciumat, încât abia ni-l putem înfăţişă astăzi. Şi, ca şi Doamnele, sunt date uitării Domniţele, a căror copilărie şi tinereţe a trecut mai totdeauna printr-un lung şir de pribegii şi rătăciri şi pe care nunta le-a strămutat în locuri foarte depărtate de noi, de unde adesea n-au mai venit niciodată să-şi vadă părinţii şi ţara.“ - Nicolae Iorga
Nicolae Iorga was a Romanian historian, university professor, literary critic, memorialist, playwright, poet, and politician. He served as a member of Parliament, as President of the post-World War I National Assembly, as minister, and (1931 - 32) as Prime Minister. He was co-founder (in 1910) of the Democratic Nationalist Party and was ultimately assassinated by fascist Iron Guard (legionnaire) commandos.
"Femeile în istoria neamului nostru", o carte ideală pentru cei ce vor să studieze istoria în detaliu, prezintă cititorului atât originea femeilor de rang nobil din Moldova și din Țara Românească cât și multiple aspecte legate de îmbrăcămintea, viața socială și educația lor. Lectura acestei cărți ne ajută să înțelegem mai bine anumite aspecte legate de istoria României, dar necesită cunoștințe de bază pentru a putea fi înțeleasă.
Cea mai plăcută surpriză din timpul lecturii a fost de a descoperi nu doar o înșirare de evenimente istorice ci și fermitatea cu care Iorga își exprimă regretul față de nedreptățile comise asupra femeilor în civilizația bizantină, gineceul fiind considerat "unul din păcatele cele mai mari ale civilizației bizantine", izolarea femeii având drept consecință apariția unor "bărbați din sufletul cărora dispăruse orice urmă de bărbăție". Istoricul critică până și monotonia vieții sociale bizantine, viața socială "lipsită de noutate".
Spre finalul cărții, Iorga scoate la iveală trăsăturile învățământului public al fetelor și se arată nemulțumit de felul în care "învățăturile morale" sunt tratate cu neseriozitate, aspect întâlnit din păcate și în zilele noastre.
Cartea lui Nicolae Iorga informații despre doamnele și domnițele stăpânilor din Țările Române. Înlănțuirea de evenimente istorice este presărată cu originea doamnelor ce a variat după cum bărbații lor erau “Domni în Scaun, Domni legiuiți sau fii ai unor stăpânitori, ori numai niște tineri copii din flori…” Astfel, am găsit informații despre femeile din viața multor domnitori cunoscuți sau mai puțin cunoscuți și doamne străine în Țările Române. Autorul se oprește mai mult asupra câtorva chipuri: fetele Lăpușneanului, fiicele Chiajnei și ale lui Mircea Ciobanul, iubita lui Mihai Viteazul și nu numai. Surprinsă este și îmbrăcămintea femeilor și “prezența” lor în viața socială. Astfel, pentru veacul al XVII-lea, “nu se putea lăuda nimeni că ar fi auzit un cuvânt din gura care trebuia să rămână, dincolo de hotarul iatacului, mută.” În rolul femeii în cultura și literatura românească, am avut surpriza să descopăr nu doar “femeile ca inspiratoare ale vechii noastre poezii”, ci și femeile traducătoare și informații despre învățământul fetelor. Înlănțuirea informațiilor este însoțită și de critica lui Iorga. Astfel, viața socială bizantină este una lipsită de “noutate, de spontaneitate, de originalitate”, iar “gineceul” început cu disprețul femeii a dus la bărbați din sufletul cărora pierise orice urmă de bărbăție”. O carte minunată, ce prezintă chipuri, datini, fapte și mărturii despre viața femeilor în viața neamului nostru.
Citate: “alt caracter al vieții sociale bizantine… este înțepenirea în forme seci, al căror înțeles a dispărut de mult si al căror folos n-a existat poate niciodată. Ea înlătură de la o bucată de vreme tot sufletul. Cine-l are trebuie să se țină la o parte, căci ar putea să pară ciudat, rău crescut.” “Gineceul e într-adevăr unul dintre păcatele cele mai mari ale civilizației bizantine. Femeia nu e pretutindeni pentru a da vieții sociale elasticitate, discreție, strălucire."
Nu este o carte de sinteză, prezintă mai mult originile și legăturile femeilor din perioada medievală. nu prezintă fenomenul și impactul este mai mult o trecere în revistă o riginile doamnelor de la curțile domnești
Cartea lui Iorga este o incursiune în trecut, în istoria României, mai precis între perioada domnitorilor, voievodatelor și final de secol 19. Este o lectură plăcută, mai alea pentru cei pasionați de istorie. Poate părea grea pentru ceilalți deoarece este un text clar, cu multe date, nume și evenimente istorice. Iorga redactează portretul mai multe doamne și domnișoare, apoi detalii despre viața socială, hainele și educația femeii române.
Greu de citit, mai mult o insiruire decat altceva. Subiectul asta merita o noua abordare si sper ca Simiona Antonescu sa continue ce a inceput cu Chiajna ei.