Volumele de fata sunt o prezenta necesara �n spatiul istoriei filosofiei, datorita calitatilor lor esentiale. Intre acestea, se disting cu precadere formula clasica, rezonanta profunda a discursului academic si importanta pastrarii �ntr-o forma unitara a unor parti semnificative din activitatea stiintifica a profesorului Viorel Coltescu. Materia celor doua tomuri acopera un areal vast din istoria filosofiei: Filosofia veche, medie si moderna, respectiv Idealismul german. Primul este o reluare a editiei din 2002, aparuta la Editura Universitatii de Vest din Timisoara. Al doilea volum a mai fost publicat, de asemenea, �nsa doar partial (capitolul despre Immanuel Kant), sub forma unui curs special pentru uzul studentilor, �n 1996. La r�ndul sau, cursul special, dezvoltat, a fost reluat, �n 1999, sub titlul Immanuel Kant. O introducere �n filosofia critica. Continutului din 1999 �i adaugam acum trei capitole referitoare la Fichte, Schelling si Hegel, toate av�nd la baza o serie de notatii si fise apartin�nd autorului. Prezenta lucrare este rezultatul unei munci intense, ce se �ntinde pe o perioada de mai multe decenii, pe care Viorel Coltescu a �ntreprins-o cu exemplara daruire. Fiind �n primul r�nd o carte bazata pe un curs universitar, ea presupune anumite limitari, ce tin de functia ei pedagogica. Cursul se desfasura pe o durata de doi ani, �mpartiti �n c�te doua semestre. Astfel, cele patru perioade academice cuprindeau: filosofia antica, cea medievala, filosofia moderna si idealismul german. Cercetarile autorului nu s-au limitat �nsa la aceasta. Viorel Coltescu a publicat studii �n diferite reviste de specialitate si a sustinut comunicari despre filosofia contemporana cu ocazia participarii la numeroase conferinte. �n Meditatii metafizice, Rene Descartes considera ca, macar o data �n viata, este bine sa ne re�ntemeiem toate opiniile, pentru a fi siguri ca nu am cazut �n eroare. Desi exista numeroase carti de istorie a filosofiei care consacra anumiti g�nditori, Viorel Coltescu a considerat necesara optarea pentru o metodologie cu ajutorul careia sa distingem filosofia de celelalte preocupari ale spiritului uman. Astfel, �nainte de a studia textele filosofice, trebuie stabilit criteriul ce �ncadreaza anumite texte �n domeniul filosofiei, �n continuare fiind alesi anumiti filosofi, cei paradigmatici. Anterior acestei lucrari, �n volumul Filosofia si istoria ei, Viorel Coltescu problematiza aceasta metodologie a istoricului filosofiei. El �ncepea astfel �schitarea unui concept prealabil al filosofiei, cu caracter inevitabil relativ, susceptibil de modificari ulterioare". Autorul pornea de la ideea ca ��nainte de a fi o �ndeletnicire intelectuala specializata, filosofia este o atitudine spirituala". In opozitie cu existenta cotidiana, filosofia apare drept �o stradanie de a institui un interval �ntre noi �nsine si exterioritatea care ne domina. (...) �n acest interval (...) este posibila meditatia asupra lumii si asupra noastra �nsine". Caracterul distinctiv al filosofiei e propensiunea catre universalitate, si �n acest sens �filosofia este Weltanschauung, viziune sau conceptie generala despre lume". Dar nu orice viziune globala a lumii poate fi o filosofie, �ci doar aceea ridicata la nivel de concept, elaborata si argumentata rational si sistematic". In aceste doua volume, asa cum se cuvine �ntr-o carte de istorie a unei discipline, reperele sunt �nsiruite cronologic. Structurarea pe capitole urmareste �ndeaproape caracterul paradigmatic de care aminteam anterior. Daca uneori o paradigma se leaga de numele unui singur autor, alteori g�ndirea mai multor filosofi duce la conturarea unei paradigme. In acest fel se �mpletesc, �n cadrele istoriei filosofiei, doua criterii, cel al curentului de g�ndire si cel al autorului. Fiecare capitol al cartii de fata este precedat de un cuprins ce �i anunta si sintetizeaza continutul, caruia i se adauga o bibliografie selectiva. In cele mai multe cazuri, desfasurarea expozitiv-analitica urmeaza cronologia operei, �nsa criteriul organizarii interne a demersului este dat de �nlantuirea conditionala a ideilor expuse. In acest mod, cititorului �i este facilitat accesul la o �ntelegere integratoare a g�ndirii filosofului �n discutie. Aspecte din biografiile marilor g�nditori �ntregesc prezentarea acestora, aduc�nd nuante semnificative prin ilustrarea modului �n care filosofia este asumata ca mod de viata. Viorel Coltescu a fost unul dintre cititorii privilegiati ai marilor carti de filosofie, eruditia sa prilejuindu-i studierea lor �n original, �n limba germana, engleza sau franceza, �n latina ori vechea greaca. Naratiunii istorice a ideilor i s-a adaugat spiritul critic necesar, acolo unde notele personale se confrunta cu trimiterile la exegeza contemporana. In mod esential, autorul este preocupat de o expunere clara si complexa a filosofiei, �ns...