Dupa Cocosul decapitate, roman ce a facut senzatie in anii trecuti pe plan international, Manusile rosii este o carte la fel de neobisnuita, zugravind povestea unui proces politic care a avut loc in 1959 la Brasov, pe atunci Orasul Stalin, si a urmat exact modelul „clasic“ al proceselor publice staliniste ale anilor '50. Nu avem insa de-a face numai cu un roman politic, ci si cu unul social, iar uimitorul talent narativ al scriitorului ce s-a nascut si a trait pe pamant ardelean transforma celula unei inchisori politice in locul ideal pentru niste povestiri care sunt atat de captivante, incat uitam cadrul in care se desfasoara firul lor. Manusile rosii reprezinta un comentariu plin de profunzime si poate de aceea atat de controversat al ororilor ultimului veac, comentariu sumbru, luminat totusi pe alocuri de cerul senin al unei vesele povesti de dragoste si nuantat de o grotesca morala si de un ton pe cat de umoristic, pe atat de nostalgic si de pios.
Eginald Schlattner ramane un mare povestitor al carui limbaj plin de forta se ridica la inaltimea subiectului.
Extraordinaria novela, testimonio de un intelectual de la minoría sajona transilvana en la Rumanía de finales de los años 50. La vida y vicisitudes del personaje principal de la historia guardan un grandísimo parecido con el autor, aunque el relato no puede considerarse una autobiografía. La novela está considerada como la obra más controvertida de la literatura rumano-alemana de posguerra, ya que también describe la preparación de Eginald Schlattner por parte de la Securitate como testigo clave en la acusación y posterior condena de cinco escritores germano-parlantes rumanos.