Storm are 21 de ani și este solistul unei trupe rock în plină ascensiune. E rebel, adorat de fani, charismatic, invidiat, dar o traumă din trecut îl face să nu se poată bucura pe deplin de viața care, privită din afară, pare perfectă. Când hotărăște, după un concert și un after party dezlănțuit, să plece în căutarea Lolei – The Punk Rock Goddess, idolul său –, speră ca ea să-l ajute să-și regăsească drumul. Dar călătoria alături de Lola se va transforma în ceva neașteptat, care îl face să înțeleagă tot mai multe despre muzică, fani, idoli, moarte, pierderi și mai ales despre lupta cu demonii tăi. Pentru că, la final, „tot ce contează e să rămâi în viață“.
Cred în mine și numai în mine, fiul înstrăinat de turmă Creatorul cerului și pământului, văzutelor și nevăzutelor, căci toate există în mintea mea Și când ea nu va mai fi, nici ele nu vor mai fi. Nu ne-am înălțat la cer decât din când în când Atunci când am fumat, am băut sau am fost fericiți. Nu știm dacă împărăția noastră va avea sau nu sfârșit Dar nici nu ne pasă Pentru că tot ce contează e acum. Nu vrem să ni se ierte păcatele Ci să ni se înmulțească În viața veacului ce va să vie. Be true to yourself and remember to laugh each day It’s all that really matters.
Când vei găsi drumul tău, vei ști. Te vei simți viu și vei ști. Întotdeauna.
Cristina Nemerovschi s-a născut la București. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și un master în cadrul aceleiași facultăți, cu o disertație de filosofie a matematicii. A debutat în 2010 cu romanul Sânge satanic, care a fost comparat de critica literară cu opere-cult ale unor autori precum J. D. Salinger, Henry Miller, Irvine Welsh, Chuck Palahniuk, Bret Easton Ellis sau Anthony Burgess. A fost distins cu premiul Tiuk! pentru debut, cu titlul Cartea anului 2010, Cartea anului 2011 pentru a doua ediție, ales printre finaliștii Premiers Romans En Lecture. Au urmat alte 14 romane, o parte fiind grupate sub forma unor trilogii, toate având succes atât de public, cât și o receptare critică entuziastă. „Cred în toate lucrurile despre care scriu: iubire, vindecare, iertare, trezire, luptă, găsirea propriului drum, autenticitate, libertate”, spune autoarea într-un interviu. Proza autoarei a fost inclusă în numeroase antologii, românești și internaționale. Romanul Păpușile i-a adus nominalizarea la Gala Tinerilor Scriitorilor – Cel mai bun prozator al anului 2014. Romanele Sânge satanic, Pervertirea, Ani cu alcool și sex, Rezervația unicornilor, nymphette_dark99, Ultima vrăjitoare din Transilvania, Vicky, nu Victoria, Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes, Păpușile, Rockstar, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată, Dresoarea au inspirat fiecare numeroase manifestări artistice: poezie, piese de teatru, arte vizuale, muzică. În prezent are în lucru romanul Răzvrătiții și seria fantasy Cronicile fetei lup.
În nicio altă carte nu am mai întânit până acum această legătură idoli-fani, și cu atât mai puțin să fie expusă atât de frumos și profund cum a făcut-o Cristina. Și este incredibil cum idolii te pot salva, cum arta, sub diferitele ei forme, te poate salva; cum poate contribui o melodie sau o carte sau un film sau artistul din spatele lui la persoana care ești tu acum, sau care vei fi în viitorul apropiat. Și nu este deloc greșit să îți urmezi pasiunea, indiferent de câte piedici te vei lovi. Și este important să alegem drumul care este pentru noi bun în viață, pentru că dacă facem greșeala de a încerca să fim ceea ce nu suntem cu adevărat, atunci viața nu ne va mai oferi nimic de care să ne bucurăm. La fel și cu persoanele din viața noastră, contează foarte mult pe cine lăsăm să ne fie alături, cui permitem să ne modeleze ori să ne urmeze în nebuniile noastre.
"Știam că o să-mi placă, aveam o presimțire că foarte, foarte mult, dar, în același timp, nici nu știam la ce să mă aștept de la ea. Storm a fost un personaj enigmatic, și nici acum, după ce am terminat cartea, nu cred că am aflat totul despre el. Rockstar este, categoric, cea mai bună carte a Cristinei Nemerovschi, și mi-a plăcut atât de mult încât nici nu prea pot descrie în cuvinte tot ce am simțit.[...]"
Storm is my newest literary crush (nu cred că se supără M.) Cartea se poate citi pe nerăsuflate, dar am preferat să iau câteva pauze pentru că aș fi regretat să aflu deznodământul prea curând.
Povestea mi-a amintit de emisiunea Rocktober din vremurile de demult, când MTV difuza muzică, iar octombrie însemna reîntâlnirea cu the "dark gods of rock". Cu siguranță, Hurricane Inside ar fi avut loc printre ei.
Genial! Cristina a reusit din nou sa ma impresioneze. "Rockstar" a rascolit multe emotii in mine, mi-a dat teme de gandire si mi-a trezit o pofta nebuna de a fi originala si sincera, Eu pana la capat, cu toate urcusurile si coborasurile, cu gaurile negre si floricelele roz. :)
Nu știu cum sunteți voi, dar eu, dacă o carte reușește să trezească în mine un sentiment puternic, sau dacă mai reușește să-mi aducă și măcar o lacrimă în ochi, sigur adaug cartea la lista mea de cărți favorite. Așadar, „Rockstar” tocmai și-a câștigat locul pe acea listă. Povestea în sine, modul în care sunt construite personajele, precum și stilul scrierii mi s-au părut de o sensibilitate aparte.
Una din cele mai profunde cărți pe care le-am citit in ultimul timp. Ca de obicei Cristina nu ma dezamăgește prin cuvintele sale si prin trăirile personajului principal. Inca o poveste care merita citita, trăita, împărtășită, simtita . Nu cred ca mai are rost sa spun altceva. Cristina este si va rămâne scriitoarea mea preferata in ceea ce ii privește pe scriitorii romani.
Am citit-o. Am ras, am plans, am visat, m-a durut, am inteles mai multe despre mine. Despre lume. M-am simtit vie, cu adevarat vie, pana la capat, asa cum zice Cristina.
Te iubesc pentru tot ceea ce esti, Cristina Nemerovschi.
Nu are cum sa nu iti placa! Nu ai cum sa nu empatizezi cu Storm! Rockstar este o calatorie despre auto-cunoastere si acceptare - acceptarea de sine si a evenimentelor petrecute in jurul personajului principal, evenimente care l-au afectat si purtat intr-o lume a vinovatiei si a dubiilor.
Multe clișee și lucruri previzibile, pare exagerată toată trama, nu e nevoie să moară cineva ca oamenii să sufere. Ceea ce salvează cartea e umorul, la multe faze te pufnește râsul. Dar prea asemănătoare cu trilogia Sânge Satanic.
Cu toate ca stilul autoarei nu se schimba si deja ,dupa 10 carti scrise in acelas stil , era sa ajung la o oarecare saturatie , tot am dat 4 stele pentru felul in care ea incearca sa transmita un mesaj . Un mesaj puternic si frumos . Oricat de excentrice dar mai bine spus previzibile si liniare mi s.au parut aceste personaje , ele reusesc cumva sa te farmece la sfarsit prin profunzimea lor si prin trairile lor . Mi s.au parut liniare personajele deoarece deja am intalnit aceste tipologii in celelalte carti ale autoarei ,ele neschimbandu.se deloc . Personajele ei nu evolueaza nu isi schimba modul de a fi sau de a gandi ,ci parca ele incearca sa ne schimbe pe noi cititorii ,sa ne faca sa ne dam seama de niste lucruri , sa ne faca sa gandim , sa ne aplecam asupra unor teme imortante din viata noastra cum ar fi :iubirea viata , moarte , curajul de a te accepta pe sine si vointa de a te autocunoaste si de a trai intens pana la capat si de a fi sinceri cu noi insine. Totusi e cam cliseica povestea cu rockstarul care duce o viata destrabalata si are un moment tragic in viata peste care trenuie sa treaca . Mai palpitant a fost sfarsitul cartii cand Storm descopera un secret despre fratele sau Fire si ies la iveala niste ițe intre personaje . O alta chestie care nu mi.a placut la aceasta carte a fost ca mesajul transmis se tot repeta . Practic ni se spune aceeasi idee de mai multe ori in diferite moduri si asta cam plictiseste la un moment dat dupa 100 de pagini. Mi.as fi dorit mai multa actiune , o intriga mai interesanta , mi.ar fi placut ca relatiile dintre personaje sa se schimbe sa nu ramana la fel pe tor parcursul romanului.
This is a book about experiencing loss, living in the moment, finding oneself again and growing from every moment. It's the story of Storm, the 21 year old lead singer of Hurricane Inside, adored by fans, seemingly living the perfect life, putting on the perfect show, while his soul reflects the very name of his band.
It's an unusual venture for me into Romanian contemporary literature, and I found Cristina Nemerovschi would be interesting to read, because she approaches topics such as depression, anxiety, sex, drugs, and same-sex relationships. Quite different from a country as conservative as Romania is, and I couldn't help being curious.
I enjoyed this book much more than I was expecting! What immediately sucked me in was the language: it was simple, modern, and not overly 'done'. A lot of the Romanian literature I have read so far tends to be quite pompous and overly metaphorical, but 'Rockstar' reflects colloquial language realistically and engaging, including encompassing many English phrases and fragments. There were also bits in which English is genuinely spoken in the book, and I liked the fact that the writer was trusted with understanding what was going on, rather than offering bulky translations. I also liked how Storm's emotions were portrayed, his inner conflict in dealing with Fire's secret, and his relationship with his fans.
I will be setting my eyes on more books of the author, definitely!
Io unul cred că a făcut o mică șmecherică tovarășa Nemerovschi atunci când a dat titlul acestei cărți. Pentru că a știu că cei care suntem rockeri bătrâni (și pe alocuri simpatici) nu aveam cum să rezistăm să nu o cumpăram cu un astel de titlu :D
Nebuneala din pagini este clasică autoarei, ca să zic așa.
Această carte mi s-a părut interesantă și diferită de ceea ce am mai citit până acum. Fiind prima mea întâlnire cu stilul autoarei, la început mi-a fost mai greu să mă obișnuiesc, pentru că este scrisă foarte direct, cu multe pasaje îndrăznețe și fără rețineri. Totuși, povestea a fost bună,intensă și plină de trăiri, expusă într-un mod foarte extrovertit, care transmite multă energie. Rock on!
O carte a cărui final m-a dat într-adevăr peste cap, dar care în rest a fost... average. Mi-a plăcut într-o oarecare măsură, se citește repede și are factorul de șoc tipic personalității personajelor.
Cartile Cristinei Nemerovschi nu se citesc pur si simplu, ele se traiesc si se simt pe propria piele. Pentru ca daca nu ai trait la viata ta niciun moment din cele descrise de ea, daca nu te regasesti in aceste personaje, daca nu ai parcurs niciodata aceste drumuri, well, degeaba ai trait pana acum! "Rockstar" e unul acele romane pe care le iubesti, dar le si urasti in acelasi timp. Pe de o parte, il iubesti pentru ca si tu te-ai simtit ca un rockstar de nenumarate ori, atotputernic si atotstiutor in aparenta, inconjurat de prieteni care pareau pe viata, pur si simplu radiind de fericire. Pe de alta parte, il urasti din tot sufletul pentru ca nu vrei sa-ti amintesti de acele momente in care te-ai simtit mizerabil, acele momente in care ai pierdut pe cineva sau ceva si, odata cu asta, si o particica din tine. Acele momente ascunse in strafundurile constiintei tale, care sunt readuse la viata (din pacate sau din fericire, inca nu pot sa-mi dau seama) in momentul lecturarii. Desi, in opinia mea, cartea nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor, a reusit totusi sa-mi provoace acel catharsis, respectiv sa ma faca sa ma opresc din citit si sa constientizez ca after all, I'm not alone on this damn road called life. Ca de obicei, o sa inchei cu citatul meu preferat si cu speranta ca, in viitor, voi trai si eu la fel ca Storm acel sentiment de impacare cu propria persoana: "People have always loved me for my insanity. But now my insanity is killing me."
Părerea mea este că prin modul în care e îmbinată acțiunea și felul în care sunt puse-n valoare personajele, cartea Cristinei este un antemergător pentru cei care încă n-au învățat să simtă, să se simtă, să-i facă pe ceilalți să se simtă mai bine cu ei înșiși. Toți cei care au avut sau au parte de furtuni în interiorul lor (și știu că sunteți mulți) vor reuși să găsească aici o idee de drum și un dram de putere pentru primii pași pe mai departe.
Rockstar este ca o plimbare prin sufletul cititorului. De la un punct dureros, la o senzație de bine, de împăcare. Ca o pastilă contra renunțării. La tot ceea ce ne dă motive să trăim, să fim vii.
"furia purifică, furia e inocentă și reală, furia îți arată că ești încă viu" (132-3)
"Focul nu îți ardea carnea, dacă erai construit dintr-un anumit material, din ăla din care eram făcuți noi; mai degrabă, focul aducea foc. Te ținea în permanență aprins, viu." (183)
"Nu se contaminase încă de prostia din țara noastră, de prejudecățile care spun că un artist nu merită cu adevărat respect, pentru că nu produce ceva concret, care să folosească tuturor oamenilor, așa cum de pildă produce omul care face furculițe de plastic sau chiloți tetra, pentru doamnele trecute de menopauză." (291)