Istoria căderii regimurilor comuniste: miracolul revoluţiei

by Stelian Tănase

Cartea aceasta apare la douăzeci de ani de la căderea regimurilor comuniste. Prima ei ediţie a văzut lumina tiparului acum zece ani, cu titlul Miracolul revoluţiei şi subtitlul O istorie politică a căderii regimurilor comuniste. Titlul era, evident, ironic, de vreme ce probam că deznodământul a fost inevitabil şi nu a avut nimic miraculos. Unii au citit titlul ca anunţând un eseu politic despre anul 1989. Nu; cartea de faţă este, de fapt, o cronică a evenimentelor de atunci. Ea se întinde de la mijlocul anilor '70 (Conferinţa de la Helsinki, alegerea lui Karol Wojtyła papă, instalarea lui Ronald Regan la Casa Albă şi a lui Margaret Thatcher în Downing Street 10th - aşadar, de la invadarea Afaganistanului la fenomenul Solidarność) până la alegerea lui Gorbaciov la Kremlin, în martie 1985, şi declanşarea frământărilor cu caracter revoluţionar în toate ţările din Europa Centrală şi de Est.
Descrierea revoluţiei din 1989 este miezul acestei cărţi, care urmăreşte evenimentele până la puciul de la Moscova, din august 1991, demisia lui Gorbaciov şi prăbuşirea URSS, când am pus punct acestei cronici. Pentru a înlătura confuzia şi din spirit de riigoare, am preferat să inversez titlul cu subtitlul ediţiei din 1999, anunţând, mai clar, încă de pe copertă, intenţiile autorului şi natura acestei cărţi. (Stelian Tănase)

Genres: History

448 pages, Paperback

First published January 1, 1999

Reviews

[Ivona Munteanu · Rating 5 out of 5]

Am citit-o ca pe un roman pasionant, complet absorbită. E o carte bine documentată și gândită, care m-a ajutat să pun mai bine în context și să-mi răspund unor întrebări în jurul cărora bâjbâiam. De ce ne revenim atât de greu din comunism? Ce au făcut diferit celelalte ţări ex-comuniste până în 89? Ce a făcut diferenţa apoi în primii ani de după căderea regimurilor comuniste? De ce suntem noi atât de diferiţi? Dincolo de aspectele sociale și politice, multe reflecţii despre liderii comuniști, calitatea lor umană, nevoia lor de grandoare și de control. Ici-colo, personalităţi de carnaval, de un ridicol suprarealist. Ar fi amuzant dacă n-ar fi fost tragic. Cum ziceam, fascinantă ca un roman bun.

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Cind Armata Rosie a zdrobit revoltele de la Berlin (1953) si Budapesta (1956), sau reformele cehoslovace (1968), Occidentul, desi a protestat, nu a actionat. El a acceptat cele intimplate. Ratiunea acestui comportament a fost ca interventiile Armatei Rosii se produsesera in „zona sovietica. In decembrie 1979, URSS a depasit pentru prima data aceste granite. De la razboiul Coreii incoace, URSS nu-si mai deplasase trupele dincolo de granitele imperiului.