Comentarii la Porfir. Despre universalii împreună cu fragmente corespondente din Porfir, Boethius și Ioan din Salisbury

by Pierre Abélard, Simona Vucu (trad.), Claudiu Mesaroş (pref.)

Volumul reuneste cele mai importante scrieri ale filosofului Abelard privind natura universaliilor, alaturi de textele fondatoare ale celebrei polemici medievale, apartinind lui Porfir, Boethius si Ioan din Salisbury. „Glosa «de la Milano»”, „Glosa de la Lunel” si fragmentul din cunoscuta Istoria nenorocirilor mele de Abelard redau nu doar o pozitie filosofica articulata si deschisa modernitatii, ci si un amplu spectacol al vietii intelectuale a secolului al XII-lea.

Cuprins: Porfir, Isagoga • Boethius, Comentarii la Isagoga lui Porfir (fragment) • Magistrul Pierre Abelard, Epistole • Magistrul Pierre Abelard, Logica „ingredientibus” • Magistrul Pierre Abelard, Logica „nostrorum petitioni” • Ioan din Salisbury, Metalogicon, II, 16-17

232 pages, Paperback

First published January 1, 2006

About the author

Nominalist application of French theologian, philosopher, and composer Peter Abelard or Pierre Abélard of the principles of ancient Greek logic to the doctrines of the medieval Catholic Church led to charges of heresy; after his pupil Héloise, his pupil and the object of his lust affair, bore him a child, he secretly married her, whose angered family castrated him, after which he served as a monk.

https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_A...

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Întrucât, pentru a înțelege învățătura lui Aristotel despre categorii, este necesar să ştii, Crysaorios, ce este genul, ce sunt diferența şi specia, ce este propriul şi ce este accidentul şi cum, în general, cercetarea acestora e de folos pentru a da definiții şi, în general, pentru a înţelege elementele diviziunii şi ale demonstraţiei, voi încerca pe scurt, sub forma unei introduceri şi făcându-ţi o prezentare în puţine cuvinte, să parcurg spusele vechilor filosofi, abătându-mă de la cercetările prea adânci, iar pe cele simple urmărindu-le cu măsură. Aşa, de pildă, în ce priveşte genurile şi speciile, fie că subzistă, fie că sunt doar în gândurile simple şi pure, fie că, subzistente fiind, sunt corpuri sau sunt lipsite de corp, şi, în sfârşit, dacă sunt separate, sau se află in lucrurile sensibile, [precum şi privitor la permanenţa lor) mă voi feri să o spun, deoarece o asemenea problemă este cât se poate de adâncă şi are nevoie de o altă cercetare mai întinsă : însă voi incerca să-ţi arăt într-o formă cât mai potrivită logicii cum au explicat cei vechi cele de mai sus şi, mai ales, cum au făcut-o peripateticienii.