Vecinii lui Franz Kafka: Romanul unei nevroze (A Treia Europă)

by Vladimir Tismăneanu

Editie bilingva romana-engleza. Descoperirea faptului ca, desi in perioade diferite, Franz Kafka si Václav Havel au fost vecini pe aceeasi ulita pragheza a Alchimistilor, in apropierea celebrului Castel al regelui Venceslas, prilejuieste autorilor un alt fel de discurs. Un discurs in care timpul naratiunii devine chiar istoria unei Europe Centrale duale si dramatice: care se traieste pe sine si ii consuma pe ceilalti. Destinul intelectualului in perioada comunista, optiunea sa pentru compromis sau exil, ce s-a intimplat cu cei care dau numele lor unei epoci tulburi, chinuitoare constituie tot atitea puncte de reper pentru o definire corecta a maladiei sfirsitului de mileniu in Europa.

144 pages, Paperback

First published January 1, 1998

About the author

Vladimir Tismăneanu is a Romanian and American political scientist, political analyst, sociologist, and professor at the University of Maryland, College Park. A specialist in political systems and comparative politics, he is director of the University of Maryland's Center for the Study of Post-Communist Societies, having served as chairman of the editorial committee (2004–2008) and editor (1998–2004) of the East European Politics and Societies academic review. Over the years, Tismăneanu has been a contributor to several periodicals, including Studia Politica, Journal of Democracy, Sfera Politicii, Revista 22, Evenimentul Zilei, Idei în Dialog and Cotidianul. He has also worked with the international radio stations Radio Free Europe and Deutsche Welle, and authored programs for the Romanian Television Company. As of 2009, he is Academic Council Chairman of the Institute for People's Studies, a think tank of the Romanian Democratic Liberal Party. Between February 2010 and May 2012, he was also President of the Scientific Council of the Institute for the Investigation of Communist Crimes in Romania.

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Cum iesi din metrou, ajungi la picioarele statuii ecvestre a regelui Václav. stii atunci cã te afli la Praga. În timpul verii, statuia e acoperitã de flori, o imagine aproape cristicã,sporind senzatia de suprarealitate istoricã. Gluma dintr-unul din romanele lui Kundera îti va apãrea oarecum nepotrivitã: nimeni nu mai vomitã aici sau, cine stie, poate vomitã pe undeva prin preajmã. La urma urmelor, florile ar putea sã se ofileascã, asemenea trecãtoarei veselii pragheze. (Anecdota lui Kundera e urmãtoarea: un individ, în perioada comunistã, stã în Piata Venceslas si vomitã. Un trecãtor îl priveste si comenteazã: Înteleg ce vrei sã spui.)

[Fală Victor · Rating 3 out of 5]

M-am apucat de ea întâmplător, dar am scos câteva idei interesante. Mi-a plăcut modul de a ficționaliza non-ficțiunea.
„Nici Europa Centralã n-a mai mâncat în
ultimii zece ani bomboane roºii, dar e departe
de a fi liniºtitã. ªi cu atât mai puþin demnã.”