What do you think?
Rate this book
Clopotniţa
„Clopotnita nu e doar o constructie medievala de cult sechestrata de autoritati si arsa, chipurile, de fulger. Impreuna cu Hronicul, ea este imaginea metaforica a istoriei si a credintei noastre denaturate si umilite de aceleasi oficialitati. Iar intrebarea fundamentala Unde ai fost in seara cand ardea Clopotnita? Va fi, din pacate, actuala inca pentru multe generatii inainte. Aceasta proza a lui Ion Druta era ea insasi ca o bataie de clopot revarsandu-se din lacasul amenintat de flacari. Un dangat-avertizare care trebuia sa ajunga (si a ajuns!) mai ales la constiinta tinerilor.“ - Eugen Lungu
278 pages, Hardcover
First published January 1, 1988
25 people are currently reading
245 people want to read
About the author
Ion Druță
49 books76 followers Ion Panteley Drutse was born in the village of Horodishte Dondusheny district, Moldova republic in 1928. He graduated from the higher literary courses of the Institute of Literature "A.M. Gorky" of the Union of Writers of the USSR. He began his literary career in 1953 with his collection of stories In Our Village, followed by A Story of Love next year. During three decades there appeared many novels, stories, plays and books for children: The yearning for People, Ant's Story, Trofimash, The Big Sitting Room, From Green to Green, The Belfry, The White Church, The Birds of Our Youth and others.
He was awarded the State Prize of Moldova as a playwright and prose writer.
He is a member of Moldova's Union of writers but he lives in Moscow.
Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, satul Horodiște, județul Soroca, în prezent în raionul Dondușeni, Republica Moldova) este un scriitor moldovean.
A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură "Maxim Capsa" al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1960 locuiește la Moscova, Rusia.
Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, "Frunze de dor", "Balade din câmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara bunătății noastre", "Clopotnița", "Horodiște", "Întoarcerea țărânii în pămân t", "Biserica albă", "Toiagul păstoriei" ș.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane.
Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, pentru piesa "Casa Mare", nuvela "Ultima lună de toamnă" și romanul "Balade din câmpie" (prima parte a dilogiei "Povara bunătății noastre"), Ion Druță a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldovenești. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (la 30 decembrie 1992). A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 ("Moldova Literară" din 26 iulie 1995).
Creația druțiană este apreciată de contemporani. După cum menționează Mihai Cimpoi, "Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță... este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul". În anii regimului totalitar comunist, Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realității de pe pozițiile de clasă.
La 26 august 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale. [1]
Ion Druță a lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” și la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele, „La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele „Frunze de dor”, „Povara bunătății noastre”. În anul 1969 se stabilește cu traiul la Moscova, publicând și în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică și dramaturgie.
He was awarded the State Prize of Moldova as a playwright and prose writer.
He is a member of Moldova's Union of writers but he lives in Moscow.
Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, satul Horodiște, județul Soroca, în prezent în raionul Dondușeni, Republica Moldova) este un scriitor moldovean.
A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură "Maxim Capsa" al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1960 locuiește la Moscova, Rusia.
Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, "Frunze de dor", "Balade din câmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara bunătății noastre", "Clopotnița", "Horodiște", "Întoarcerea țărânii în pămân t", "Biserica albă", "Toiagul păstoriei" ș.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane.
Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, pentru piesa "Casa Mare", nuvela "Ultima lună de toamnă" și romanul "Balade din câmpie" (prima parte a dilogiei "Povara bunătății noastre"), Ion Druță a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldovenești. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (la 30 decembrie 1992). A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 ("Moldova Literară" din 26 iulie 1995).
Creația druțiană este apreciată de contemporani. După cum menționează Mihai Cimpoi, "Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță... este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul". În anii regimului totalitar comunist, Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realității de pe pozițiile de clasă.
La 26 august 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale. [1]
Ion Druță a lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” și la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele, „La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele „Frunze de dor”, „Povara bunătății noastre”. În anul 1969 se stabilește cu traiul la Moscova, publicând și în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică și dramaturgie.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 10 of 10 reviews
February 2, 2024
Mi-a adus aminte de momentul în care a ars turla bisericii evanghelice, simbol al orașului nostru. Ce durere! Parcă ardea propria mea casă! Nu îmi venea să cred!
Clopotnița înseamnă istorie și înseamnă trecut, pe care unii încearcă să îl șteargă cu orice preț. Horia Holban, copil de țăran devenit profesor de istorie, își ia ca menire salvarea acelui trecut. Iar atunci când simbolurile sunt distruse, istoria se continuă prin oameni simpli care reușesc să recupereze trecutul și să îl țină viu.
Mi-a plăcut scrisul molcom, presărat pe ici colo cu regionalisme și modul firesc în care curge romanul, inclusiv povestea de iubire dintre Horia și Jeanette. A fost prima carte pe care am citit-o de la acest autor dar sigur nu va fi ultima.
Clopotnița înseamnă istorie și înseamnă trecut, pe care unii încearcă să îl șteargă cu orice preț. Horia Holban, copil de țăran devenit profesor de istorie, își ia ca menire salvarea acelui trecut. Iar atunci când simbolurile sunt distruse, istoria se continuă prin oameni simpli care reușesc să recupereze trecutul și să îl țină viu.
Mi-a plăcut scrisul molcom, presărat pe ici colo cu regionalisme și modul firesc în care curge romanul, inclusiv povestea de iubire dintre Horia și Jeanette. A fost prima carte pe care am citit-o de la acest autor dar sigur nu va fi ultima.
April 4, 2021
„Clopotnița” de Ion Druță
8/10
Cât am citit eu această carte, am reușit să văd diferite păreri, neînțelegeri, controverse și comentarii care mai pe înțelesul meu, care mai puțin. Am de gând să îmi încep pledoaria cu câteva motive, bine întemeiate, de ce vreau să îi citesc opera întreagă, și de ce trebuie să fie citit Druță. Mă gândeam la 10, dar între timp s-au adunat mai multe. Răbdare și ochi lipsiți de somn, here we go!
1. Druță scrie despre noi, despre oameni adevărați, reali ca existența gutuielor toamna.
2. El nu exagerează, nici măcar o secundă. 3. Scrierea lui este atât de potolită, încât cucerește orice cititor mofturos prin redarea stării de prezență în acțiune.
4. Cartea are personaje credibile! Lumea din „Clopotnița” descrie perioada comunistă la țară.
5. Abordează teme atemporale, mereu actuale!
6. Druță scrie un dialog perfect laconic, nu ne oferă nici un cuvânt în plus.
7. Cărțile lui Druță pot fi citite la orice vârstă. Mama a citit cartea după mine, i i-a plăcut nespus de mult.
8. Revenind la personajele din carte, le poți găsi printre cunoștințele tale. Horia, de exemplu, este un vecin de-al meu!
9. Temele educative prind subtil un loc special, și apare sămânța sădită de curaj și corectitudine.
10. Te motivează să citești și restul operelor.
11. Ion Druță este un promotor și apărător vertiginos al obiceiurilor strămoșești, ale elementelor care ne definesc ca popor, demn de admirat!
12. Trebuia să mă opresc la 10, dar istoria aceasta este o metaforă pentru o întreagă națiune, speriată de un regim care reușește de minune să o țină captivă.
13. Cartea, se citește ușor, a abordat ideea unei narațiuni cu 2 fire creonologice, fapt care dă lecturii un dinamism aparte.
14. Scoate din umbră cu străduință trăsăturile memorabile ale fiecărui personaj, încât nu ai cum să le încurci. Atitudinea lor te cucerește.
Horia, este personajul principal care ar fi întruchiparea motivului sau a sensului „Clopotniței” care „stă pe deal”, și își pierde din valoare o dată cu trecerea timpului, îmbătrânește, Arhetipul profesorulu cu care au crescut copiii lui Creangă, moldoveanul care aspiră la multe, însă unde conjunctura schimbă forțat planurile sale, și încearcă din răsputeri să găsească afintăți cu satul în care s-a mutat.
Nu fiți alintați și puneți mâna pe carte, sper că v-am dat motive destule să îi dați o șansă.
📚Umbre, taine, două inimi bat la poarta veșniciei. Cer senin, răcoarea unei nopți de toamnă, ropotul unei livezi și, cu cât mai plne, cu atât mai dulci li se păreau cele două minuni galbene ce asudau încet în palmele lui, în palmele ei.
📚A spus Andre Malraux undeva că, de cum au apărut mașinile i, cu cât progresează tehnica, cu atât scade prețul omului.
Editura Cartier 📚🖤
Lecturi aromate vă doresc!
#edituracartier #foxbooks #citimpentruschimbare #iondruta #recenzieclopotnita
8/10
Cât am citit eu această carte, am reușit să văd diferite păreri, neînțelegeri, controverse și comentarii care mai pe înțelesul meu, care mai puțin. Am de gând să îmi încep pledoaria cu câteva motive, bine întemeiate, de ce vreau să îi citesc opera întreagă, și de ce trebuie să fie citit Druță. Mă gândeam la 10, dar între timp s-au adunat mai multe. Răbdare și ochi lipsiți de somn, here we go!
1. Druță scrie despre noi, despre oameni adevărați, reali ca existența gutuielor toamna.
2. El nu exagerează, nici măcar o secundă. 3. Scrierea lui este atât de potolită, încât cucerește orice cititor mofturos prin redarea stării de prezență în acțiune.
4. Cartea are personaje credibile! Lumea din „Clopotnița” descrie perioada comunistă la țară.
5. Abordează teme atemporale, mereu actuale!
6. Druță scrie un dialog perfect laconic, nu ne oferă nici un cuvânt în plus.
7. Cărțile lui Druță pot fi citite la orice vârstă. Mama a citit cartea după mine, i i-a plăcut nespus de mult.
8. Revenind la personajele din carte, le poți găsi printre cunoștințele tale. Horia, de exemplu, este un vecin de-al meu!
9. Temele educative prind subtil un loc special, și apare sămânța sădită de curaj și corectitudine.
10. Te motivează să citești și restul operelor.
11. Ion Druță este un promotor și apărător vertiginos al obiceiurilor strămoșești, ale elementelor care ne definesc ca popor, demn de admirat!
12. Trebuia să mă opresc la 10, dar istoria aceasta este o metaforă pentru o întreagă națiune, speriată de un regim care reușește de minune să o țină captivă.
13. Cartea, se citește ușor, a abordat ideea unei narațiuni cu 2 fire creonologice, fapt care dă lecturii un dinamism aparte.
14. Scoate din umbră cu străduință trăsăturile memorabile ale fiecărui personaj, încât nu ai cum să le încurci. Atitudinea lor te cucerește.
Horia, este personajul principal care ar fi întruchiparea motivului sau a sensului „Clopotniței” care „stă pe deal”, și își pierde din valoare o dată cu trecerea timpului, îmbătrânește, Arhetipul profesorulu cu care au crescut copiii lui Creangă, moldoveanul care aspiră la multe, însă unde conjunctura schimbă forțat planurile sale, și încearcă din răsputeri să găsească afintăți cu satul în care s-a mutat.
Nu fiți alintați și puneți mâna pe carte, sper că v-am dat motive destule să îi dați o șansă.
📚Umbre, taine, două inimi bat la poarta veșniciei. Cer senin, răcoarea unei nopți de toamnă, ropotul unei livezi și, cu cât mai plne, cu atât mai dulci li se păreau cele două minuni galbene ce asudau încet în palmele lui, în palmele ei.
📚A spus Andre Malraux undeva că, de cum au apărut mașinile i, cu cât progresează tehnica, cu atât scade prețul omului.
Editura Cartier 📚🖤
Lecturi aromate vă doresc!
#edituracartier #foxbooks #citimpentruschimbare #iondruta #recenzieclopotnita
October 15, 2023
O lecție de istorie. Recomand 🧡🧡🧡🧡🧡
March 13, 2025
Vă recomand volumul dacă vreți să citiți despre personaje care au principii și care suferă din cauza asta, dacă sunteți curioși de atmosfera Chișinăului - și din Republica Moldova - de altă dată și dacă vă place scriitura lirică, înduioșătoare și melancolică.
Recenzia mea, aici.
Recenzia mea, aici.
April 5, 2020
Un roman cu un zvacnet atat de potentat in ranile acestui neam si a urmasilor lui!
Din nou, Druta pur si simplu umple cuvintele cu o vitalitate interminabila, care te cucereste!
Din nou, Druta pur si simplu umple cuvintele cu o vitalitate interminabila, care te cucereste!
August 3, 2022
(‼️Atenție! Următoarele rânduri conțin spoilere!)
Acțiunea are loc într-un sat vechi al plaiurilor moldovenești, mai exact la nordul Moldovei, unde tânărul Horia Holban își pecetluiește destinul cu “dulcele miros de gutuie”, renumita Jeanette,fata cu ochi negri care amețește mințile fiecărui student de la universitatea din Chișinău. Logodna, pe departe scena mea preferată a întregii cărți, are loc la răsărit de soare, pe un deal de Căpriana, unde cei doi își leagă sufletele cu un aprins sărut. Urmează scena din hambarul în care Horia a înnoptat, unde cei doi își rostesc jurământul făurit de tânăra Jenea de atâta timp, așteptând anume acea zi, și acel suflet pereche care era atunci, în fața ochilor săi.
(‼️Gata spoilerele)
Mi-a plăcut! Cu toate că așteptăm cumva mai mult de la sfârșitul poveștii, am fost captivată de locul in care se petrecea acțiunea. Locuind în Moldova și petrecându-mi vacanțele la bunici, este imposibil să nu te apuce nostalgia citind ceva scris de scriitorii basarabeni, mai ales de Druță!
4,5/5
Acțiunea are loc într-un sat vechi al plaiurilor moldovenești, mai exact la nordul Moldovei, unde tânărul Horia Holban își pecetluiește destinul cu “dulcele miros de gutuie”, renumita Jeanette,fata cu ochi negri care amețește mințile fiecărui student de la universitatea din Chișinău. Logodna, pe departe scena mea preferată a întregii cărți, are loc la răsărit de soare, pe un deal de Căpriana, unde cei doi își leagă sufletele cu un aprins sărut. Urmează scena din hambarul în care Horia a înnoptat, unde cei doi își rostesc jurământul făurit de tânăra Jenea de atâta timp, așteptând anume acea zi, și acel suflet pereche care era atunci, în fața ochilor săi.
(‼️Gata spoilerele)
Mi-a plăcut! Cu toate că așteptăm cumva mai mult de la sfârșitul poveștii, am fost captivată de locul in care se petrecea acțiunea. Locuind în Moldova și petrecându-mi vacanțele la bunici, este imposibil să nu te apuce nostalgia citind ceva scris de scriitorii basarabeni, mai ales de Druță!
4,5/5
August 25, 2022
Ca să fiu mai exactă, cred că aș nota-o cu 3,5 stele. Stilul scriitoricesc nu aș putea spune că este unul captivant, dar cu siguranță autorul are mult talent în a construi tablouri senzoriale sau abstracte, înfățișând atmosfera satului moldovenesc într-un mod pitoresc, cu toate valențele lui. Firul narativ mi s-a părut pe alocuri încâlcit sau nu suficient de cursiv pentru a putea capta atenția, personajele sunt destul de bine construite până la un punct, dar cu cât ele sunt mai complexe/erudite/importante îmi par puțin superficiale și chiar neveridice, motiv pentru care cred că singurele personaje autentice sunt țăranii sau personajele tangențiale, în timp ce personajele principale reprezinte diferite fațete ale registrului spiritual/emoțional/ideologic al autorului. Per global, consider că este o carte excelentă atunci când vrei să înțelegi mai mult din cotidianul vieții rurale moldovenești.
Want to read
January 20, 2021very good
This entire review has been hidden because of spoilers.
January 22, 2024
Luând în calcul ca nu mă omor dupa literatură clasică, romanul ăsta chiar mi-a plăcut))
Mi-a transmis o nostalgie si emotii foarte frumoase.
Mi-a transmis o nostalgie si emotii foarte frumoase.
Displaying 1 - 10 of 10 reviews