Rodica Bretin was born and raised in Brasov, a town in Transilvania, not far from Dracula Castle. She began writing her debut novel at an early age, after obsessing over books about the mysteries of the world. When she’s not writing, she can be found wandering through the dense forests around his hometown. Currently, she lives and writes in a house next to an old fortress, with her cat Lorena. She published her first book in 1985. Since then, she has published over thirty novels and volumes of stories, on some favorite topics: memoir, history, fantastic realism. Rodica Bretin is a member of the Romanian Writers Union (USR) since 1991.
Rodica Bretin este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România şi a Asociaţiei Creatorilor de Ficţiune. A publicat volume de povestiri și romane, unele cu tentă memorialistică sau fantastic-realistă, altele de istorie romanțată. Volume de povestiri: Efect Holografic (Ed. Albatros, 1985); Şoimul Alb (Ed. Facla, 1987); Uriaşul cel Bun (Ed. Ion Creangă, 1989); Drumul fără Sfârşit (Ed. Baricada, 1991); Cel care Vine din Urmă (Ed. Baricada, 1993); Lumea lui Hind (Ed. RAI Coresi, 1998); Omul de Nisip (Ed. Image, 2000); Cetatea fără trecut (Ed. Nemira, 2015); Fortăreaţa (Ed. Tritonic, 2016); Casa fără cărţi (Ed. Pavcon, 2020); Amurgul elkilor (Ed. Creator, 2021); Tigrii visează în culori (Editura pentru artă și literatură, 2024); Pisica de la ora cinci, Editura Corint, 2026). Romane: Fecioara de Fier (Ed. Tritonic, 2017); Protectorii (Editura pentru Artă și Literatură, 2025). Cărţi de istorie romanțată: Poarta Vrăjitoarelor (Ed. Nemira, 2015); Ecouri din tenebre (Ed. Creator, 2022); Ultima frontieră (Ed. Pavcon, 2021); Vikingii (Ed. Creator, 2023). Rodica Bretin publică proză, eseuri, articole și recenzii în reviste literare din România şi din străinătate. A primit numeroase premii literare, printre care: „Premiul COLIN“, ediţia 2017, la categoria „volum de proză scurtă fantastică“ pentru Cetatea fără trecut, Editura Nemira, Bucureşti, 2015. „Premiul celei de-a 43-a Convenţii Naţionale Romcon“, 2022, pentru nuvela Amurgul elkilor, din volumul cu acelaşi titlu apărut la Editura Creator, Braşov, 2021. „Premiul Daniel Drăgan“ acordat în 2022 de Asociaţia „Buna Vestire“ din Miercurea-Ciuc şi Filiala Braşov a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul de povestiri Amurgul elkilor. „Premiul Ficţiunea“, 2023, pentru povestirea A opta moarte, apărută în revista Ficțiunea Optm în septembrie 2022. „Premiul revistei literare Libris pentru proză“, în 2024. A fost finalistă la „Book to Screen 4“ cu romanul Protectorii, Editura pentru Artă și Literatură, București, 2025.
Cele mai recente cărți ale autoarei se încadrează în genul memorialistic. Prima din seria scrierilor de autoficțiune este PISICA DE LA ORA CINCI, volum apărut în 2026 la editura Corint. Un roman-puzzle alcătuit din 18 povestiri, a căror acțiune se petrece în atmosfera anilor ʼ60 din Brașov. Inspirate din copilăria autoarei, întâmplările ne poartă într-o călătorie când duioasă, când aventuros năstrușnică, într-un trecut care se conturează pagină cu pagină în mintea cititorilor, în această evocare autobiografică. Totul văzut prin ochii unei copile, fascinată de lumea din jur, de orașul de la Poalele Tâmpei, care devine el însuși personajul în jurul căruia pivotează viețile tuturor. Un oraș magic, care, în ciuda vremurilor, reușește să rămână astfel în ochii celor care îl iubesc. Întoarsă în oraşul natal, Rodica Bretin scrie literatură realistă. În loc de lumi inventate, de eroi imaginaţi sau având drept model personaje din timpuri istorice, în loc de un univers fantastic, o lume autentică sută la sută. Toate personajele din Pisica de la ora cinci au trăit cu adevărat, toate întâmplările povestite chiar aşa s-au petrecut, fiindcă realitatea, nu-i aşa, bate filmul sau cuvântul tipărit.
Seria 3.* a editurii Tritonic a ajuns la 3.3, volum în care se regăsesc trei autori brașoveni, fiecare cu câte o povestire. Prima este semnată de Rodica Bretin și are titlul „Omul de nisip”. Este un fantasy, scris ca o poveste din o mie și una de nopți, în care destinul nefericit al unei europence se împletește cu legendele din nordul Africii. Tonul feminin, spiritul feminist face din povestire o piesă de rezistență a volumului. A doua povestire „Vremea zăpușelii” poartă marca inconfundabilă a stilului postmodernist a lui Michael Haulică. Pe o temă cyberpunk, autorul construiește cele cinci minute de faimă din viața unui gibson ocolit până atunci de noroc. Ultima povestire „Copii întunericului” îi aparține lui Alexandru Lamba și este singura povestire sci-fi din volum. Cu o mână sigură, așa cum ne-a obișnuit din romanele sale, autorul construiește o lume postapocaliptică, în care omenirea a supraviețuit retrasă în subteran. Descoperirea exteriorului, legendele despre alte specii și curiozitatea umană de neînfrânt duc spre un final memorabil.
În concluzie: trei povestiri foarte bune, scrise de autori aflați în plină maturitate creatoare.