Cu o mie de ani în urmă, civilizația occidentală se desprindea anevoie din starea de anarhie provocată de căderea Imperiului Roman de Apus. Ce șanse avea această societate frustă de țărani și războinici, atât de departe de rafinamentul strălucitor al Chinei, al lumii islamice sau al Bizanțului? Aparent, nu prea multe. Și totuși, Occidentul a ajuns să cucerească lumea, a inventat civilizația tehnologică și a schimbat destinul omenirii. Lucian Boia înfățișează cauzele multiple ale unui triumf nesperat, de la închegarea unui sistem agrar până la sensurile filozofiei creștine și la mitul Progresului. Marea originalitate a modelului occidental a stat în asumarea fără reticențe a schimbării și perfecționărilor de tot felul. Începând cu primele inovații tehnologice ale Evului Mediu, trecând prin marile descoperiri geografice și prin revoluția industrială, și până la actuala globalizare, Occidentul n-a încetat să-și diversifice propriile structuri și să-și accelereze ritmul, împletind interesul și idealul, speranța si disperarea, disprețul față de ceilalți și afirmarea demnității umane. Din această dinamică și din aceste contradicții s-a născut lumea în care trăim.
Europa de Vest se caracterizează print-un relief variat și o climă blândă, temperată, premise esențiale pentru dezvoltarea unor activități economice diverse și a unor schimburi comerciale intense.
Atributele fizico-geografice favorabile sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru progres. În cadrul Imperiului Roman, cele mai sărace provincii erau cele vestice. Dezechilibru care s-a accentuat după prăbușirea Imperiului Roman de Apus. Dar poate că sărăcia și anarhia inițiale au fost cele care au băgat Occidentul pe făgașul inovării, pluralismului și individualismului. Imperiile tind să înnăbușe inițiativa și să favorizeze conformismul. De exemplu, în absența unui stat puternic în vest, Biserica Catolică a fost un important actor politic, diplomatic și militar. Cât despre Biserica Ortodoxă, ea s-a așezat la remorca statului și a rămas acolo până în zilele noastre, mulțumită să-i fie respectate prerogativele teologice. Civilizațiile "fluviale" (chineză, egipteană etc.) au creat sisteme socio-economice foarte eficiente, dar, în același timp, foarte rigide. Inovațiile pentru a crește productivitatea nu erau necesare. Economiștii le numesc societăți aflate în "echilibru înalt". Similar, romanii cunoșteau motorul de aburi sub forma unor jucării experimentale. Nimeni nu s-a gândit să folosească motorul cu aburi în producție deoarece forța de muncă ieftină reprezentată de sclavi era abundentă. Punerea în valoare a viitorului este un punct esențial asupra căruia creștinismul a modificat radical perspectiva. Pentru antici, viitorul semăna mult cu trecutul și cu prezentul; istoria nu ducea nicăeri, doar la inevitabilul sfărșit, urmat de un nou început și așa mai departe. Nicio ameliorare în perspectivă. În creștinism istoria e lineară. Fiecare moment conta pentru realizarea contractului ce lega omenirea de Creatorul ei.
Istoria e făcută dintr-o multitudine de elemente și mișcări. Mediul natural, demografia, economia, instituțiile, mentalitățile, deciziile politice sunt întrețesute într-un ansamblu, și ar fi imprudent să considerăm un anume segment ca fiind mai important sau mai puțin important decât altul.
Tipic Boia. Ce să zic? Demitizăm totul până la punctul în care canevasul este alb, iar apoi, încercăm să folosim toate elementele necesare construirii unei imagini coerente și pertinente de ansamblu asupra temei în dezbatere. Deși, poate, nu spune nimic nou într-un mod absolut, lucrarea este esențială pentru formarea modului de a gândi: occidentul nu a fost mereu primul, iar ceea ce îl face pe acest occident primul, la ora actuală, este un cumul enorm de factori, și nu doar capitalismul, sau doar creștinismul, sau doar... ci toate, în măsuri diferite, însă esențiale pentru ceea ce el este acum. Este a doua lucrare a lui Boia pe care o citesc care nu este centrată în jurul României și este o experiență veritabil plăcută. Recomand puternic!
DIN CATERGORIA " CARTI- TE FAC NE-PROST" Ce am apreciat cel mai mult la acest titlu este ca mi-a adus la un loc, sistematizand si integrand in mod foarte explicit o multime de date si informatii pe care le mai primisem disparat, din diverse alte domenii.
Very awesome read, it tries to answer the question "why did Europe(or western world eventually) conquer the world?" It is more of a cultural history, very easy to read. A history of the "material", of course sustained with numbers whenever possible. As weak points, from my humble point of view: it diminishes and mentions only on the run the impact of colonization (on speeding up the economy of European countries, on changing the colonized mentalities too abruptly, on creating resentments etc). It also states that Christianity had a universal approach as it addressed the whole humankind, unlike Islam, when their respective holy books say exactly the opposite. Maybe it should have been noted down as another paradox. Very pleasing for a pro-European reader though.