Exitus

by Adrian Georgescu

Milo, un copil care isi pierde tatal la nastere si mama inainte de a incepe sa vorbeasca, pare predestinat sa traiasca inconjurat de moarte. Ramine curind si fara matusa care l-a luat in grija, intr-o cocioaba de linga un crematoriu pentru saraci si o groapa de gunoi, ceea ce-i atrage si porecla funesta Exitus. Singur intr-o lume distrusa de ororile razboiului, reuseste totusi sa ramina in viata, printre oamenii neinsufletiti de la morga si avind drept profesori cartile si almanahurile gasite printre resturi. In pragul adolescentei, hotaraste sa iasa intre oamenii vii, dar descopera ca acestia sint de o cruzime fara margini si il expun mereu unor situatii extreme. Marii conflagratii i-a luat locul lupta pentru supravietuire si intre bande, pericolul pindeste la tot pasul, dar pe parcursul calatoriei lui spre maturitate rasare si speranta ca lumea se poate schimba. Uneori de o violenta de neinchipuit, alteori cu totul induiosator, Exitus ne arata fata urita a societatii macinate de razboi, in care civilizatia se transforma rapid si brutal in salbaticie si se recistiga apoi incet, cu fiecare act de umanitate ce aduce un licar acolo unde intunericul pare etern.

288 pages, Paperback

First published March 1, 2017

Reviews

[Cristina Mercori · Rating 5 out of 5]

O carte dură, crudă, alertă și atât de bine scrisă încât te prinde în jocul ei de fraze construite meticulos și nu te mai lasă să-i scapi din mreje până la final.

[Madalina · Rating 5 out of 5]

O carte metaforă. Un fel de poem despre viaţă şi moarte şi despre cum se înlănţuiesc ele.

[Cristian China birta · Rating 4 out of 5]

Cartea Exitus Adrian Georgescu mi-a plăcut. Mult. Foarte mult. Bine, acum nu știu exact cât din această reacție la rândurile lui este cauzată de faptul că a fost o surpriză să citesc așa ceva din partea lui. Și nu mă refer la scriitura în sine, știam deja că stimabilul prestează corespunzător pe zona asta. Ci pentru că subiectul cărții, personajul său principal, ton of voiceul (dacă vreți) m-au lăsat cu gura căscată.

Nu vă zic absolut nimic despre ce este vorba în carte. Pentru că aș strica mult. Pentru că încă din primele pagini ai reacția de ”WTF?!”, una care te urmărește pe tot parcursul desfășurării ostilităților, pardon my French.

Mai mult in articol https://cristianchinabirta.ro/2017/03...

[George Şandru · Rating 5 out of 5]

"Exitus". "Milo Exito". Copilul a cărui părinți sunt doar Războiul (tatăl) și Moartea (mama), fiind lăsat pradă suferințelor din jur, înconjurat de război neștiind de existența acestuia, acest criminal care l-a lăsat singur, iar din momentul în care descoperă asta la o vârstă atât de fragedă, el nu cunoaște lumea vie, locuind în apropierea locului mistuit de moarte, lumea lui fiind cea a cadavrelor cu care se împrietenește, adoptă afecțiuni de fraternitate, iar în momentul în care are primul contact cu lumea vie apare teama de oameni.
Abordarea cărții este una simplă cu o tematică în care moartea și viața merg mână în mână alături de acest băiat care este luat ostatic de un grup de oameni în jurul cărora moartea este prezentă, peisagistica fiind una morbidă. Oriunde călătorește, el este însoțit de necazul care se abate asupra persoanelor pe care le întâlnește, de la simpli oameni sortiți morții până la grupuri de supraviețuitori care pleacă pe așa numita "Insulă", locul unde se începe o viață nouă, acolo unde se termină toate suferințele, dar care reprezintă același început pentru Milo, cel care înainte este considerat un erou al supraviețuirii.
Citind cartea m-am simțit de parcă aș fi citit un roman clasic, cu inflexiuni a planului narativ, metafore care împletesc foarte fluid naturalețea călătoriei omului spre moarte dar și spre invincibilitate într-o lume a morții, a dezastrului uman și a neputinței în fața războiului incluzând efectele secundare ale acestuia, mai ales din punct de vedere psihologic.
Caracterul romanului este unul morbid care respectă omul în ipostaza lui veridică în fața suferinței și a morții, a iubirii (chiar dacă nu se pune mare accent pe aceasta) și a lipsei de reacția în fața războiului care anihilează tot ceea ce întâlnește în cale dar totuși îi face față printr-un noroc care îi apare în față ori de câte ori este pus în situații critice, ascunzându-se de tot ceea ce îi poate face rău sau chiar să fie alături de întruchiparea răului cu gândul că totul se va sfârși.
Dar niciodată nu se va sfârși, va fi mereu o lume a haosului, a criminalilor și a fugarilor, evoluția nu aduce pace și cu atât mai puțin sentimentul de siguranță. Milo este personajul care ne face să fim siguri că moartea niciodată nu este departe de noi și oamenii pe care îi întâlnim nu sunt decât niște piese ale societății care se învârt încontinuu în jurul unui centru din care poate porni oricând un eveniment dezastruos, iar atunci se învârt într-un ritm mai alert, dar în aceeași direcție. Cu toții suntem supraviețuitorii oamenilor care au trăit înainte...

[Liviu · Rating 3 out of 5]

" Căpitanul credea despre război că este unicul prilej posibil și potrivit pentru ca judecata dreaptă a lucrurilor să se împlinească. Moartea este starea naturală a oricărei ființe vii; ceea ce numim viață e un accident, un val care se ridică din fluviul nesfârșit al întunericului și, după ce împrăștie niște stropi, cade înapoi, neputincios, în matcă. Venim dintr-o moarte infinită și-n ea ne întoarcem, după cum umbrele se reîntorc după apus în beznă. Singura formă de măreție a omului, spunea, stă în apropierea lui de sfârșit. Orice dobitoc se naște fără să vrea, când alți doi indivizi își caută plăcerea, dar cum mori decizi singur, ca o mână de oase tremurânde sau atingând măreția cu vârful degetelor. Suntem doar martorii împlinirii unui plan care se întocmește sub ochii noștri, dar pe care nu-l cunoaștem."

[Iosiv Basarab · Rating 5 out of 5]

I enjoyed reading this book mostly due to the style of the author, because the topic is incredibly sad.. at times, there are some loose ends and even an unexplained death, however, these didn't bother me, hence the rating.. I know the author to be a funny person and I'd be eager to read a satire written by him