Tenebre. Cazul Laura

Tenebre #1

by Daniel Timariu, Bogdan Hrib (Editor), Alexandra Bardan (Illustrator)

Alexandru Anghel este un detectiv din spita lui Philip Marlowe si Sam Spade, adica sintem in plin roman hardboiled, numai ca locul actiunii este Timisoara, dar nu orasul locuitorilor lui si al turistilor de azi, ci o Timisoara impartita intre Lumea Tenebrelor si Lumea Oamenilor. Cazul Laura il aduce pe Alex, detectivul celor doua lumi, printre vircolaci, vampiri, capcauni, nimfe urbane, vrajitoare, goblini si strigoi. Si este doar inceputul...

Genres: Fantasy, Romanian Literature

230 pages, Paperback

First published March 1, 2017

Reviews

[Lili M. · Rating 5 out of 5]

Este prima carte a acestui autor timisorean pe care o citesc, dar cu certitudine nu si ultima.De ce? Pentru ca stilul autorului mi-a dat o placuta senzatie de familiar, de confort, înca de la primele pagini.
Actiunea se petrece în Timisoara, unde Lumea Oamenilor se intrepatrunde cu Lumea Tenebrelor, în care traiesc diverse creaturi. Detectivul Alexandru ”Alex” Anghel ajunge sa isi desfasoare investigatiile si in aceasta lume neobisnuita, sfatuit de prietenul său, satirul Otis si ajutat de dulăul iadului Qiqirn.
In povestire sunt introduse în mod natural, neforțat, o multime de fapturi fabuloase : satiri, capcauni, goblini, demoni naluca, un dragon, morti vii, varcolaci, vrajitoare, nimfe urbane ...provenite din nimfele de padure. Bineinteles nu lipseste nici …vampira din Transilvania, care culmea, avea placerea de a coace placinte, ceea ce nu excludea faptul ca putea fi letala.Avem si o „Dr. Jekyl and Mister Hyde’’ în persoana d-nei Maksimović.
Cazul de care se ocupa Alex, al moartei-vii Laura, se complica. Ce se va intampla oare cu Laura, este ea cu adevarat in pericol de a se descompune ? Cine este adevaratul ei stapan , care trage sforile din umbra?
Finalul este unul de-a dreptul imprevizibil!
Stilul dezinvolt al povestirii, personajele volubile si umorul de buna calitate fac ca romanul urban fantasy al lui Daniel Timariu sa fie unul foarte reusit.

[Andrei(Drusca) · Rating 5 out of 5]

Mi-a plăcut foarte mult

[Bogdan Hrib · Rating 5 out of 5]

Ha... nici nu știu cum să încep...
Cam așa... nu mai citesc SFFH... nu pentru că nu vreau, n-am timp, strivit fiind de Noir, thriller, crime etc.
Dar Tenebre e un Crime... Și cum să nu recunosc la domnu' detectiv timișorean urme de detectiv californian. Știm noi cine.De fapt asta a fost și intenția autorului... Cred și sper.
Apoi am crezut că o să mă pierd prin Timișoara (de pe față și de pe dos. Apropo aviz celor care au citit UN LUN DUN!) și prin galeria de personaje... tenebroase, pline de calități, defecte, puteri și câte și mai câte. N-a fost așa... Le-am digerat pe toate cu mare plăcere. Mi-a plăcut la nebunie și am citit-o rapid folosind toate momentele libere sau furate de la alte obligații.
Așadar, un roman polițist cu o galerie de personaje fantastico-tenebroase care alcătuiesc o lume completă și complexă. Dialoguri foarte naturale (pentru cât pot fi acele personaje... naturale! :)) și un ritm alert.
Sper doar că va urma curând un nou volum din serie. Idei are destule, Daniel, iar personaje din belșug. Așadar spor la treaba. Aștept următorul...

[Anamaria Ionescu · Rating 4 out of 5]

E o imbinare reusita dintr-un crime si un fantasy. Ma incanta ca este plasat in Romania. Si ma bucur ca eroul abandoneaza terptat tendinta de a-l imita pe Philip Marlow si devine el insusi. Mai mult usurinta cu care tipul relateaza despre diavoli, satiri, goblini si alte entitati supranaturale este savuroasa.
Mi-ar fi placut sa aflu mai mult despre modul in care Alex a ajuns sa activeze in lumea tenebrelor. Cred ca arfi fost amuzante trairile detectivului fatalist pe masura ce se intalnea cu tot felul de creaturi si lupta de a accepta incredibilul... Dar cine stie? Poate in cartile urmatoare. Caci va fi o serie, nu?

[Cezarina Anghilac · Rating 4 out of 5]

M-am îndrăgostit de personajele lumii Tenebrelor, de diversitatea lor, dar și de dinamica relațiilor dintre ele. M-am îndrăgostit atât de tare încât dacă romanul de față ar fi fost un simplu nomenclator, fără niciun fir epic, tot l-aș fi citit cu bucurie și curiozitate.
Desigur, povestea bazată pe ancheta întreprinsă de detectivul Alex Anghel ajută la conturarea acestor personaje într-un mod firesc, dându-le o motivație și punându-le într-un context de care cititorul devine rapid interesat și captivat.
Finalul mi s-a părut un pic cam grăbit, în sensul că aduce foarte multe noutăți și răspunsuri dintr-o dată.

[Liviu Szoke · Rating 4 out of 5]

De când am citit rezumatul cărții (sau de când i-am văzut titlul, ce mai încolo-încoace) m-am dus cu gândul la excelenta serie urban-fantasy „Dresden” a lui Jim Butcher (din care tocmai a apărut la noi volumul trei, de care mă voi lua nu peste mult timp). Începe ca o poveste scrisă de marele Raymond Chandler, continuă ca o poveste urban-fantasy populată de cea mai diversificată panoplie de creaturi din lumea asta și din cea de dincolo (de la pricolici la zâne, morți vii, nevii sau semivii, satiri, vampiri, vrăjitoare, vrăjitori, zombi, vârcolaci, gnomi, demoni, câini ai Iadului, femei fatale și multe altele, de amețești și nu mai reușești să-ți revii), însă finalul mi s-a părut un pic cam încâlcit, iar abundența de personaje cam deconcertantă. Însă umorul e la el acasă, ceea ce reprezintă un mare plus și un lucru pe care chiar l-am apreciat. Mai vreau, ce să mai.

[Ghanda · Rating 4 out of 5]

Citind acest roman, mi-am dat seama că deși recunosc trăsăturile unui roman polițist noir, e primul de acest gen pe care îl citesc. Și mai mult decât atât, e și un roman fantasy, în care deși povestea este cea a rezolvării unui caz de către un detectiv, personajele nu sunt nici pe departe umane.

Am dat doar 4 stele pentru că mi-ar fi plăcut mai multe explicații la final, revelația trecutului mi-ar fi plăcut detaliată mai bine, dar e timp destul în următoarele volume ale seriei pentru răspunsuri.

Până la recenzia de pe blog, vă recomand cartea, pentru că e un mix superb între crime și fantasy, cu două lumi paralele în care e o plăcere să te rătăcești când nu e pielea ta în joc ;)

[ILEANA-ANDREEA · Rating 4 out of 5]

O carte foarte bună, care m-a ținut în priză și pe care v-o recomand. Nu am dat 5 stele, pentru că finalul e un pic cam prea ambiguu.
Păreri puteți citi aici:
http://nantanlupan.com/blogosfera-sff...

[Catograur Somth · Rating 3 out of 5]

Încă de la primele rânduri ale acestei cărți am simțit cum mi se-nmoaie genunchii, cum printr-însa curg năvalnic bunicile și unchii, cum Laura Palmer, găsită învăluită în plastic și bachelită, îmi face parul măcuică, îmi dă vervă la copită, m-am contopit nirvanic cu efervescența de idei îmbălsămate cu grijă de autor, ca-ntr-un ritual galvanic din vechiul Eghiptet, o criptă nesfârșită de ibiși literari așteptând să fie dezgropați din umbra anonimatului online... O, Calliope, întinde-ți vraja peste paginile cusute cu fir narativ de aur ale nevrednicului tău scrib și detectiv, adună-i gândurile în snopi aurii pe câmpiile întinse ale Eubeei, șoptește-i în ureche dulcea slovă a cărturarului din Stagira: anagnorisis, anagnorisis, căci, cum spunea și vorba vechiului fariseu, unde nous și thymos nu-s, vai de epithumia...

[Alex Orbescu · Rating 4 out of 5]

Daniel Timariu ne dezvăluie în Tenebre, Cazul Laura, fața nevăzută a Timișoarei - o lume a fantasticului ce se întrepătrunde cu viața normală a orașului, în care Alex Anghel, un detectiv particular, primește un caz legat de dispariția a două persoane. Însă cea care îi încredințează cazul este moartă-vie, sfetnicul lui este un satir înțelept, iar cazul va implica vrăjitoare, demoni, vârcolaci și multe alte ființe supranaturale.

Aștept cu nerăbdare continuarea aventurilor detectivului Tenebrelor (cu dorința de a fi mai explicită din punct de vedere timp scurs între capitole - capitolul 20 are o discrepanță -) și a prietenilor săi.

[Adela · Rating 5 out of 5]

Un fantasy urban pe stilul meu. Complex, dar fără să mă simt copleșită de ce se întâmplă; multe personaje fantastice, dar clar definite, îmi era ușor să îmi dau seama cine erau când reapăreau în poveste; are un flow fain, fără detalii inutile sau momente de umplutură.

Mi-a placut enorm ideea, o Timișoara împărțită în 2 lumi, cea a oamenilor și cea fantastică, cu un văl subțire între ele, fain redată partea asta. Au fost și momente de confuzie, specifice genului fantasy, când stau și mă intreb ce citesc, cum sunt legate toate, de ce se întâmplă asta acum și ce nebunii s-ar mai putea întâmpla. Pentru mine sunt etape normale, tocmai de aceea iubesc fantasyul.

Sinceră să fiu, a fost o surpriză lectura asta, la cât de mult mi-a plăcut. Citesc mult fantasy, însă de la autori străini. Iar cartea asta e dovada că trebuie să mai încerc fantasy românesc. Nu e prima, dar găsesc greu autori români care scriu fantasy să îmi placă.

Sunt bucuroasă totuși că Tenebre. Cazul Laura e prima dintr-o serie, trebuie să le iau și pe următoarele!

"Nu sunt cine știe ce expert al fiinţelor din Lumea Tenebrelor. Ştiu atât cât trebuie să știu pentru a nu o lua razna, urlând ca un posedat, sfârşind prin cine știe ce spital, cu creierul neted, vorbind măscări cu alți onanişti de ocazie. Bine, recunosc, știu mai mult decât un oarecare de pe stradă. E jobul meu să știu. La urma urmei, sunt detectiv și în lunga listă de aptitudini și cunoștinţe intră și treaba asta."

[Nic Dobre · Rating 4 out of 5]

Morţi vii, pricolici, goblini, vampiri, demoni... de obicei când întâlnesc în cărţi o specie de genul ăsta, mă simt rătăcit undeva în afara zonei mele de confort literar. Ei bine, în „Tenebre.Cazul Laura”, am întâlnit reprezentanţi din toate speciile amintite, plus multe altele. Şi nu m-am simţit deloc rătăcit printre paginile cărţii, ba dimpotrivă, am citit-o cu plăcere. M-am convins încă o dată că nu genul cărţii contează, ci compatibilitatea cititorului cu modul în care autorul îşi spune povestea.
Personajul principal, Alexandru Teodor Anghel, e un detectiv particular cam aiurit, semănând cu celebrul personaj de serial Colombo. Dar are o calitate rar întâlnită, aceea de a avea acces la lumea tenebrelor şi de a sta de vorbă cu locuitorii de acolo.
Dintre toate creaturile întâlnite în carte mi-a plăcut cel mai mult de Qiqirn, câinele împrumutat din mitologia inuită, care ajunge să-l considere pe detectiv drept stăpânul său. Şi să-l muşte de picior din când în când, nu pentru a-i face rău, dimpotrivă; pentru a... dar mai bine citiţi cartea, merită!
Pentru sceptici, lumea tenebrelor e mai aproape de noi decât credem. Oricând l-aş schimba pe Dragnea cu un demon. Măcar ăla răspunde când îl strigi.

[Lucian-Vasile Szabo · Rating 5 out of 5]

Ceea ce reușește foarte bine să facă Daniel Timariu este să contureze foarte credibil lumea cealaltă, o Timișoară paralelă în confluență cu cea reală. Este o lume logică, are o geografie proprie, recognoscibilă, iar personajele, umani și ființe fantastice, se mișcă cu ușurință prin ea. Este o senzație de firesc cum numai marii scriitori știu să furnizeze. Întâmplările sunt deosebite, mereu la limită și forțând limitele umane, deși emoțiile sunt dezvăluite cu reținere. Toate tensiunile subterane, la început abia sesizabile, fac organismul narativ să pulsese tot mai puternic. Cartea cuprinde o poveste complexă, dar nu încâlcită, care curge firesc, antrenând cititorul, stimulându-i imaginația, mai ales prin priceperea autorului de a răsturna contextele, de a frânge temerile, făcând monștrii, chiar și pe cei sângeroși, foarte simpatici. Până la urmă, avem în față destine (umane ori ale unor creaturi fantastice), unele complicate, profunde, față de care cititorul nu poate rămâne neutru, deoarece este angrenat în poveste, făcut să urmărească cu nerăbdare intriga, așteptând cu sufletul la gură deznodământul.

[Lucian Bogdan · Rating 4 out of 5]

Mi-a plăcut mult! Un amestec de noir, fantasy, umor, exotism şi impresia că autorul şi-a găsit vocea - echilibrul între uneltele scriitoriceşti pe care le stăpâneşte cel mai bine.

[Vlad Furcoi · Rating 4 out of 5]

O idee originală, foarte iscusită și inteligent transpusă într-o poveste ce împletește lumea reală a aventurilor detectiviste noir cu elemente de supranatural și fantastic, cu personaje din toată "menajeria" de creaturi cunoscute, necunoscute și închipuite specifice genului, pe un fundal ușor umoristic și într-un stil dezinvolt și natural ce îți stimulează la maxim imaginația. Cu toată prezența unor creaturi știut înfricoșătoare, de coșmar, autorul reușește cu dibăcie să evite clișeele horor și atmosfera este mult mai destinsă și firească. O poveste antrenantă și ușor de citit, însă cu un final oarecum ambiguu, prea abrupt și insuficient detaliat. 4 stele.

[Dianthaa · Rating 4 out of 5]

(apologies for the English review, written as part of the r/fantasy bingo challenge but thought I might as well copy it here as I really liked the book)
If you can read a book set in your city do it, it’s super fun, especially if the city is accurately portrayed. And even better if there’s a witch’s house on your friend’s street and a monsters’ lair on your other friend’s street and now you wondering what they’re up to in their spare time.
The underworld is really well developed in this series, there are all sorts of creatures, international and local, and the characters have names according to when the creatures settled in the area. So for instance the strigoi, who are very creepy undeady eternal monsters, have Dacian names, that’s pre-roman over here, and the werewolves have Hungarian names. The demons have names like Cristal Dezordine (=mess) and the goblins have english names. There are intricate relationships between all these species and secret government organizations that our MC has to learn to navigate.
This case starts with Laura, one of the living dead, that needs the disappearance of her masters investigated before she turns truly dead. Things get complicated as it turns out everyone has an interest in this disappearance. Wherever MC goes he steps on toes and finds he knows less than everybody else. I was enjoying it and able to follow along till about 85% in when it just got too convoluted for me. I wasn’t a huge fan of the final reveal, but maybe if I’d had paid more attention it would have made more sense.
This is for my localest posible square, it’s a book written by an author from my city, set in my city. It’s kinda similar to Dresden Files, right down to being weird around ladies, I dunno what it is about supernatural detectives that makes them fall for anything in a skirt.

[Veronica Gavril · Rating 3 out of 5]

Cazul Laura este un roman înfricoșător prin prezența unor personaje întunecate și periculoase, dar cuceritor prin puterea fanteziei și a umanului.
Alex are o personalitate debordantă, un caracter perseverent și neînduplecat. În final, lupta dintre bine și rau are un final neutru, căci acel bine nu mai are granițe bine delimitate nici în lumea Oamenilor, nici în lumea Tenebrelor. Nici în cărți, nici în viață.
#romansf #romanthriller #romanpolitist #recenziicarti Editura Tritonic Daniel Timariu #citimromaneste #autoriromani
https://veronicagavril.com/cazul-laur...

[oliviusarb · Rating 5 out of 5]

Nu am înțeles nimic.

[gpcsia]

nu am reusit sa o termin (pagina 122 din 230). m a plictisit teribil. ideea povesti este interesanta si are potential, insa executia lasa de dorit.
toate personajele s au simtit ca niste caricaturi ieftine. toate fiintele supranaturale au fost reduse la cea mai stereotipica forma a lor. protagonistul este insuportabil (pentru mine) si while i get the appeal of this kind of character, el a fost dus la extrem (din punctjl meu de vedere).
de asemenea, mi se pare ca au fost introduse prea multe personaje care nu au fost dezvoltate bine. n am putut sa le tin evidenta, aflam numele, rasa si a fun fact (ex: fumeaza si vorbeste cu accent) si dupa ramanea asa. poate problema e ca n am terminat eu cartea, deci nu am avut toate scenele necesare sa ma atasez, dar cum dispareau de pe pagina uitam cine sunt.

in fine. if you liked this good for you honestly, i really wanted to like it as well. n a fost sa fie!

[Mihail Boros · Rating 4 out of 5]

Nu sunt un fan al genurilor fantasy sau science-fiction, citesc putin din aceste zone ale literaturii. Motivul? Mi se par copilaresti iar atunci cand se iau in serios devin ridicole. Am citit toata seria lui Timariu la mare, o avea sora-mea cumparata de la un targ. Fara sa fie profunda, fara sa incerce cine stie ce explicatie a lumii, a reusit sa ma fascineze. Are acel umor pe care l-am mai intalnit la unii autori de literatura politista, o autoironie care reuseste sa alunge sentimentul de nefiresc, de constructie artificiala. La urma urmei, cred ca daca accentul cade pe om si pe uman fondul fantastic se estompeaza, ramanand sa analizam ceea ce ne diferentieaza pe noi ca oameni de, sa-i zic asa, imaginarul nostru. Nu pot sa zic ca am fost impresionat, desi exact asa am fost. Poate doar nu vreau sa recunosc ca se poate scrie bine si in fantasy. Cine poate sti. Recomand.

[Ioan Mitiu · Rating 3 out of 5]

O carte la care admit ca mi-e greu sa ma hotarasc între 3 si 4 stelute.
I-am dat pe moment doar 3 dar mai trebuie sa reflectez un pic...

[Daniela Faur · Rating 5 out of 5]

O carte impresionanta! Chiar daca tipologia personajelor ne duce cu gandul la un cliseu, nu este deloc asa. Am fost placut impresionata de lumea tenebroasa descrisa de autor, in care isi duc veacul vampiri, morti vii, varcolaci si alte creaturi fascinante! Am fost cucerita de personajul principal, un detectiv dintr-o bucata, curios si bagacios :) Replicile directe, pline de umor, sunt deliciile acestui roman! Recomand cu drag! Astept continuarea!