Ultraviolenţă

by Bogdan Coşa

Tudor Klein şi Irina, logodnica lui, pleacă pe o insulă cu puţinii bani pe care reuşesc să-i pună împreună deoparte, plănuind să trăiască modest o perioadă cît mai lungă. Cum arată o vacanţă de cîteva luni? Ce se-ntîmplă după cele şapte zile de euforie pe care le cunoaştem cu toţii? Ultraviolenţă, ultima parte a trilogiei Poker, este o analiză de cuplu – un roman despre singurătate şi dragoste.

„Scriind Ultraviolenţă, m-a interesat un singur aspect: cum sună romanul pe care vrei să-l iei cu tine la plajă într-o vacanţă în care n-ai venit să citeşti?” (Bogdan Coşa)

Genres: Roman, Romanian Literature

192 pages, Paperback

First published May 1, 2017

About the author

2011 Poker, Cartea Românească;
2013 O formă de adăpost primară, Cartea Românească;
2013 Poker. Black Glass, Cartea Românească;
2017 Ultraviolență, Polirom;
2020 Cât de aproape sunt ploile reci, Trei.

Reviews

[Tudor Crețu · Rating 4 out of 5]

Doar din titlu, mă așteptam la mai multă violență decât am citit. Mai ales după lectura ultimului articol din copilăria lui, publicat in Decât o revista. Mi-a plăcut tare mult intrepatrunderea asta de real cu ficțiune (mai mult real, presupun) și a poveștii din poveste. Bogdan este personajul principal al cărții pe care Tudor o scrie într-o vacanța de trei luni pe o insula - presupun Creta sau Cipru, că-s 70 de minute cu avionul până la București, cu o prietena de-ale lui, Irina. Amândoi au bagaje emoționale semnificative, dar mă bucur ca într-un fel, povestea se termina cu bine. Am avut suficiente lucruri in comun cu Tudor și Bogdan încât să mă simt atras de carte și să o citesc într-o singură noapte.

[Jovi Ene · Rating 2 out of 5]

Autorul spunea despre acest volum: ”Scriind Ultraviolență, m-a interesat un singur aspect: cum sună romanul pe care vrei să-l iei cu tine la plajă într-o vacanță în care n-ai venit să citești?”
În mare parte, miza este respectată: doi tineri merg pe o insulă (grecească, probabil) și stau câteva luni, în toamnă și început de iarnă, fără a avea neapărat un scop, bălăcindu-se, citind, discutând, făcând de mâncare sau mergând la o tavernă; de fapt, este un roman despre cuplu, pentru că dorința celor doi nu este să aibă o vacanță relaxantă, ci să discute și să mediteze îndelung despre cum să-și descopere trecutul, să-și lămurească prezentului și să-și plănuiască viitorul. Așadar, cititorul poate fi liniștit, nu este pus în fața unor problematici complicate, ci chiar este un roman de(spre) plajă, chiar dacă avem aici și ”carte în carte”, lume literară și autobiografie.

[Irina · Rating 2 out of 5]

Momentul ăla ciudat în care termini cartea și nu știi ce simti în legătura cu ea, apoi intri pe Facebook și afli că lui Mircea Cărtărescu i-a placut. Iar ție ți-a picat o poezie de-a lui Mircea Cărtărescu la bac și închizi subit Facebook-ul împăcat cu ideea că și ție îți place (dacă îi place și lui).

[Florin Iroftei · Rating 3 out of 5]

Ultimele două capitole au fost mai bune decât restul cărții!

[Marian · Rating 3 out of 5]

Pe la jumătate mă prinsese bine de tot, pentru că ritmul cărții a crescut subtil fără sa bag prea tare de seamă. E scrisă captivant și m-a lăsat cu o impresie labirintică sau de puzzle, dar nu sunt convins legat de ce-a vrut să zică autorul – că personajul principal e nașpa în relația de cuplu? Vorbește mult despre iubita lui, Irina, dar am rămas cu impresia că nu știu mai nimic despre ea. Iar finalul mi s-a părut că autorul forțează o încheiere dramatico-misterioasă. Nu știi ce-au vorbit, nu știi de ce vine Gina să-l viziteze în Vienna, e doar o atmosferă rece lăsată pe fundal. Era de fapt de mult acolo, doar că acum e singura care rămâne vizibilă.

Mi-a plăcut cartea în general, n-am să mint, nu știu, nu sunt mulțumit cu ce-am fost servit acum c-am închis-o. Și poate ăsta e scopul, să strâmb din nas și să mă lase nemulțumit la final.

[Casiana · Rating 4 out of 5]

Recunosc că am citit-o cu mari speranțe după "Cât de aproape sunt ploile reci". Mă așteptam să fie un five stars. Nu mi-a plăcut la fel de mult, dar nu ar merita un alt rating având în vedere că pur și simplu "m-a prins".

[Bibliotraveller]

Un cuplu și deciziile care ii duc încet încet spre singurătate. Parcă ai vrea să îi iei și să le spui: viața poate fi mai frumoasă dacă îndrăzniți. Singuri ori împreună...

Mi-au plăcut multe dintre pagini, am putut simți unele dintre frământările lor și voi mai căuta romanele lui Bogdan Coșa.

[Larisa Şimon · Rating 1 out of 5]

O carte tipic românească și cam atât. Deloc pe gustul meu.

[Edi Dumitra · Rating 3 out of 5]

Drăguțel, dar nu chiar ce mă așteptam.
(Notă pentru sine: de revenit cu recenzia!)

[Alex Dincovici · Rating 2 out of 5]

Categoria "ce am citit, de fapt, aici?"

[bie🐝 · Rating 2 out of 5]

doua stele spre trei

[Costin Alex · Rating 4 out of 5]

Din toata trilogia Poker, Ultraviolenta mi-a placut cel mai mult. Planurile insulei si cel al meta-Bucurestiului se imbina bine si nu sunt deloc obositor de urmarit. Wonderful book.