Fericirea e un ac de siguranță

by Răzvan Exarhu

În limbă e plăcerea! Asta e una dintre vorbele favorite ale lui Răzvan Exarhu, om de radio, de televiziune, bucătar şi acum autorul unei cărţi cu fericirea în titlu. De la primul rând scris se simte că îi place să vorbească, în aceeaşi măsură în care îi place să observe şi să asculte. E acel tip de povestitor pentru care tăcerea şi cuvintele sunt la fel de importante. Iar curiozitatea lui tandră şi crudă, în acelaşi timp, compune un tablou viu în care se amestecă emoţiile primei zile de şcoală, şlapii târşâiţi ai românilor, relaţia dintre eschimoşi şi raw-veganism, revolta anti sistem, alcoolul, cărţile, crucile făcute în autobuze, prietenia, urzicile, clişeele, narcisismul din social media, ecologia, salata boeuf, hipsterii, postul, bunicul lui Bob Marley, tradiţiile pierdute, bicicliştii aroganţi, discuţiile cu părinţii, nostalgia, cretinii, obsesia pentru viaţă sănătoasă şi multe alte subiecte care ne umplu vieţile şi conversaţiile, ne indignează şi ne emoţionează pe toţi. Umorul textelor este mereu dublat de o duioşie şi de o sensibilitate care te pot face să râzi şi să plângi, la câteva rânduri distanţă. Iar cartea este construită ca să poată fi citită de oriunde, ca o tavă cu o prăjitură care are alt gust în fiecare pătrăţică, din care ronţăi încet şi îţi doreşti să nu se termine.

Genres: Nonfiction, Romanian Literature, Short Stories, Romania

320 pages, Paperback

Published May 1, 2017

Reviews

[Anaarecarti · Rating 5 out of 5]

Fericirea e un ac de siguranţă!” poţi s-o citeşti cum vrei tu. Un pic, un pic mai mult, pe toată şi deloc. E tonică, e feliabilă, e depozitabilă şi amânabilă. A… şi cel mai important: uitabilă, dar uşor reamintibilă. Când o termini, poţi să o iei fără probleme de la capăt, că pare nouă şi la fel de savuroasă.

Recenzia completa pe https://anaarecarti.ro/main/fericirea...

[Lavinia · Rating 3 out of 5]

Exarhu e un tip amuzant, care constata ca doi din trei oameni sunt cretini, chiar patru si ne face, pe 300 de pagini (cu vreo 150 mai mult decat era necesar), o radiografie a cretinilor din societatea noastra, indivizi printre care, desigur, noi nu ne regasim, noi suntem treimea cateodata isteata si culta. In rest, e plin de oameni care injura, scuipa, sparg seminte, sunt retardati lingvistic, isi tarsaie slapii si mananca shaorma cu de toate. Mai sunt si unii pe care ii sfatuieste sa fie "neuropozitivi", care se inconjoara de ziduri, fizice si metaforice, incercand sa traiasca in enclave, ma intreb de ce oare, de ce? Inchei cu o alta constatare pe care i-o impartasesc, aceea ca in ultima vreme am inceput sa nu mai am asa incredere in desenele animate. Decât.

[Mihai Claudiu Trif · Rating 3 out of 5]

Tipu care a inventat Guerrilla nu avea cum să fie altfel decât smart. Scrie frumos. Păcat că m-au păcălit ăștia că îmi vând o carte. Este mai de grabă o culegere de texte scurte și foarte scurte. Toate cu cap.

[Acordul Fin · Rating 2 out of 5]

Din categoria "să gândim gânduri".

[Dorina Danila · Rating 1 out of 5]

O carte interesantă terminată însă cu vreo sută cinzeci de pagini prea târziu. Am scris mai multe pe blog https://dorinadanila.com/2018/08/01/f...

[Renert Dusout · Rating 5 out of 5]

”Fericirea e un ac de siguranță” e una dintre cărțile căreia poți să îi acorzi orice număr de steluțe (în cazul de față de la 1 la 5) și să fii perfect ”acoperit”. Poate că tocmai de aceea i-am oferit 5, „pentru că de aia și ca să ne despărțim prieteni”.
În fapt un volum de proză scurtă și foarte scurtă, volumul te lasă la final cu o singură concluzie: dacă îți place Exarhu vei fi mulțumit, dacă nu îți place, ei bine, cartea asta nu-ți va schimba părerea despre el. Eu sunt onest, mi-e tare drag omul, de aici și rating-ul și sentimentul că nu mi-am pierdut deloc timpul cu acest volum. Mai e și posibilitatea, desigur, să nu știi nimic despre autor. Ei, pentru asta ar trebui poate să citești ”Fericirea ca un ac de siguranță”.
Ce mi-a plăcut: jongleriile cu cuvintele. Cred că aici e marele plus. Autorul e..„fin”, cum s-ar spune.
Ce nu mi-a plăcut: Lungimea volumului. Nu-i că nu citesc cărți stufoase, dimpotrivă, însă poate că se puteau face 2 volume din aceste colecții de texte și rezultatul ar fi fost...mai organic.
Ce e perfect interpretabil: Editarea (e..neconvențională, poți să o îndrăgești sau poți spune că e stupidă) și părerile autorului (din nou, asta ține și de părerea ta despre Răzvan Exarhu).
Concluzia: Citiți-o. Sau nu. :)

[Ana · Rating 3 out of 5]

Eseuri și vigniete simpatice. Recomand tuturor fanilor Morning Glory dar și celor care duc lipsă de un unchi simpatic în viața lor.

[Gabriela Pistol · Rating 2 out of 5]

Vreo 30 de pagini: atat s-a putut, ca sa-l citez chiar pe autor. Imi place Exarhu...la radio. Dar cartea asta se citeste (cel putin aici, in creierul meu) ca o culegere de bancuri. Daca nu esti Radu Cosasu, nu are sens sa iti aduni articolele intr-o carte, sunt sanse mari sa iasa o impresie de penibil sau macar de lene. In fine, un sens are, vei vinde pe baza de notorietate. Eu ma bucur ca am citit cele cateva zeci de pagini intr-un exemplar imprumutat.
Poate intr-o zi Exarhu se hotataste sa isi puna umorul si creativitatea (ca e printre putinii oameni din media care are asa ceva) intr-o carte adevarata, intr-o poveste, nu in niste notite la misto. Si atunci o sa o citesc.

[Guma · Rating 1 out of 5]

cara aroganta

[ianca rebel · Rating 3 out of 5]

O carte ok, dar nimic spectaculos - după jumătatea ei, m-a pierdut, mi se pare că unele elemente s-au tot repetat și a devenit mai degrabă anost. Apreciez ironia fină și umorul debordant al autorului, dar dacă vă așteptați la o carte de beletristică, nu e. Pare o adunare de postări de blog și statusuri pe Facebook, care au acolo un mesaj, pe alocuri, într-adevăr, dar care se evaporă în prea mult sarcasm. O lectură bună, în orice caz.

[Silvia Paizan · Rating 3 out of 5]

Încă nu știu ce notă ar merita. E o colecție de fraze, idei și povești scurte și foarte scurte. Cele mai multe amuzante și inteligente, undele enervante, altele plictisitoare. Mi se pare genul de carte pentru care riști fără să ieși prea mult din zona de confort (are sens ce zic?).

[Vivi · Rating 4 out of 5]

„Cum să-ți educi frumos părinții
Când ești copil, te stresează în permanență adulții și bătrânii. Dar și tu pe ei, ca să albească din timp. Ca adult, când să te apuci și tu să trăiești viața și să îți completezi colecția de discuri, pac! ai pe cap copiii și bătrânii- de care trebuie să ai la fel de multă grijă.
Când îmbătrânești și vrei să te apuci și tu serios de fumat și de băut, copii fac prea mult zgomot, iar adulții te freacă la icre să te comporți responsabil și să asculți de ei. But don’t rub me at the roe, anymore! Oricum o dai, nu e bine, dar măcar suntem chit. La orice vârstă, trăim la fel de intens acele momente supreme în care ne-am scoate ochii cu scobitoarea, unii altora. And we start to carry our Saturdays.”

[Roxana Sabau · Rating 2 out of 5]

Sunt sigură că sunt în top zece fani Exarhu și nu contest că dacă mi-ar cere să divorțez pentru el, aș sta puțin pe gânduri.

Cartea e amuzantă dar e...well, un fel de blog, printat pe suport hârtie. Putea să fie mai scurtă de 300 pagini și uneori n-aș fi putut garanta că n-am mai citit cam fix aceeași idee cu două capitole mai devreme. Un piculeț repetitivă, cum ar veni.

În apărarea lui, cartea a ieșit în 2017, când încă era la modă să faci mișto de pițipoance cu decolteu și maneliști și oameni care mănâncă semințe (eu, par example, bifând toate aceste categorii). Nu prea trece testul timpului.

Aștept cartea de bucate, csz.

[Anamaria · Rating 4 out of 5]

Un set de articole foarte simpatice. Daca esti fan Exarhu sigur o sa-ti placa.

[Cristina Stoica · Rating 1 out of 5]

Un lung nimic.

[ralucay · Rating 4 out of 5]

cea mai realista radiografie a societatii romanesti. ar fi de ras, daca n-ar fi de plans.

[Elena Marjineanu · Rating 5 out of 5]

Delicioasă! Plină de jocuri de cuvinte și… kestii.

[Denise Ștefănescu · Rating 2 out of 5]

Amuzanta pe alocuri. Atat.

[Cristians. Sirb · Rating 5 out of 5]

Savuros! Am ezitat între a trage de cartea asta, ca să se ajungă mai mult timp și a o înghiți aproape pe nemestecate! Omul scrie cum vorbește. E calamburesc, jucăuș, inteligent, vede crud, nu iartă nimic din ce vede.

Are obsesii similare cu ale mele: daci, dacomani, hipsteri, trening, barba hipsterului, greșeli de vorbire, tâmpenie, cretinism, răutate, crăpelința națională. Multe altele îmi scapă. Am râs cu lacrimi, am scrâșnit, am invidiat, m-am descoperit.

[Andrei Vasilache · Rating 3 out of 5]

"Tare deștept o fi fost diavolul care le-a luat oamenilor mulțumirea lucrului bine făcut și le-a dat în schimb nevroza și nevoia de a arăta cu fală cât de puține știu și pot"

"Tot timpul avem impresia că fericirea se află in altă parte"

Carte scrisă tipic umorului și gândirii lui Răzvan Exarhu având atât capitole care stârnesc stări de melancolie, reflexie asupra vieții si asupra propriilor valori cât și unele cu o tentă comică.

Din nefericire unele capitole sunt lipsite de conținut.

[Corina · Rating 5 out of 5]

O imersiune extrem de plăcută în problemele contemporane românești - cel puțin a unei anumite categorii sociale.
Lectura te prinde frumos, cu un râs copis, cum prinde mierea o muscă, dar la final te trezești cu o găleată de realitate rece în cap. No happy ending here ... or maybe it is not the end yet.

[Ciobanu Maria · Rating 3 out of 5]

Carte de citit pe bus, plină de critică și observații despre cultura și oamenii din România(contemporani). De multe ori plină de umor, ironie. Nu aș putea zice că am rămas cu multe impresii după lectură, reprezintă mai degrabă o delectare de moment.

[Alina I · Rating 5 out of 5]

Mi-a placut. Am ras mult (ca sa nu plang pe alocuri). Si, foarte important, e cu poze.

[Maria Vasilescu · Rating 5 out of 5]

Braila semirewind

[Mihaela · Rating 3 out of 5]

Amuzantă.

[Bogdan · Rating 4 out of 5]

Exarhu a realizat un colaj foarte interesant din textele lui publicate pe blog, in diverse publicatii sau pe retelele sociale, un colaj care e inca destul de actual, avand in vedere ca textele sunt din perioada 2013-2017. Cum de obicei astfel de texte sunt pline de actualitate, o actualitate care se perimeaza rapid, e interesant si totodata ingrijorator (o sa dezvolt mai jos de ce), ca la aproape 10 ani dupa ce au fost scrise inca sunt teme valabile.

Si iata de ce cred ca e ingrijorator: fiindca majoritatea temelor din aceste texte sunt sociale, de regula despre comportamente sau trasaturi de caracter ale societatii noastre. Iar daca acestea sunt inca actuale, insemna ca nu s-a schimbat mare lucru in societatea noastra.

Imi place destul de mult si cum scrie Exarhu, folosind fraze foarte mestesugite, cu intorsaturi de condei care plac. Totusi, un singur lucru nu e chiar pe placul meu, uneori paragrafele sunt prea lungi si textul devine mai dificil de urmarit. Probabil ca nu conteaza prea tare acest aspect, fiindca niciunul dintre materialele incluse nu e mai lung de 3 pagini, dar daca s-ar incumeta sa scrie ceva mai lung, acest mic neajuns devine un impediment.

[Ana-Maria · Rating 2 out of 5]

Foarte amuzanta, intr-o editie frumos ilustrata. Mi-a dat senzatia ca as fi in mintea autorului atunci cand se plimba prin oras, cand priveste la TV sau cand participa la diferite evenimente si/ sau sarbatori si ca exista un fel de complicitate cu cititorul, care sigur a gandit/ simtit si el asa, dar nu s-a priceput sa puna totul pe hartie. Capitolele grupeaza oarecum textele, dar e mai mult un demers formal, practic poti citi orice text, in orice ordine. Nu e o opera de arta, dar e clar ca autorul se pricepe la a folosi cuvintele pentru a produce reactii emotionale diverse, fapt ce ar trebui sa fie suficient pentru a tine cartea aproape, pe noptiera.

[Alexandra · Rating 3 out of 5]

Citita majoritar in 2017, dar prelungindu-se pana acum, in 2019, cartea lui Exarhu mi-a placut uneori, alteori mi-a displacut profund si cateodata mi-a fost indiferenta. In cei doi ani de lectura am trecut prin multe etape, iar perspectiva mea asupra cartii s-a schimbat de atat de multe ori, incat nici nu mai stiu ce cred, de fapt, despre ea. Dar ma multumesc sa o pun intr-un final in sectiunea de “citite” din biblioteca, fara sa ma mai chinui sa imi dau seama cum mi s-a parut pana la urma cartea.

[Claudia Boldor · Rating 3 out of 5]

As zice un 3.5, de fapt.
Pentru non-fictiune ai nevoie de o dispozitie anume sa poti ramane concentrat pe 'the task at hand', iar atunci cand citesti o colectie de texte din varii surse, cu atat mai mult. Pendulam intre critica acida (plin de cretini si analfabeti pe lumea asta) si speranta, duiosie fata de aceiasi cretini anterior mentionati. Absurdul situational abunda, dar iti si descreteste fruntea cand totul in jur pare cel putin la fel de absurd.

[Iulia Buzea · Rating 5 out of 5]

În scurte texte pline de observație, critică şi umor, Exarhu reuşeşte să picteze un tablou perfect pentru societatea zilelor noastre. M-am apropiat de Exarhu şi de felul său de a vedea lucrurile, cartea e foarte bine scrisă, cu un limbaj pe cât de simplu, pe atât de cuprinzător şi expresiv. Recomand din suflet!