Pharma Zet, cel mai mare producător de medicamente din România, se pregătește de lansarea unui nou produs revoluționar capabil să repună în funcțiune celulele moarte.
Pentru ca totul să decurgă conform planului, urmele experimentelor realizate pentru crearea noului produs trebuie înlăturate înainte ca imaginea firmei să fie afectată. Un grup de oameni este trimis pentru a înlătura orice dovadă şi pentru a se asigura că nimeni nu va vorbi vreodată despre Proiectul Zero.
O poveste despre corupție, putere, răzbunare şi o armă biologică capabilă să distrugă întreaga omenire.
Born in Romania on December 13, 1989, Lavinia Călina is an accomplished author with a passion for storytelling. She studied English and Spanish literature in Timișoara, which laid the foundation for her writing career.
Lavinia published her first novel in her home country in 2014, and since then, she has written a total of 13 books, primarily in the science fiction and fantasy genres.
For the past seven years, she has been living in the UK with her husband and son, continuing to craft captivating tales that transport readers to otherworldly realms.
O carte care m-a făcut să înțeleg mai bine Zona Zero. Pe care am citit-o cu plăcere și care m-a atras de la primele pagini. Cu personaje bine conturate, care au propriile lor motivații pentru a face ceea ce fac. Recenzia mea completa o găsiți aici: https://www.delicateseliterare.ro/pro...
Ce interesant este să citești o carte de ficțiune a cărei acțiune se desfășoară aproape de orașul în care trăiești! (Timișoara, Băile Herculane) 😊
Prologul cărții "Zona Zero" mi-a crescut din nou nivelul de adrenalină. Scene desprinse din filmele de groază atât de bine redate, încât parcă eram acolo.
Descoperim cum un virus care ar fi trebuit să ajute omenirea, oferind posibilitatea de a reînvia organele persoanelor deja decedate pentru a le transplanta, scapă de sub control. În momentul în care virusul ajunge în corpul unei persoane vii, se declanșează haosul. Oamenii se transformă în niște creaturi fără gândire, însetate de carne și sânge.
Singurul minus (dar este doar o preferință personală) este că inevitabil se ajunge la relații mai mult sau mai puțin romantice, pe care nu le simțeam neapărat necesare. În rest, nota 20. Lavinia Călina, o autoare care m-a surprins total! 👏👏👏
Este de la sine înțeles că după ce vom citi Proiectul Zero vom înțelege mai multe aspecte care, în Zona Zero au rămas în ceață, și asta s-a și întâmplat. Dacă mi-a plăcut mai mult decât Zona Zero? Nu aș putea să fac o comparație, deoarece, din perspectiva mea, aceste două cărți ne-au transmis lucruri diferite, așa că nu pot să spun cu care am rezonat mai mult. Dar categoric este volumul care m-a făcut și mai curioasă și care m-a determinat să îmi placă și mai mult ceea ce a început să facă Lavinia Călina în Zona Zero! În unele momente mi-a adus aminte de Containment – și nu mă refer neapărat la virus, deoarece acolo infecția nu îi făcea „paraziți” pe oameni, ci îi îmbolnăvea foarte rău, murind într-un mod groaznic –, și aici mă refer la Adrian și Rahela, care m-au făcut să mă gândesc puțin la Jake și Katie. Recomand mult mini-seria! :)
În orice caz, după finalul pe care ni l-a oferit Lavinia, sper să aibă milă de noi și să scrie cât mai repede continuarea; pentru sufletele noastre lăsate să atârne deasupra unui hău, agățate numai în niște crengi fragile, dar și pentru că întrebările sunt numeroase.
Numai Lavinia Călina poate transforma un personaj pe care nu il suporți in cineva bad-ass. Cartea aceasta m-a ținut in suspans până la ultima pagină. Nu mă așteptam să se termine cu supraviețuitori, în ciuda circumstanțelor în care se afla toată lumea. Prin cartea aceasta am înțeles Zona Zero mai bine, si s-ar putea s-o mai citesc încă o dată. A conturat foarte bine portretul personajelor principale, cât și celor secundare. Și prin intermediul acestei cărți am înțeles povestea unor personaje din Zona Zero, unde acestea personaje erau menționate mai rar. Mi-a plăcut foarte mult cartea...Poate autoarea se îndură și o să scrie o continuare.
Inca din primele pagini am fost furat de actiune si modul in care scriitoarea insiruia literele negre pe fundalul alb. Pagina dupa pagina, capitol dupa capitol. Am fost atat de prins in lumea creata in mintea mea odata cu lectura, incat nu mi-am permis nici macar o pauza de tigara. Chiar daca as fi incercat, nu m-as fi putut plictisi. Am stat mereu plin de suspans, curios de ce imi va dezvalui urmatoarea pagina. Totul a parut atat de real, incat ma simteam parte din actiune, undeva intr-un colt, fara sa fiu observat, cu toti medicii trecand preocupati pe langa mine, nestiind ca toate secretele se aflau chiar sub nasul meu. Rasturnarea de situatie si-a facut prezenta de multe ori, pot spune ca a devenit chiar si o amprenta a Laviniei, nestiind la ce sa te astepti. Tot ce am putut invata din lecturile seriilor precedente a fost sa nu ma atasez de personaje. Dar oricat de mult m-as fi chinuit, nu puteam reusi. La fel ca si firul narativ, personajele sunt sculptate in cele mai mici detalii. Paralela Adrian-Nadia, doua personaje antitetice, as putea spune, pline de antinomii, a conferit un aer ritmat lecturii. Evolutia lor este de asemenea foarte vizibila. Tipuri cu care ne confruntam zilnic, puse sub situatii limita si obligate sa se adapteze schimbarilor, modificandu-si usor chiar si personalitatea. Pline de secrete, gata sa sacrifice orice pentru a-si indeplini scopul. Sireata, autoarea ne hraneste putin cate putin cu indicii despre secretele ascunse dupa mastile caracterelor create dar si a "revolutionarului produs". De asemenea, incipitul romanului se petrece in 2002, sub o ploaie prevestitoare. Acest motiv al ploii ne da un indiciu despre adevar si sfarsitul cartii. Insa, prea prins in lectura, nu am putut realiza acest lucru decat dupa terminarea si rumegarea capitolelor citite. Plina de suspans, atingand teme delicate, cu personaje si o actiune savuroasa, Lavinia Calina a reusit, inca odata, sa imi atinga sufletul cu Proiectul Zero.
All I have to say is I didn’t like zombies that much before this book and now I’ve been obsessing with them. Also I never thought I could hate a character so much in the beginning of the book asking Lavinia to kill her (book being already written) while giving updates on my reading and then looking at her in shock how she became a badass. Only Lavinia can write something so annoyingly good which I couldn’t put down.
Cu toată dezamăgirea pe care mi-a produs-o "Zona zero", cealalaltă carte a Laviniei Călina, curiozitatea m-a făcut să citesc și această carte, în care se relatează evenimentele care au condus la apariția Zonei Zero. Cu toate că subiectul e interesant și lectura e destul de cursivă, lipsa de experiență a autoarei, combinată cu o tehnoredactare catastrofală, care nu reușește să ascundă problemele de ortografie ale acesteia, îmbinate cu expresii pur și simplu bizare au depunctat masiv și această carte. Cu siguranță, voi evita pe viitor atât cărțile autoarei cât și editura Librex, sub egida căreia a apărut această lucrare. Cred că este un exemplu clasic despre cum poate fi distrus un subiect interesant de această combinație toxică între amatorismul autoarei și un editor mediocru. Altfel nu-mi explic cum e posibil să apară în zeci de locuri greșeli de ortografie, englezisme și alte "cuvinte" pe care nu le conține dicționarul limbii române sau expresiile vulgare "consacrate" deja, care eșuează lamentabil în tentativa de a da o notă de originalitate cărții. Dacă cineva are impresia că pe vremuri lumea nu înjura, face o mare greșeală. Dar clasicii literaturii universale (și orice autor cu bune intenții și bun simț) realizează faptul că ființa umană nu este definită de partea negativă din ea, și chiar fără intenție, în momentul în care renunți la "perdea", devii un mesager al răului și te cobori la nivelul ... personajelor tale. O fi la modă în ziua de azi să-ți bagi și să-ți scoți, dar eu nu mă pot obișnui cu asta. Și nici nu vreau. Prefer să zic pas unor astfel de lecturi.
Din lista de erori gramaticale, expresii fără sens, englezisme și vulgarități, am "pescuit" câteva perle, pentru exemplificare:
"Să vă iau în p...ă drumul de că...t, se gândi în timp ce apăsa și mai tare accelerația." "cei mai cumpliți monștrii se nasc pe timp de ploaie." "-Da, a venit o fată nou, continuă conversația Geta." "..ochii negrii, era bine făcut..." "Șin momentul de față toți..." "Ziceai că se pregăteau de Olimpiadă la ce dur se comportase." "Uni dintre ei închisera..." "Luă decizia de-a continua lupta.." "de-a merge mai departe." "Atunci deschideți în p...a mea ochii.." "locul din care ieșisera acei monștrii..." "I-am dat un task lui Bruno.." "se întorsese spre noi lui subordonați" "-My make-up, love, îl ironiză ea." "căuta să-și reia look-ul acela perfect" "cine e muierea in noapte asta, tu sau el?" "Avea o mică satisfacție de fiecare dată când o vedea pe că se înroșește la față de furie". "Nu voia s-o lase pe femeia din fața lui să citească pe al său chip dorul de casă" - formulare dubioasă "..dar cn un suflet mare și o minte briliantă" - briliant, ca fotbalistul de tristă amintire "... vrei și tu să fii cu ai tău" "-Friend zone much?" - ciudată-i romgleza asta "nici una dintr colegele ei..." "Hai, în p..a mea la căldură, că mi-o înghețat tot. Cred că pot să uit de moștenirori că mi-or înghețat c..ele" - mi-o + mi-or + organe sexuale într-un dialog complet inutil "cineva dădu ok-ul pentru tir" - ce-i aia "ok-ul pentru tir" în limba română?? "-Tăceți, drace, ia-vă de împuțiți! strigă nervos. Gâtu' mă-sii de treabă!" - dejecția asta concurează la titlul de "cea mai proastă replică dintr-o operă scrisă "am lăsat oricum task turei următoare" "complet echipați ;i pregătiți" "Adrian și luă pe cei doi colegi" "nu-mi spune că toată lumea e în pat cu febră, cometă în gând" - iată un verb nou: "a cometa" "Ce-ți făcut?" "pe scaunul lui și cu un lineal lovea in continuu" "-Sugur că da!" "și ceilalți monștrii veniră spre el" "-Cum ai putut? Cum Paștele și morții mamii mă-tii ai putut"? - mai bine suna "bunicii", zic eu, decât "mamii mă-tii" "campanie de îmbunătățire a imagini companiei" "Bodyguarzi alarmați veniră în fugă" "în urma lor, reliză că nu se poate ține după ei" "prinzând-ul pe băiat de mână"
Părerea mea sinceră este că autoarea ar fi trebuit să citească mai multe cărți și să vadă mai puține filme. Poate că atunci ar fi scris mult mai bine. Există potențial, după cum o dovedește o expresie, care mi-a plăcut în mod deosebit: "orice floare neîngrijită devine o buruiană", dar lista de mai sus e strigătoare la cer! Rușine autoarei, rușine editurii Librex! Greșelile de ortografie din textul orginal nu sunt deloc rare, lucru cu care sunt perfect de acord, pentru că este o operă în lucru, poate că autorul urmărește mai mult firul narativ decât finețurile, dar... să ajungă în ediția tipărită asemenea manelisme, e ceva ce n-am mai văzut până acum, într-o cantitate atât de mare. Dacă Enescu și-ar fi permis atâtea "relaxări", ar fi inventat maneaua înaintea timpurilor ei.
Un alt aspect pe care l-am adorat la acest roman este faptul că autoarea a creat un univers atât de verosimil și de similar cu lumea în care trăim, acest lucru fiind subliniat de faptul că, indiferent de eforturile și sacrificiile personajelor, nu de fiecare dată acestea vor ajunge la rezultatul dorit și astfel toată munca lor se va dovedi zadarnică.
Din punctul meu de vedere, Lavinia se situează printre puținii autori care au reușit să transforme un personaj antipatic și de-a dreptul detestabil într-un erou badass, dând astfel naștere unui personaj pe care nu știi dacă să-l iubești sau să-l urăști cu toată ființa.
Proiectul Zero este un roman dureros de realist, în care egoismul, setea pentru bani și putere, ambițiile și indiferența față de nevoile celor din jur amenință să distrugă întreaga lume.
Proiectul Zero pune în lumină dezastrul creat de umanitate atunci când s-a hotărât să se joace de-a divinitatea. Momentul ce a creat dezastrul prezentului din Zona Zero și factorii propice ce au luat amploare cu o viteză amețitoare sunt puși în lumină în acest nou volum ce ne înfioară inimile și ne cuceresc mințile. Lavinia Călina așează cu o cruzime înfiorătoare un viitor sumbru al umanității, o lume pe care oamenii și-o crează singuri din avariție și dorința de măreție.