What do you think?
Rate this book
Viață dublă la Veneția
O iubire suspendată în timp și spațiu străbate secolele pentru a se materializa în prezent...
Viziuni misterioase cu iz renascentist o atrag pe Kate Martin într-o Veneție cuprinsă de frenezia carnavalului, unde pictorul Patrick Stone pare să-i iasă mereu în cale la momentul potrivit. Un colier foarte vechi devine paralela dintre viața lui Kate și cea a Caterinei Benedetta, o tânără venețiană a cărei existență s-a transformat într-o dramă veritabilă a secolului șaisprezece. Din umbre pândește însă un personaj fără scrupule, un colecționar de antichități care-și dorește colierul cu orice preț. Patrick și Kate se trezesc angajați într-o luptă pe viață și pe moarte, vânați cu înverșunare prin labirintul îngust de străzi și canale venețiene.
Viitorul devine incert și este foarte posibil ca legătura invizibilă ce-i unește de peste cinci sute de ani să nu fie suficient de puternică pentru a-i salva.
Viziuni misterioase cu iz renascentist o atrag pe Kate Martin într-o Veneție cuprinsă de frenezia carnavalului, unde pictorul Patrick Stone pare să-i iasă mereu în cale la momentul potrivit. Un colier foarte vechi devine paralela dintre viața lui Kate și cea a Caterinei Benedetta, o tânără venețiană a cărei existență s-a transformat într-o dramă veritabilă a secolului șaisprezece. Din umbre pândește însă un personaj fără scrupule, un colecționar de antichități care-și dorește colierul cu orice preț. Patrick și Kate se trezesc angajați într-o luptă pe viață și pe moarte, vânați cu înverșunare prin labirintul îngust de străzi și canale venețiene.
Viitorul devine incert și este foarte posibil ca legătura invizibilă ce-i unește de peste cinci sute de ani să nu fie suficient de puternică pentru a-i salva.
230 pages, Paperback
First published April 10, 2013
1 person is currently reading
79 people want to read
About the author
Monica Ramirez
32 books211 followersMonica Ramirez a locuit în SUA, unde a publicat nouă cărți de ficțiune. Bucureşteancă, absolventă a Belford University din California cu o diplomă de Creative Writing, membră a EWA (Espionage Writers of America) și a Romanian Crime Writers Club, a debutat cu, The Unwilling Assassin, primul volum din seria de spionaj Alina Marinescu, apărută la editura Blue Ink Waters Press în ordinea care urmează: The Unwilling Assassin, Whispered Identities, Balance of Power, Beyond Smoke and Shadows, Abyss, Requiem for an Assasin. Editura Boson Books i-a publicat cele două romane istorice de dragoste, Intimate Strangers Affair și Kit Black, precum și thriller-ul Blackout.
Aparițiile editoriale din România includ: cele șase volume ale Seriei Alina Marinescu - Asasin la feminin, Identități secrete, Balanța puterii, Bariere de fum, Abis, Recviem pentru un asasin, Cum se scrie un best-seller - Tehnica americană de scriere creativă cu ajutorul căreia poți transforma o idee într-un roman de succes, Seducția apei, Viață dublă la Veneția, Fantoma de pe lac, cele trei volume ale Seriei GEMINI - Gemini, Rogue și Ops Files: Intelligenex, Cealaltă jumătate de vis, Parallel - Povestiri în nuanțe de gri, Ghostwriter, primele două părți ale Seriei Metropolis, Tristețea grădinii de șofran, Night, Cerul va fi indigo, precum și Protocol 9, Modus 7 și Darknet 3 - Seria Emma Moss
Autoarea are în pregătire ultima parte a trilogiei Metropolis și, Addenda 12, următorul volum al Seriei Emma Moss.
Aparițiile editoriale din România includ: cele șase volume ale Seriei Alina Marinescu - Asasin la feminin, Identități secrete, Balanța puterii, Bariere de fum, Abis, Recviem pentru un asasin, Cum se scrie un best-seller - Tehnica americană de scriere creativă cu ajutorul căreia poți transforma o idee într-un roman de succes, Seducția apei, Viață dublă la Veneția, Fantoma de pe lac, cele trei volume ale Seriei GEMINI - Gemini, Rogue și Ops Files: Intelligenex, Cealaltă jumătate de vis, Parallel - Povestiri în nuanțe de gri, Ghostwriter, primele două părți ale Seriei Metropolis, Tristețea grădinii de șofran, Night, Cerul va fi indigo, precum și Protocol 9, Modus 7 și Darknet 3 - Seria Emma Moss
Autoarea are în pregătire ultima parte a trilogiei Metropolis și, Addenda 12, următorul volum al Seriei Emma Moss.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 18 of 18 reviews
October 2, 2017
Translation widget on the blog!
O carte care îmbina într-un mod unic istoria cu prezentul; realul cu paranormalul, într-o poveste de iubire atât de puternica ca reușește să străbată granițele timpului. Dacă mai adăugăm un strop de mister, puțin suspans, o acțiune alerta din care nu lipsesc crimele, pe lângă personajele bine conturate, avem parte de o lectura excelenta!
Recenzia mea completă o găsiți aici:
https://justreadingmybooks.wordpress....
O carte care îmbina într-un mod unic istoria cu prezentul; realul cu paranormalul, într-o poveste de iubire atât de puternica ca reușește să străbată granițele timpului. Dacă mai adăugăm un strop de mister, puțin suspans, o acțiune alerta din care nu lipsesc crimele, pe lângă personajele bine conturate, avem parte de o lectura excelenta!
Recenzia mea completă o găsiți aici:
https://justreadingmybooks.wordpress....
November 12, 2017
Vă recomand să o citiți, pentru a descoperi o poveste frumoasă, care vă va determina să vă puneți întrebări despre reincarnare, despre dragostea care poate trece peste sute de ani, peste probleme, piedici și suferință.
https://randurileevei.wordpress.com/2...
https://randurileevei.wordpress.com/2...
September 17, 2016
Scriitoarea Monica Ramirez nu-mi este necunoscută ca nume, ci doar ca prezență în biblioteca mea, până de curând ajungând să poposesc printre cărțile ei. Momentan doar acest roman se regăsește printre ceea ce-am citit, câștigând un concurs în care premiul a fost această carte. Și a fost o reală plăcere să parcurg povestea din spatele coperților, și să-mi dau seama că ceea ce vrea să pară la început acel ceva, nu este același lucru atunci când termini de citit. Eu sunt o fană – și nu prea – a cărților polițiste, a acelor intrigi atât de complicate încât, în loc să mă atragă și mai mult, se întâmplă cu totul altceva. Mă enervez, las cartea deoparte și mă apuc de altceva. Poate nu sunt eu genul de persoană care să-și bată prea mult capul cu enigmele; sau poate, pur și simplu, uneori sunt prea leneșă ca să-mi pun capul la contribuție. Și aceasta este dilema pe care o am, și probabil o voi rezolva doar dacă mă pun serios pe treabă.
Dar cum nu a fost ceea ce credeam că va fi – să fiu sinceră, asta îți transmită coperta în primă fază –, cum am spus a fost o mare bucurie să o citesc. Poate a fost prea scurtă pentru ceea ce îmi doream eu; parcă totul s-a sfârșit în câteva minute, iar povestea – dubla poveste – mi-a lăsat un oarecare gol că nu a mai continuat cu încă câteva pagini. Și având în vedere că eu nu am vizitat niciodată în Veneția – de fapt, nu am fost niciodată în Italia, ca să fiu mai la obiect –, dar și faptul că acțiunea s-a petrecut într-un oraș pe care nu l-am mai întâlnit niciodată în cărți, entuziasmul cu care am parcurs-o, a fost și mai intensificat. Și pe lângă acest lucru, am reușit să descopăr și o altă față a orașului plutitor – ca să zic așa –, pe lângă ceea ce eram obișnuită să aud. Părți întunecate, să-mi imaginez o Veneție în ceață, ca un oraș fantomă, într-atât de mult încât să mă facă să-mi doresc să fiu partașă la acțiune. Un oraș al iubirii transformat într-o “insulă” de disperare și teroare. Și când sun acel oraș al iubirii, mă refer la faptul că, după părerea mea, pentru mine este mai mult este sinonim cu Veneția, decât cu Parisul. Chiar dacă nu am vizitat nici unul dintre aceste două orașe, doar faptul că te gândești la măștile acelea de-a dreptul magnifice – care aduc secrete și necunoscut pentru cei care nu știu cine se află în spatele lor –, costume de carnaval în toate culorile și peruci pudrate; pur și simplu toată acea masă de oameni care flirtează și îți aruncă magie prin fețele care-ți dau doar un singur indiciu – ochii. Asta înseamnă, pentru mine, orașul iubirii.
Continuarea pe blogul meu: http://andreeapandelea.blogspot.com/2...
Dar cum nu a fost ceea ce credeam că va fi – să fiu sinceră, asta îți transmită coperta în primă fază –, cum am spus a fost o mare bucurie să o citesc. Poate a fost prea scurtă pentru ceea ce îmi doream eu; parcă totul s-a sfârșit în câteva minute, iar povestea – dubla poveste – mi-a lăsat un oarecare gol că nu a mai continuat cu încă câteva pagini. Și având în vedere că eu nu am vizitat niciodată în Veneția – de fapt, nu am fost niciodată în Italia, ca să fiu mai la obiect –, dar și faptul că acțiunea s-a petrecut într-un oraș pe care nu l-am mai întâlnit niciodată în cărți, entuziasmul cu care am parcurs-o, a fost și mai intensificat. Și pe lângă acest lucru, am reușit să descopăr și o altă față a orașului plutitor – ca să zic așa –, pe lângă ceea ce eram obișnuită să aud. Părți întunecate, să-mi imaginez o Veneție în ceață, ca un oraș fantomă, într-atât de mult încât să mă facă să-mi doresc să fiu partașă la acțiune. Un oraș al iubirii transformat într-o “insulă” de disperare și teroare. Și când sun acel oraș al iubirii, mă refer la faptul că, după părerea mea, pentru mine este mai mult este sinonim cu Veneția, decât cu Parisul. Chiar dacă nu am vizitat nici unul dintre aceste două orașe, doar faptul că te gândești la măștile acelea de-a dreptul magnifice – care aduc secrete și necunoscut pentru cei care nu știu cine se află în spatele lor –, costume de carnaval în toate culorile și peruci pudrate; pur și simplu toată acea masă de oameni care flirtează și îți aruncă magie prin fețele care-ți dau doar un singur indiciu – ochii. Asta înseamnă, pentru mine, orașul iubirii.
Continuarea pe blogul meu: http://andreeapandelea.blogspot.com/2...
July 7, 2017
O poveste cuceritoare, misterioasă şi dramatică, cu trădări, urmăriri, răpiri, situații tensionate ce par fără ieșire, dar și romantism, altruism și iubire, o poveste în care trecutul şi prezentul se întâlnesc, hazardul îşi spune din plin cuvântul, iar personajele din prezent se dovedesc suficient de puternice pentru a rupe "tiparul" şi a-şi trăi propria poveste de viaţă şi iubire, lăsând trecutul la locul lui.
https://www.delicateseliterare.ro/via...
https://www.delicateseliterare.ro/via...
October 2, 2018
Un roman minunat! Mi-a placut foarte mult!
May 30, 2015
În punctul ăsta deja eram obișnuită cu acțiunea din cărțile autoarei, agenți secreți și tot ce cuprinde subiectul ăsta, dar cartea asta are un cu totul alt subiect. Nu știu de ce tot aveam impresia că ar fi tot ceva cu spioni. Nu este, dar este la fel de interesantă ca și celelalte cărți și pe mine m-a ținut cu sufletul la gură.
Kate Martin este atrasă în Veneția de către niște viziuni ciudate care tot revin, din perioada renascentistă. Fiind la Veneția, ajunge să cumpere un pandantiv cu o piatră foarte prețioasă de la un anticariat, bijuterie care ajunge să îi dea toată viața peste cap. Curând în întâlnește pe Patrick Stone, care nu e străin senzațiilor ciudate de deja-vu pe care le are Kate, iar cei doi se trezesc atrași într-o lume surprinzătoare, trecutul și prezentul părând să coincidă în anumite momente.
Având în vedere că eu tot susțin de câteva luni că m-am plictisit de povești de dragoste, cea din cartea asta chiar mi-a plăcut foarte mult. Nu cred în reîncarnare, dar mereu ajung să cred în poveștile de genul celei din cartea asta, nu aș putea să explic de ce. Poate că aici are un rol și partea aia a mea care se consideră o romantică incurabilă, din când în când, dar îmi plac poveștile de dragoste în care se sfidează foarte multe reguli. Genul ăsta de iubiri îmi încălzesc inima și mă ajută să cred că poate lumea asta nu e chiar așa neagră cum poate părea uneori. Dar să revin la carte.
De Kate mi-a plăcut încă de când am cunoscut-o, iar la final mi-a stat un pic inima, întrebându-mă cum avea să se termine totul. Povestea ei de dragoste cu Patrick, în paralel cu cea din secolul șaisprezece, mi s-a părut foarte frumoasă, mai ales având în vedere modul în care s-a întâmplat să se întâlnească și lucrurile prin care au trecut amândoi. Recunosc că a fost un moment în care și eu am pierdut un pic linia dintre trecut și prezent, așa cum au pățit și personajele, ceea ce mi s-a părut interesant, și a făcut lectura cu atât mai bună pentru mine.
Povestea din trecut cred că mi-a plăcut totuși mai mult decât cea din prezent, deși aici cred că e mai ales vorba despre faptul că lucrurile erau mult mai complicate atunci, iar în prezent nu se mai ține cont de multe lucruri care erau atunci regulă. Cred că mereu mi se va părea mai interesantă o poveste de dragoste într-o perioadă în care mai totul le e potrivnic celor doi, din diverse considerente, majoritatea sociale, face ca totul să fie mai complicat și interesant. Nu că povestea din prezent ar fi fost simplă, nici nu se pune problema. Atunci când multe părți urmăresc același pandantiv, și când ar fi în stare de orice pentru a pune mâna pe el, lucrurile numai simple nu au cum să fie.
Au fost suficiente lucruri care m-au luat prin surprindere în timp ce citeam. Nimic nu e ceea ce pare, personaje care par la început nu prea de încredere ajung să surprindă în mod plăcut, și vice-versa. Nici nu mai știam la ce să mă aștept să se întâmple, exact când aveam impresia că am înțeles care sunt personajele bune și care sunt cele rele, mai aflam câte un amănunt care îmi schimba complet opinia. Asta nu e valabil pentru toate personajele, dar câteva intră în categoria asta.
Ceva ce mi s-a părut interesant a fost că la un moment dat, tot citind despre Veneția și despre clădiri și festivaluri, am ajuns să cred că e un oraș frumos. E interesant pentru mine pentru că am văzut Veneția, chiar dacă am petrecut doar câteva ore acolo, și nu mi-a plăcut, toată apa aia și clădirile care nu arătau foarte bine, mi-au dat o senzație tare ciudată, nu cred că rezistam prea bine dacă ar fi trebuit să stau mai mult acolo decât am făcut-o. Asta ca o tangentă, pentru că nu credeam că m-ar mai putea convinge cineva că Veneția e un oraș așa frumos cum se zice.
O poveste foarte reușită despre iubire și barierele pe care le poate depăși, chiar atunci când pare că nu mai există nicio speranță, și cu acțiunea antrenantă, care ține cu sufletul la gură.
Kate Martin este atrasă în Veneția de către niște viziuni ciudate care tot revin, din perioada renascentistă. Fiind la Veneția, ajunge să cumpere un pandantiv cu o piatră foarte prețioasă de la un anticariat, bijuterie care ajunge să îi dea toată viața peste cap. Curând în întâlnește pe Patrick Stone, care nu e străin senzațiilor ciudate de deja-vu pe care le are Kate, iar cei doi se trezesc atrași într-o lume surprinzătoare, trecutul și prezentul părând să coincidă în anumite momente.
Având în vedere că eu tot susțin de câteva luni că m-am plictisit de povești de dragoste, cea din cartea asta chiar mi-a plăcut foarte mult. Nu cred în reîncarnare, dar mereu ajung să cred în poveștile de genul celei din cartea asta, nu aș putea să explic de ce. Poate că aici are un rol și partea aia a mea care se consideră o romantică incurabilă, din când în când, dar îmi plac poveștile de dragoste în care se sfidează foarte multe reguli. Genul ăsta de iubiri îmi încălzesc inima și mă ajută să cred că poate lumea asta nu e chiar așa neagră cum poate părea uneori. Dar să revin la carte.
De Kate mi-a plăcut încă de când am cunoscut-o, iar la final mi-a stat un pic inima, întrebându-mă cum avea să se termine totul. Povestea ei de dragoste cu Patrick, în paralel cu cea din secolul șaisprezece, mi s-a părut foarte frumoasă, mai ales având în vedere modul în care s-a întâmplat să se întâlnească și lucrurile prin care au trecut amândoi. Recunosc că a fost un moment în care și eu am pierdut un pic linia dintre trecut și prezent, așa cum au pățit și personajele, ceea ce mi s-a părut interesant, și a făcut lectura cu atât mai bună pentru mine.
Povestea din trecut cred că mi-a plăcut totuși mai mult decât cea din prezent, deși aici cred că e mai ales vorba despre faptul că lucrurile erau mult mai complicate atunci, iar în prezent nu se mai ține cont de multe lucruri care erau atunci regulă. Cred că mereu mi se va părea mai interesantă o poveste de dragoste într-o perioadă în care mai totul le e potrivnic celor doi, din diverse considerente, majoritatea sociale, face ca totul să fie mai complicat și interesant. Nu că povestea din prezent ar fi fost simplă, nici nu se pune problema. Atunci când multe părți urmăresc același pandantiv, și când ar fi în stare de orice pentru a pune mâna pe el, lucrurile numai simple nu au cum să fie.
Au fost suficiente lucruri care m-au luat prin surprindere în timp ce citeam. Nimic nu e ceea ce pare, personaje care par la început nu prea de încredere ajung să surprindă în mod plăcut, și vice-versa. Nici nu mai știam la ce să mă aștept să se întâmple, exact când aveam impresia că am înțeles care sunt personajele bune și care sunt cele rele, mai aflam câte un amănunt care îmi schimba complet opinia. Asta nu e valabil pentru toate personajele, dar câteva intră în categoria asta.
Ceva ce mi s-a părut interesant a fost că la un moment dat, tot citind despre Veneția și despre clădiri și festivaluri, am ajuns să cred că e un oraș frumos. E interesant pentru mine pentru că am văzut Veneția, chiar dacă am petrecut doar câteva ore acolo, și nu mi-a plăcut, toată apa aia și clădirile care nu arătau foarte bine, mi-au dat o senzație tare ciudată, nu cred că rezistam prea bine dacă ar fi trebuit să stau mai mult acolo decât am făcut-o. Asta ca o tangentă, pentru că nu credeam că m-ar mai putea convinge cineva că Veneția e un oraș așa frumos cum se zice.
O poveste foarte reușită despre iubire și barierele pe care le poate depăși, chiar atunci când pare că nu mai există nicio speranță, și cu acțiunea antrenantă, care ține cu sufletul la gură.
June 26, 2017
Viață dublă la Veneția ne-a purtat în caruselul amintirilor, al trecutului ce a prins viață datorită prezentului. O iubire veche, peste care anii și-a pus amprenta prăfuită, o iubire pe care însă timpul nu a putut-o înfrânge. Când sufletele pereche au șansa de a se privi în oglinda vieții, societatea și timpul nu pot pune suficiente bariere pentru a opri avalanșa și focul mistuitor al inimilor. Pot cel puțin să încetinească, să facă al dracului de anevoios drumul celor doi iubiți, unul spre brațele celuilalt dar, într-un final, tot vor găsi o cale de a ajunge la destinație.
Monica Ramirez ne surprinde cu o poveste despre a doua șansă. A doua șansă pentru ați împlini iubirea. A doua șansă pentru a închide un cerc al răutăților. A doua șansă de a te regăsi cu tine și cu sufletul tău pereche. Însă este suficient să primiți o a doua șansă când timpul pare că vrea cu tot dinadinsul ca istoria să se repete iar dragostea voastră să sfârșească la fel ca prima dată?
https://goodread.ro/recenzie-viata-du...
Monica Ramirez ne surprinde cu o poveste despre a doua șansă. A doua șansă pentru ați împlini iubirea. A doua șansă pentru a închide un cerc al răutăților. A doua șansă de a te regăsi cu tine și cu sufletul tău pereche. Însă este suficient să primiți o a doua șansă când timpul pare că vrea cu tot dinadinsul ca istoria să se repete iar dragostea voastră să sfârșească la fel ca prima dată?
https://goodread.ro/recenzie-viata-du...
November 16, 2017
O poveste incarcata de actiune si mister, in stilul inconfundabil al Monicai Ramirez plasata intr-un cadru impresionant - Venetia in timpul Carnavalului si nu intr-una, ci in doua secvente temporale, prezent si trecut. Aventura si iubire. Destin. Daca doriti sa aflati mai multe despre carte, impresiile mele le gasiti aici: https://adropofinspiration.wordpress....
January 3, 2018
Dragostea își găsește împlinirea, chiar dacă așteaptă o jumătate de mileniu pentru ca persoanele potrivite să de adune pe un tărâm feeric, în plin carnaval și să își rejoace rolurile. Când expresia „parcă îl știu de mult, deși sigur nu l-am întâlnit niciodată” nu este doar un sentiment subtil, ci o forță care îți ghidează pașii și printr-un lanț nesfârșit de coincidențe și potriveli, ajungi să împlinești povestea de dragoste a unei femei care a locuit acum 500 de ani pe un alt continent…
Recenzia mea completa este aici https://cititornecunoscut.ro/2018/01/...
Recenzia mea completa este aici https://cititornecunoscut.ro/2018/01/...
January 23, 2018
Prima carte marca "Monica Ramirez" pe care am citit-o. Datorita ei am prins drag de scrierile autoarei. A fost foarte interesant de urmarit actiunile paralele, atat a celor doi protagonisti din prezent - Kate si Patrick, cat si a celor din trecut –Caterina si Patrizio. Mi s-a parut un fel de reluare - aceleasi fapte, aceleasi persoane, nume asemanatoare. A fost ca si cum le-a fost acordata o noua sansa la viata si dragoste.
Recenzia completa o gasiti aici: http://literaturapetocuri.ro/viata-du...
Recenzia completa o gasiti aici: http://literaturapetocuri.ro/viata-du...
July 24, 2015
Am sa repet ce am mai spus de multe ori si anume: ador pur si simplu stilul de a scrie al autoarei. De putine ori mai gasesti (cel putin in zilele noastre, nu stiu ce sa zic despre Venetia secolului XVI) combinatia perfecta intre cuvinte, care da viata unei povesti atat de speciale.
Am insa o problema cu faptul ca nu au chemat politia mai devreme. Si „intrebarea” din epilog... Si, ca de obicei un moft care nu are nicio legatura cu cat de faina e cartea: de ce nu e mai lunga?!
Acum, trecand la cat de geniala e: incep prin a mentiona un lucru: e greu sa scrii o carte despre secole in care n-ai trait. Indiferent cat de mult „research” faci, mereu ai o problema sau alta cand vine vorba de autenticitate. Dar in „Viata dubla la Venetia” nici vorba de asa ceva: cand citesti despre povestea Caterinei, chiar te simti transpus in trecutul Italiei (pe vremea cand cladirile vechi erau noi :) ). Povestea celor doi italieni mi-a placut mult mai mult pentru ca are o anumita doza de „fruct interzis” si de curaj, asta fara sa pun la socoteala sfarsitul care face povestea lor memorabila. Patrizio din 1506 mi s-a parut foarte reusit ca personaj si din punct de vedere psihologic, dar si din punct de vedere al rolului pe care il joaca in poveste. Si Luisa mi-a placut pentru ca nu e facuta ca un personaj de basm, ci are mai multe fatete. Am apreciat ca este tipul de personaj cu mentalitatea „scopul scuza mijloacele” si, desi nu sunt de acord cu acest mesaj, mi-a placut cum ii dadea o alta dimensiune Luisei. Cat despre Caterina, pot spune ca se potriveste perfect cu timpul in care traia.
Insa Venetia din zilele noastre a fost mai mult si mai detaliat descrisa (ma refer la oras in sine), cu mult romantism (ma refer la partea de idealizare si cadre), lucru care te face sa te indragostesti de locul in care are loc actiunea. Patrick si Kate sunt simpatici, desi uneori sechelele capatate in existenta lor anterioara intervin intre ei.
Actiunea e bine structurata, colierul, urmaririle, intrigile, impuscaturile si toate celelalte fiind demne de un film excelent de actiune. Un mare plus pentru personajele secundare, inclusiv cele care la inceput sunt antagoniste ca apoi sa te trezesti ca ai inceput sa le simpatizezi (intr-un fel).
Iar paralelele dintre cele doua lumi sunt cele mai reusite, chiar si dupa ce povestile o iau pe cai diferite. Totul este dezvaluit la momentul potrivit si totul se imbina fain - imi place cum este folosita aceasta tehnica.
In concluzie, cartea merita citita. E si scurta, deci chiar nu exista niciun motiv sa n-o faceti. Go for it.
Am insa o problema cu faptul ca nu au chemat politia mai devreme. Si „intrebarea” din epilog... Si, ca de obicei un moft care nu are nicio legatura cu cat de faina e cartea: de ce nu e mai lunga?!
Acum, trecand la cat de geniala e: incep prin a mentiona un lucru: e greu sa scrii o carte despre secole in care n-ai trait. Indiferent cat de mult „research” faci, mereu ai o problema sau alta cand vine vorba de autenticitate. Dar in „Viata dubla la Venetia” nici vorba de asa ceva: cand citesti despre povestea Caterinei, chiar te simti transpus in trecutul Italiei (pe vremea cand cladirile vechi erau noi :) ). Povestea celor doi italieni mi-a placut mult mai mult pentru ca are o anumita doza de „fruct interzis” si de curaj, asta fara sa pun la socoteala sfarsitul care face povestea lor memorabila. Patrizio din 1506 mi s-a parut foarte reusit ca personaj si din punct de vedere psihologic, dar si din punct de vedere al rolului pe care il joaca in poveste. Si Luisa mi-a placut pentru ca nu e facuta ca un personaj de basm, ci are mai multe fatete. Am apreciat ca este tipul de personaj cu mentalitatea „scopul scuza mijloacele” si, desi nu sunt de acord cu acest mesaj, mi-a placut cum ii dadea o alta dimensiune Luisei. Cat despre Caterina, pot spune ca se potriveste perfect cu timpul in care traia.
Insa Venetia din zilele noastre a fost mai mult si mai detaliat descrisa (ma refer la oras in sine), cu mult romantism (ma refer la partea de idealizare si cadre), lucru care te face sa te indragostesti de locul in care are loc actiunea. Patrick si Kate sunt simpatici, desi uneori sechelele capatate in existenta lor anterioara intervin intre ei.
Actiunea e bine structurata, colierul, urmaririle, intrigile, impuscaturile si toate celelalte fiind demne de un film excelent de actiune. Un mare plus pentru personajele secundare, inclusiv cele care la inceput sunt antagoniste ca apoi sa te trezesti ca ai inceput sa le simpatizezi (intr-un fel).
Iar paralelele dintre cele doua lumi sunt cele mai reusite, chiar si dupa ce povestile o iau pe cai diferite. Totul este dezvaluit la momentul potrivit si totul se imbina fain - imi place cum este folosita aceasta tehnica.
In concluzie, cartea merita citita. E si scurta, deci chiar nu exista niciun motiv sa n-o faceti. Go for it.
November 4, 2014
O carte antrenanta si relaxanta in acelas timp. O poveste atat de frumoasa, incat nu ar putea fi niciodata reala. Din pacate...
April 17, 2018
Dacă nu credeți in reîncarnare,cu siguranța citind aceasta carte o sa va facă sa va schimbați părerea.
Kate,tot revine in Veneția, se simte legată de acest oraș,la fel și Patrick.
Și astfel reușim sa descoperim o poveste de dragoste, ce reușește sa dăinuie peste ani și ani, sufletele așteptând timpul potrivit pentru a nu mai le sta nimeni in calea fericirii.
Povestea de dragoste dintre Catherine și Patrizio din perioada renascentista și cea dintre Kate și Patrick ai zilelor noastre.
Kate,tot revine in Veneția, se simte legată de acest oraș,la fel și Patrick.
Și astfel reușim sa descoperim o poveste de dragoste, ce reușește sa dăinuie peste ani și ani, sufletele așteptând timpul potrivit pentru a nu mai le sta nimeni in calea fericirii.
Povestea de dragoste dintre Catherine și Patrizio din perioada renascentista și cea dintre Kate și Patrick ai zilelor noastre.
April 16, 2017
Cum ar fi sa ai amintirile unei persoane care a trait in secolul 16? Cum ar fi sa simti ca toate intamplarile prin care treci sunt un deja vu si ca te indrepti inevitabil spre acelasi deznodamant pe care l-a trait o femeie moarta de secole? Cum iti dai seama daca il iubesti cu adevarat pe cel din fata ta, sau sentimentele sunt de fapt ale ei, ale femeii care a trait cu ani in urma?
Raspunsurile le da Kate, un personaj de care m-am atasat de la primele pagini, deoarece i-am simtit curajul si forta interioara. Pana la urma, putini sunt cei care, intr-o asemenea situatie, ar fi calatorit la Venetia ca sa-si infrunte demonii, in loc sa-i ignore. Si celelalte personaje atrase in jocul istoriei care se repeta sunt la fel de fascinante, pentru ca dincolo de miciile modificari pe care le-au suferit o data cu schimbarea epocii, esenta lor este aceeasi si e interesant de vazut cum toate merg pe acelasi drum pe care au pasit si in trecut.
Totusi, fiecare personaj primeste din partea sortii un mic avantaj, sub forma unor viziuni ale trecutului care i-ar putea ajuta sa-si evite destinul. Daca vreunul dintre ei va reusi sa-si croiasca o noua soarta, daca povestea de dragoste dintre Kate si Patrick va avea acelasi deznodamant trist precum cea dintre Catherine si Patrizio si daca va reusi Kate sa impace fantomele trecutului, ramane sa aflati citind romanul!
Gasiti recenzia intreaga pe blogul meu -> [link]
Raspunsurile le da Kate, un personaj de care m-am atasat de la primele pagini, deoarece i-am simtit curajul si forta interioara. Pana la urma, putini sunt cei care, intr-o asemenea situatie, ar fi calatorit la Venetia ca sa-si infrunte demonii, in loc sa-i ignore. Si celelalte personaje atrase in jocul istoriei care se repeta sunt la fel de fascinante, pentru ca dincolo de miciile modificari pe care le-au suferit o data cu schimbarea epocii, esenta lor este aceeasi si e interesant de vazut cum toate merg pe acelasi drum pe care au pasit si in trecut.
Totusi, fiecare personaj primeste din partea sortii un mic avantaj, sub forma unor viziuni ale trecutului care i-ar putea ajuta sa-si evite destinul. Daca vreunul dintre ei va reusi sa-si croiasca o noua soarta, daca povestea de dragoste dintre Kate si Patrick va avea acelasi deznodamant trist precum cea dintre Catherine si Patrizio si daca va reusi Kate sa impace fantomele trecutului, ramane sa aflati citind romanul!
Gasiti recenzia intreaga pe blogul meu -> [link]
March 18, 2022
Este o lectura care te prinde din primele pagini! Am inceput-o, si nu am putut sa o las din mana pana nu am ajuns la ultima pagina. Monica Ramirez a scris din nou o carte fantastica, plina de mister, actiune, drama, suspans, putina istorie in cazul de fata, mici parti din Venetia,si… un strop de romantism! Absolut merita citita , indeosebi iubitorilor de thriller
April 2, 2015
O carte in care trecutul si prezentul se impletesc intr-o frumoasa poveste plina de pasiune, mister si secrete. Actiunea paralela dintre cele doua este dozata si conturata bine de catre autoare rezultatul fiind acea senzatie de traire a fiecarui moment. Like!
June 20, 2024
3 stele doar. Am oscilat între 3 și 2 chiar. Povestea este frumoasa, cursiva. Dar nu am simțit vocea autoarei. Mi‐a lăsat impresia că este o poveste scrisa acum vreo 30 de ani (pe când nu avea stiloul atât de exersat) și a fost scoasă de la naftalină acum câțiva anișori. Sau că este scrisă chiar de altcineva, fără experiență sau foarte tânăr.
O recomand însă cu căldură adolescenților sau iubitorilor de cărți ușurele.
O recomand însă cu căldură adolescenților sau iubitorilor de cărți ușurele.
Displaying 1 - 18 of 18 reviews