What do you think?
Rate this book
Choice #1
CHOICE
Dispariția misterioasă a Darlei pune în gardă întregul oraș, organizandu-se astfel pentru a porni în căutarea acesteia.
Dary, protagonistul romanului CHOICE, este martorul unui accident monstru în care sunt implicate sora și nepoata lui. Lucrurile iau o întorsatură stranie din acel moment. În scenă intră alte două personaje importante, Sebastian și AR DaKan.
Dacă lumea știa mereu că există doar două teorii, cea evoluționistă și cea creaționistă, CHOICE ne aduce în fața celei de a treia, unde cunoaștem noi forme de viață inteligentă precum Reii, Ummi, Kimiko și un nou soi de diavoli : f’al’kerii și v’al’kerii.
Datorită unui accident petrecut în trecut, despre care Dary refuză să vorbească, în lumea pe care o știm cu toții apare o anomalie care dă naștere monstruozităților ce amenință omenirea. Fără să vrea, Dary este obligat să plece într-o misiune alături de AR DaKan pentru a descoperi locul apariției anomaliei și pentru a o elimina.
Dary, protagonistul romanului CHOICE, este martorul unui accident monstru în care sunt implicate sora și nepoata lui. Lucrurile iau o întorsatură stranie din acel moment. În scenă intră alte două personaje importante, Sebastian și AR DaKan.
Dacă lumea știa mereu că există doar două teorii, cea evoluționistă și cea creaționistă, CHOICE ne aduce în fața celei de a treia, unde cunoaștem noi forme de viață inteligentă precum Reii, Ummi, Kimiko și un nou soi de diavoli : f’al’kerii și v’al’kerii.
Datorită unui accident petrecut în trecut, despre care Dary refuză să vorbească, în lumea pe care o știm cu toții apare o anomalie care dă naștere monstruozităților ce amenință omenirea. Fără să vrea, Dary este obligat să plece într-o misiune alături de AR DaKan pentru a descoperi locul apariției anomaliei și pentru a o elimina.
216 pages, Paperback
Published January 1, 2017
2 people are currently reading
43 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 15 of 15 reviews
December 13, 2017
Mi-a placut foarte mult aceasta carte.
Stilul Liviei este exact pe gustul meu, adica se ia o poveste complicata, si cu ajutorul talentului se transforma intr-o lectura usor de parcurs.
Genul este SF - Fantasy - YA.
Personajele sunt foarte bine conturate si complexe. Lumea creata de Livia este foarte asemanatoare cu lumea noastra contemporana cu cateva aspecte extra .
Ritmul alert al cartii te tine prins, nu ai pasaje plictisitoare si nu ai cum sa nu te prinda povestea.
Abia astept continuarea.
Stilul Liviei este exact pe gustul meu, adica se ia o poveste complicata, si cu ajutorul talentului se transforma intr-o lectura usor de parcurs.
Genul este SF - Fantasy - YA.
Personajele sunt foarte bine conturate si complexe. Lumea creata de Livia este foarte asemanatoare cu lumea noastra contemporana cu cateva aspecte extra .
Ritmul alert al cartii te tine prins, nu ai pasaje plictisitoare si nu ai cum sa nu te prinda povestea.
Abia astept continuarea.
January 13, 2018
I don't think this was a book for me. I really wanted to like it, but I couldn't because of several reasons: the way it is written is very confusing with too many alternations between dreams and reality so much so that I can't distinguish what is real and what not, so I was lost here. the main character is dreaming for 3/4 of the book, and when he is not, he is usually fighting some monsters.I think the writer did not manage to set up the context of the book too well regarding describing this utopic world and how it works so that I constantly had questions. the writing style is too detailed for my taste especially regarding describing monsters and fights that is very hard to follow, imagine and remember. I did not like the fact that the author combined Romanian names with foreign names for the characters, she should have stuck to just one type of names. because stuff was not clearly explained to the readers and just talked about between characters as if it was already known,I could not really grasp all the different elements of the world she created, which is a pity, because it seemed very interesting.
January 6, 2021
In afara ca personajele sunt amuzante, nu m-am inteles cu rasele descrise, iar actiunea e tare incalcita pentru mine.
August 16, 2017
Pot spune cu mana pe inima ca acest roman SF este unul dintre cele mai bune pe care le-am citit pana la ora actuala. Ma simt norocoasa ca am avut ocazia sa citesc CHOICE inainte de a fi acceptat de catre editura Quantum Publishers si consider ca au facut cea mai inteleapta alegere posibila.
Desi multa lume are tendinta de a fugi de genul SF, aceasta carte/poveste este complet diferita. Te emotioneaza, te amuza, te tine cu sufletul la gura, personajele sunt atat de bine conturate incat te indragostesti de ele si cu greu reusesti sa le parasesti la finalul acestui volum.
Lumea conturata de Livia, are elemente ancorate in realitate, dar si intr-o lume cu totul diferita de tot ceea ce cunoastem noi pana in prezent. Faptul ca ne intrebam de multe ori daca suntem singuri in acest Univers, nu este in zadar. Autoarea reuseste sa dea viata unei specii atat de evoluate si complexe incat daca nu esti destul de atent atunci cand citesti, risti sa pierzi niste detalii care te ajuta sa intelegi intreg conceptul acestei lumi noi create de ea.
CHOICE incepe in forta, lasand impresia ca ai de a face cu un roman politist, ca mai apoi, adancindu-te in capitolele ce urmeaza, sa realizezi ca este un SF veritabil care nu pune accent pe nave spatiale, termeni stiintifici foarte "tehnici" si care in final are in vedere relatia dintre specii.
Nu ai cum sa nu te indragostesti de o carte atat de complexa si complicata, iar la final sa nu iti doresti mai mult.
CHOICE, desigur, ar fi putut ramane o carte de sine statatoare, insa lumea pe care a creat-o Livia, cere cu disperare mai multe detalii si explicatii, astfel incat sa ajungem sa ne bucuram cu adevarat de aceasta lume extraordinara si de conceptele noi la care, ma indoiesc, ca multi s-ar fi putut gandi.
Nu ma pricep la recenzii, nu sunt un recenzor de specialitate, insa acest roman m-a lasat masca. M-a facut sa rad, sa plang, sa ma enervez, sa stau cu sufletul la gura si cel mai important, sa intorc pagina dupa pagina pentru a descoperi intreaga poveste.
Recomand acest roman din tot sufletul si sper ca cei care il vor citi sa il savureze cel putin la fel de mult precum am facut-o eu.
Un SF veritabil care ar merita 10/10 nu doar 5/5.
Felicitari, Livia Furia!
Desi multa lume are tendinta de a fugi de genul SF, aceasta carte/poveste este complet diferita. Te emotioneaza, te amuza, te tine cu sufletul la gura, personajele sunt atat de bine conturate incat te indragostesti de ele si cu greu reusesti sa le parasesti la finalul acestui volum.
Lumea conturata de Livia, are elemente ancorate in realitate, dar si intr-o lume cu totul diferita de tot ceea ce cunoastem noi pana in prezent. Faptul ca ne intrebam de multe ori daca suntem singuri in acest Univers, nu este in zadar. Autoarea reuseste sa dea viata unei specii atat de evoluate si complexe incat daca nu esti destul de atent atunci cand citesti, risti sa pierzi niste detalii care te ajuta sa intelegi intreg conceptul acestei lumi noi create de ea.
CHOICE incepe in forta, lasand impresia ca ai de a face cu un roman politist, ca mai apoi, adancindu-te in capitolele ce urmeaza, sa realizezi ca este un SF veritabil care nu pune accent pe nave spatiale, termeni stiintifici foarte "tehnici" si care in final are in vedere relatia dintre specii.
Nu ai cum sa nu te indragostesti de o carte atat de complexa si complicata, iar la final sa nu iti doresti mai mult.
CHOICE, desigur, ar fi putut ramane o carte de sine statatoare, insa lumea pe care a creat-o Livia, cere cu disperare mai multe detalii si explicatii, astfel incat sa ajungem sa ne bucuram cu adevarat de aceasta lume extraordinara si de conceptele noi la care, ma indoiesc, ca multi s-ar fi putut gandi.
Nu ma pricep la recenzii, nu sunt un recenzor de specialitate, insa acest roman m-a lasat masca. M-a facut sa rad, sa plang, sa ma enervez, sa stau cu sufletul la gura si cel mai important, sa intorc pagina dupa pagina pentru a descoperi intreaga poveste.
Recomand acest roman din tot sufletul si sper ca cei care il vor citi sa il savureze cel putin la fel de mult precum am facut-o eu.
Un SF veritabil care ar merita 10/10 nu doar 5/5.
Felicitari, Livia Furia!
March 21, 2018
Dar nu am putut trece peste acel gen de greșeli care, prin repetabilitatea și gravitatea lor, au distrus orice urmă de potențial al acestui roman. Lor li se adaugă personaje în esență banale și o acțiune furibundă lăbărțată excesiv.
[...]
Remarcam în urmă cu două ediții ale Blogosferei SF&F că Livia Furia nu scrie rău – și aici sunt pagini întregi (35-42, 168-170) care m-au surprins plăcut prin cursivitate și forța imaginilor transmise. Iar umorul, atât cât a fost, nu a atins niciodată limitele ridicolului, așa cum am întâlnit în alte creații de gen autohtone.
Livia Furia are ceva ambiție de a scrie cu adevărat literatură (fantasy), iar printre soluțiile pe termen mediu ar fi înscrierea într-un atelier literar și abandonarea anturajului din care fac parte autoare submediocre, ratate și fudule.
https://assassincg.wordpress.com/2018...
[...]
Remarcam în urmă cu două ediții ale Blogosferei SF&F că Livia Furia nu scrie rău – și aici sunt pagini întregi (35-42, 168-170) care m-au surprins plăcut prin cursivitate și forța imaginilor transmise. Iar umorul, atât cât a fost, nu a atins niciodată limitele ridicolului, așa cum am întâlnit în alte creații de gen autohtone.
Livia Furia are ceva ambiție de a scrie cu adevărat literatură (fantasy), iar printre soluțiile pe termen mediu ar fi înscrierea într-un atelier literar și abandonarea anturajului din care fac parte autoare submediocre, ratate și fudule.
https://assassincg.wordpress.com/2018...
August 28, 2017
Pot spune că Choice e o carte genială. Personajele sunt bine conturate iar acțiunea este mereu în alertă şi foarte bine construită. M-a captivat încă de la început şi nu am putut să o las din mână până nu am ajuns la ultima pagină. O iubesc, pur şi simplu. Mulțumesc, Livia pentru o carte atât de frumoasă. <3 abia aştept urmatoarele volume 😘
November 12, 2018
YA așa prost nu țin minte să fi citit vreodată!
Edit: Ok, deci tehnic vorbind, cartea asta nu se încadrează în categoria YA. Totuși, am aflat de ce mi s-a părut încă de la început că ar aparține de YA, voi detalia în recenzie, curând :)
Recenzia se afla aici: https://just-other-things.blogspot.ro...
----------------
Pe undeva pe la jumătatea cărții m-am gândit că ar fi interesant să scriu o recenzie pe bucăți, practic mai citeam, mai scriam ceva cu liniuță acolo. Și ieșise o chestie destul de amuzantă, cred eu, dar după ce am terminat cartea am căpătat o cu totul altă imagine asupra ei. Nu una mai bună, chiar deloc, dar având imaginea de ansamblu, simt nevoia să formulez altfel recenzia, păstrând punctele pe care deja mi le-am notat.
Acum, nu am avut prea mari speranțe de la cartea asta, bazându-mă doar pe titlu și pe descrierea de pe spate, dar s-a dovedit o carte mult mai slabă decât mi-aș fi putut închipui că ar putea să fie. Și dacă tot am ajuns la titlu, nu am să pot să înțeleg de ce este în engleză și cu majuscule pe deasupra. Zic cu majuscule pentru că așa apare scris pe toate site-urile pe care m-am uitat, deci o să presupun că a fost intenționat. Nu pot să înțeleg de ce, dar mă rog. Bine, titlul nu este singura chestie în engleză în cartea asta, mai avem așa: carrierii, Rage, Super Rage, freack show (da, exact așa e scris în carte, greșit). Apoi avem și alt gen de cuvinte care mă enervează când le văd în cărți: mapăm (ăsta fiind preferatul meu) și patetic scris în română cu sensul de pathetic din engleză, adică jalnic. Chestia cu acest patetic e că autoarea nu este singura care îl folosește greșit, eu până acum nu l-am văzut folosit decât cu sensul din engleză prin cărți, asta deși în română înseamnă cu totul altceva, conform dex online. Mama ei de limba română!
Dar ar trebui să spun și despre ce e cartea asta, bănuiesc. Este despre un tip despre care ni se spune că are douăzeci și cinci de ani, Dary, care este special (evident), iar povestea începe după ce dă timpul înapoi pentru a își salva sora și nepoata dintr-un accident de mașină care le este mortal. De aici se naște o anomalie, de unde apar f'al'keri (ceva demoni), care tot încearcă să îl omoare. Așa ajunge să îl întâlnească pe AR DaKan, un extraterestru Rei, a cărui misiune este de a identifica locul anomaliei și de a o distruge.
De aici încolo este foarte posibil ca această recenzie să conțină spoilere, sunt câteva lucruri pe care chiar vreau să le menționez. Să începem cu extratereștri. În carte sunt menționate trei rase, să le zic așa, în lipsa unui cuvânt mai bun: Rei, Ummi și Kimiko, cei din urmă fiind anihilați la momentul în care se petrece acțiunea din roman. Din cum sunt descriși, Ummii par să fie foarte asemănătători cu oamenii, Reii doar ceva mai efeminați decât oamenii, iar Kimiko tot pe undeva pe acolo, toți sunt umanoizi. Imaginația autoarei este sublimă! Despre Ummii nu aflăm mai nimic, în afară că au o tehnologie avansată (whatever that means), despre Kimiko știm că erau longevivi și asexuați (pentru că aparent autoarea nu a găsit ceva mai imaginativ decât să le dea caracteristicile unor plante). Despre Rei aflăm ceva mai multe, nu cred că au fost construiți cu mai multă imaginație decât ceilalți doi, dar măcar primim ceva. Știm că sunt cel puțin două tipuri de Rei, luptători și reproducători. Pe la începutul cărții se spune că femeile din rasa Rei sunt sterile, deci reproducătorii (care din modul cum li se adresează alții par că sunt bărbați) sunt responsabili de perpetuarea speciei (bonus: au trei sexe). Poate că toată chestia asta mi-ar fi trecut direct peste cap, cum biologia nu a fost materia mea preferată la școală, dar acel sterile mi-a aprins un beculeț în cap, mai ales că se mai spune despre ele că sunt purtători (carrierii de mai sus), adică rămân totuși gravide. Am serioase semne de întrebare aici, dar cartea nu binevoiește să lămurească nimic.
Trebuie să ne mulțumim cu jumătăți și sferturi de explicații, care se contrazic reciproc ocazional. De exemplu, e o scenă foarte stupidă la începutul cărții, când Dary îl vede pe AR DaKan dezbrăcat (de la spate) și vrea să își înfigă un fier încins în craniu ca să scape de imaginea asta, moment în care aflăm că Reii nu poartă lenjerie intimă, ci doar o apărătoare în partea din față. Spre finalul romanului aflăm că de fapt Reii nu au nimic între picioare, spre deosebire de oameni, când Dary se enervează și îl lovește în zona aceea. Acum, mi-am pus întrebarea ce apără apărătoare aia, pentru că evident că atunci când am citit explicația cu zona din față m-am gândit la acea zonă din față, dar am așa o teorie că de fapt prin zona din față autoarea voia să se refere la zona abdominală. Am bănuiala asta pentru că prin roman AR DaKan și Sebastian reacționează destul de puternic atunci când Dary îi dă un pumn în abdomen. Dar e doar o presupunere, că nu primim niciun inidiciu cât de mic cu referire la asta. Și dacă tot am ajuns la Sebastian, să vorbim despre el. Este om și este tatăl lui AR DaKan, de unde logica dictează că mama lui ar trebui să fie Rei, dar, stai, se spune încă de la început că femeile din rasa asta sunt sterile. Ăsta plot hole de toată frumusețea!
Dar să mă întorc un pic la începtul cărții. Primul capitol, deși nu este numit așa, pare a fi un prolog, după care povestea ajunge în prezent, un pic înainte ca aventura să înceapă. Se revine la punctul din primul capitol după vreo sută cincizeci de pagini, moment în care mi-am dat seama că acela era prezentul, după care cartea prezintă cum s-a ajuns în acel punct. Asta nu mi se pare a avea vreun rost în carte, pentru că nu face decât să inducă cititorul în eroare și oricum evenimentele din primul capitol nu au cine știe ce rol important în ansamblul poveștii. Putea la fel de bine să se înceapă cu cel de-al doilea capitol, iar totul să fie prezentat cronologic și nu ar fi schimbat cu nimic modul în care se desfășoară lucrurile. Și, da, o să mă iau de toate detaliile pentru că, așa cum bine a spus altcineva, atunci când nu găsești nimic care să îți placă într-o poveste, vezi toate lucrurile care nu sunt ok.
Și că tot ziceam de detalii: numele personajelor. Cel principal se numește Dary, pe sora lui o cheamă Maria și pe nepoata lui, Ioana. De ce nu puteam avea nume complet românești sau complet străine nu am să pot să înțeleg. Și, că tot vorbim de nume, unul dintre primii reproducători, despre care am înțeles că se spuneau multe povești printre Rei, se numea... Erin Arando Varuzio Cataragora. I kid you not. Am citit numele ăsta, m-am oprit, l-am citit din nou și m-a bufnit râsul. Măcar AR DaKan nu seamănă cu nimic, pot să cred că e nume de extraterestru, chiar și Berca sau Biarra. Dar Erin Arando Varuzio Cataragora sună atât de spaniol că nu pot să trec peste. Am râs vreo cinci minute doar uitându-mă la numele ăsta.
Mai e o scenă peste care nu pot să trec. Dary este dus pe teritoriul Reilor și, ca să nu fie călcat în picioare, le spune că are suficienți bani cât să îi cumpere pe toți. Acum, aia fiind o rasă extraterestră, undeva în Univers, nu m-aș aștepta să folosească aceeași monedă de schimb ca oamenii, ceea ce îl face pe Dary să arate foarte stupid, nu că înainte ar fi părut prea breaz.
Să vorbim despre personaje. Dacă nu ar fi fiecare desemnat prin nume, serios că nu aș putea să indentific cine e cine doar din dialog, de exemplu. Sunt cel mult niște schițe, ca să nu zic că sunt personaje de carton. Niciunul nu e suficient dezvoltat cât să prindă viață, nici chiar Dary, iar povestea este spusă din perspectiva lui, la persoana întâi. Iar dialogurile sunt... nu am mai citit unele atâta de seci de ceva timp. Sunt acolo fie pentru a i se explica diverse lui Dary, dar niciodată tot ceea ce ar trebui să știe, fie pentru ca cineva să se certe cu altcineva, cu foarte mici excepții. Este insuportabil de la un punct încolo.
Interesul pentru poveste a dispărut destul de repede, efectiv nu îmi păsa de cum vor rezolva problema anomaliei, dacă urma să o rezolve, sau despre ce avea să se întâmple cu personajele. Am continuat să citesc doar ca să văd cât de stupidă ar putea să devină cartea asta până la final. Încearcă ea să facă ceva pe acolo, cu mesaj și toate cele, dar ratează în mod formidabil. Doar mă face să îmi pun și mai multe întrebări. La final se menționează așa, trecător, că reproducătorii sunt foarte puțini și că e tragic că AR DaKan a murit fără un moștenitor, adică alt reproducător care să îi ia locul. Revine el la viață, pentru că Dary are puterea asta cu schimbarea trecutului, deși personal schemele de genul mi se par ieftine și leneșe. Dar nu asta e ceea ce mă roade, ci: dacă reproducătorii ăștia sunt atât de puțini și de valoroși pentru Rei, de ce erau lăsați să se lupte cu f'al'keri și altele de genul? Eu i-aș fi văzut mai degrabă puși undeva sus pe un piedestal metaforic cu toți ceilalți având foarte mare grijă de ei. Pentru mine, dacă ceva este atât de rar și de important înseamnă că acel ceva trebuie tratat cu maximum de grijă, sau cum vreți să îi spuneți. Și ăsta mi se pare un mare și drăguț plot hole. Poate e ceva mai complex și complicat acolo, dar cititorul nu primește mai mult de câteva jumătăți și sferturi de explicații din când în când despre lumea asta pe care autoarea a încercat să o creeze, deci nu am de unde să știu dacă era ceva acolo într-adevăr sau nu.
Am tot încercat să mă gândesc dacă chiar nu am nimic bun de zis despre cartea asta. Ar fi un vis a lui Dary de pe la început, în care apare un ceva câine îmbrăcat la costum și alte chestii, frumos trip. Dacă a vrut să reprezinte ceva conștiință vinovată a lui Dary legat de ce a pățit Irina, o ceva vina supraviețuitorului... ăh, nu, a ratat și de data asta. Mda, nu cred că am de fapt nimic bun de zis despre cartea asta.
Vrea să aibă ceva cliffhanger la final, dar... nah, nu o să citesc continuarea doar pentru chestia aia. De fapt, dacă aș putea, mi-aș cere banii înapoi pe cartea asta. Dacă asta ar fi fost prima carte scrisă de un autor român peste care aș fi dat când m-am hotărât să le dau o șansă, nu doar că nu aș fi terminat-o, dar m-aș fi lecuit de tot de asta cu cititul de autori români. Și, da, știu că exagerez un pic.
Știu că recenzia asta e deja destul de lungă, dar mai am un singur lucru de menționat. Mie încă de la început cartea mi-a dat senzația că ar fi YA, asta deși, așa cum au spus alții, de fapt nu ar avea niciun motiv să se încadreze în categoria asta, personajele fiind adulți și chestiile care se întâmplă neavând nicio legătură cu publicul țintă pentru YA. După mai multe discuții, am fost ajutată să îmi dau seama de ce mi s-a părut că ar fi YA: vocea personajului principal este adolescentină de la un capăt la altul, iar de aici eu am făcut conexiunea cu acea categorie de cărți. Efectiv, pe tot parcursul romanului Dary se comportă destul de imatur. Pe lângă reacția complet exagerată pe care o are când îl vede pe AR DaKan dezbrăcat de la spate, de care am scris mai devreme, mai e o scenă mișto la un moment dat: enervat de faptul că AR DaKan tot vorbea cu sora lui, folosindu-se de telefonul său, Dary decide să îl arunce pe geam, ca extraterestrul ăsta să nu mai vorbească cu sora lui. Telefonul este al lui Dary, AR DaKan nu deține așa ceva. Astea două numai reacții de om matur, la douăzeci și cinci de ani, nu mi se par a fi. Faza cu telefonul e memorabilă, că doar nu e ca și cum ar fi existat moduri mai inteligente de a ajunge la rezultatul dorit, cum ar fi să aibă telefonul ăla mereu asupra sa. Nu, hai să îl aruncăm pe geam, nu e ca și cum ne-ar mai trebui la ceva. Faptul că un număr de pagini mai târziu are din nou un telefon mobil în posesie nici nu mai contează, și-o fi cumpărat altul, că banii trebuie să circule într-o economie sănătoasă. Dar cred că m-am luat deja de suficiente detalii din cartea asta. Deci nu este YA, tehnic vorbind, dar tonul amintește foarte mult de acea categorie, de fapt asta voiam să zic. Chiar m-am simțit mai bine după ce am aflat chestia asta, chiar mă sâcâia.
Dacă vreți o carte SF despre rase extraterestre cu adevărat interesante și diverse, care vorbește și despre umanitate, recomand Războiul bătrânilor de John Scalzi.
Edit: Ok, deci tehnic vorbind, cartea asta nu se încadrează în categoria YA. Totuși, am aflat de ce mi s-a părut încă de la început că ar aparține de YA, voi detalia în recenzie, curând :)
Recenzia se afla aici: https://just-other-things.blogspot.ro...
----------------
Pe undeva pe la jumătatea cărții m-am gândit că ar fi interesant să scriu o recenzie pe bucăți, practic mai citeam, mai scriam ceva cu liniuță acolo. Și ieșise o chestie destul de amuzantă, cred eu, dar după ce am terminat cartea am căpătat o cu totul altă imagine asupra ei. Nu una mai bună, chiar deloc, dar având imaginea de ansamblu, simt nevoia să formulez altfel recenzia, păstrând punctele pe care deja mi le-am notat.
Acum, nu am avut prea mari speranțe de la cartea asta, bazându-mă doar pe titlu și pe descrierea de pe spate, dar s-a dovedit o carte mult mai slabă decât mi-aș fi putut închipui că ar putea să fie. Și dacă tot am ajuns la titlu, nu am să pot să înțeleg de ce este în engleză și cu majuscule pe deasupra. Zic cu majuscule pentru că așa apare scris pe toate site-urile pe care m-am uitat, deci o să presupun că a fost intenționat. Nu pot să înțeleg de ce, dar mă rog. Bine, titlul nu este singura chestie în engleză în cartea asta, mai avem așa: carrierii, Rage, Super Rage, freack show (da, exact așa e scris în carte, greșit). Apoi avem și alt gen de cuvinte care mă enervează când le văd în cărți: mapăm (ăsta fiind preferatul meu) și patetic scris în română cu sensul de pathetic din engleză, adică jalnic. Chestia cu acest patetic e că autoarea nu este singura care îl folosește greșit, eu până acum nu l-am văzut folosit decât cu sensul din engleză prin cărți, asta deși în română înseamnă cu totul altceva, conform dex online. Mama ei de limba română!
Dar ar trebui să spun și despre ce e cartea asta, bănuiesc. Este despre un tip despre care ni se spune că are douăzeci și cinci de ani, Dary, care este special (evident), iar povestea începe după ce dă timpul înapoi pentru a își salva sora și nepoata dintr-un accident de mașină care le este mortal. De aici se naște o anomalie, de unde apar f'al'keri (ceva demoni), care tot încearcă să îl omoare. Așa ajunge să îl întâlnească pe AR DaKan, un extraterestru Rei, a cărui misiune este de a identifica locul anomaliei și de a o distruge.
De aici încolo este foarte posibil ca această recenzie să conțină spoilere, sunt câteva lucruri pe care chiar vreau să le menționez. Să începem cu extratereștri. În carte sunt menționate trei rase, să le zic așa, în lipsa unui cuvânt mai bun: Rei, Ummi și Kimiko, cei din urmă fiind anihilați la momentul în care se petrece acțiunea din roman. Din cum sunt descriși, Ummii par să fie foarte asemănătători cu oamenii, Reii doar ceva mai efeminați decât oamenii, iar Kimiko tot pe undeva pe acolo, toți sunt umanoizi. Imaginația autoarei este sublimă! Despre Ummii nu aflăm mai nimic, în afară că au o tehnologie avansată (whatever that means), despre Kimiko știm că erau longevivi și asexuați (pentru că aparent autoarea nu a găsit ceva mai imaginativ decât să le dea caracteristicile unor plante). Despre Rei aflăm ceva mai multe, nu cred că au fost construiți cu mai multă imaginație decât ceilalți doi, dar măcar primim ceva. Știm că sunt cel puțin două tipuri de Rei, luptători și reproducători. Pe la începutul cărții se spune că femeile din rasa Rei sunt sterile, deci reproducătorii (care din modul cum li se adresează alții par că sunt bărbați) sunt responsabili de perpetuarea speciei (bonus: au trei sexe). Poate că toată chestia asta mi-ar fi trecut direct peste cap, cum biologia nu a fost materia mea preferată la școală, dar acel sterile mi-a aprins un beculeț în cap, mai ales că se mai spune despre ele că sunt purtători (carrierii de mai sus), adică rămân totuși gravide. Am serioase semne de întrebare aici, dar cartea nu binevoiește să lămurească nimic.
Trebuie să ne mulțumim cu jumătăți și sferturi de explicații, care se contrazic reciproc ocazional. De exemplu, e o scenă foarte stupidă la începutul cărții, când Dary îl vede pe AR DaKan dezbrăcat (de la spate) și vrea să își înfigă un fier încins în craniu ca să scape de imaginea asta, moment în care aflăm că Reii nu poartă lenjerie intimă, ci doar o apărătoare în partea din față. Spre finalul romanului aflăm că de fapt Reii nu au nimic între picioare, spre deosebire de oameni, când Dary se enervează și îl lovește în zona aceea. Acum, mi-am pus întrebarea ce apără apărătoare aia, pentru că evident că atunci când am citit explicația cu zona din față m-am gândit la acea zonă din față, dar am așa o teorie că de fapt prin zona din față autoarea voia să se refere la zona abdominală. Am bănuiala asta pentru că prin roman AR DaKan și Sebastian reacționează destul de puternic atunci când Dary îi dă un pumn în abdomen. Dar e doar o presupunere, că nu primim niciun inidiciu cât de mic cu referire la asta. Și dacă tot am ajuns la Sebastian, să vorbim despre el. Este om și este tatăl lui AR DaKan, de unde logica dictează că mama lui ar trebui să fie Rei, dar, stai, se spune încă de la început că femeile din rasa asta sunt sterile. Ăsta plot hole de toată frumusețea!
Dar să mă întorc un pic la începtul cărții. Primul capitol, deși nu este numit așa, pare a fi un prolog, după care povestea ajunge în prezent, un pic înainte ca aventura să înceapă. Se revine la punctul din primul capitol după vreo sută cincizeci de pagini, moment în care mi-am dat seama că acela era prezentul, după care cartea prezintă cum s-a ajuns în acel punct. Asta nu mi se pare a avea vreun rost în carte, pentru că nu face decât să inducă cititorul în eroare și oricum evenimentele din primul capitol nu au cine știe ce rol important în ansamblul poveștii. Putea la fel de bine să se înceapă cu cel de-al doilea capitol, iar totul să fie prezentat cronologic și nu ar fi schimbat cu nimic modul în care se desfășoară lucrurile. Și, da, o să mă iau de toate detaliile pentru că, așa cum bine a spus altcineva, atunci când nu găsești nimic care să îți placă într-o poveste, vezi toate lucrurile care nu sunt ok.
Și că tot ziceam de detalii: numele personajelor. Cel principal se numește Dary, pe sora lui o cheamă Maria și pe nepoata lui, Ioana. De ce nu puteam avea nume complet românești sau complet străine nu am să pot să înțeleg. Și, că tot vorbim de nume, unul dintre primii reproducători, despre care am înțeles că se spuneau multe povești printre Rei, se numea... Erin Arando Varuzio Cataragora. I kid you not. Am citit numele ăsta, m-am oprit, l-am citit din nou și m-a bufnit râsul. Măcar AR DaKan nu seamănă cu nimic, pot să cred că e nume de extraterestru, chiar și Berca sau Biarra. Dar Erin Arando Varuzio Cataragora sună atât de spaniol că nu pot să trec peste. Am râs vreo cinci minute doar uitându-mă la numele ăsta.
Mai e o scenă peste care nu pot să trec. Dary este dus pe teritoriul Reilor și, ca să nu fie călcat în picioare, le spune că are suficienți bani cât să îi cumpere pe toți. Acum, aia fiind o rasă extraterestră, undeva în Univers, nu m-aș aștepta să folosească aceeași monedă de schimb ca oamenii, ceea ce îl face pe Dary să arate foarte stupid, nu că înainte ar fi părut prea breaz.
Să vorbim despre personaje. Dacă nu ar fi fiecare desemnat prin nume, serios că nu aș putea să indentific cine e cine doar din dialog, de exemplu. Sunt cel mult niște schițe, ca să nu zic că sunt personaje de carton. Niciunul nu e suficient dezvoltat cât să prindă viață, nici chiar Dary, iar povestea este spusă din perspectiva lui, la persoana întâi. Iar dialogurile sunt... nu am mai citit unele atâta de seci de ceva timp. Sunt acolo fie pentru a i se explica diverse lui Dary, dar niciodată tot ceea ce ar trebui să știe, fie pentru ca cineva să se certe cu altcineva, cu foarte mici excepții. Este insuportabil de la un punct încolo.
Interesul pentru poveste a dispărut destul de repede, efectiv nu îmi păsa de cum vor rezolva problema anomaliei, dacă urma să o rezolve, sau despre ce avea să se întâmple cu personajele. Am continuat să citesc doar ca să văd cât de stupidă ar putea să devină cartea asta până la final. Încearcă ea să facă ceva pe acolo, cu mesaj și toate cele, dar ratează în mod formidabil. Doar mă face să îmi pun și mai multe întrebări. La final se menționează așa, trecător, că reproducătorii sunt foarte puțini și că e tragic că AR DaKan a murit fără un moștenitor, adică alt reproducător care să îi ia locul. Revine el la viață, pentru că Dary are puterea asta cu schimbarea trecutului, deși personal schemele de genul mi se par ieftine și leneșe. Dar nu asta e ceea ce mă roade, ci: dacă reproducătorii ăștia sunt atât de puțini și de valoroși pentru Rei, de ce erau lăsați să se lupte cu f'al'keri și altele de genul? Eu i-aș fi văzut mai degrabă puși undeva sus pe un piedestal metaforic cu toți ceilalți având foarte mare grijă de ei. Pentru mine, dacă ceva este atât de rar și de important înseamnă că acel ceva trebuie tratat cu maximum de grijă, sau cum vreți să îi spuneți. Și ăsta mi se pare un mare și drăguț plot hole. Poate e ceva mai complex și complicat acolo, dar cititorul nu primește mai mult de câteva jumătăți și sferturi de explicații din când în când despre lumea asta pe care autoarea a încercat să o creeze, deci nu am de unde să știu dacă era ceva acolo într-adevăr sau nu.
Am tot încercat să mă gândesc dacă chiar nu am nimic bun de zis despre cartea asta. Ar fi un vis a lui Dary de pe la început, în care apare un ceva câine îmbrăcat la costum și alte chestii, frumos trip. Dacă a vrut să reprezinte ceva conștiință vinovată a lui Dary legat de ce a pățit Irina, o ceva vina supraviețuitorului... ăh, nu, a ratat și de data asta. Mda, nu cred că am de fapt nimic bun de zis despre cartea asta.
Vrea să aibă ceva cliffhanger la final, dar... nah, nu o să citesc continuarea doar pentru chestia aia. De fapt, dacă aș putea, mi-aș cere banii înapoi pe cartea asta. Dacă asta ar fi fost prima carte scrisă de un autor român peste care aș fi dat când m-am hotărât să le dau o șansă, nu doar că nu aș fi terminat-o, dar m-aș fi lecuit de tot de asta cu cititul de autori români. Și, da, știu că exagerez un pic.
Știu că recenzia asta e deja destul de lungă, dar mai am un singur lucru de menționat. Mie încă de la început cartea mi-a dat senzația că ar fi YA, asta deși, așa cum au spus alții, de fapt nu ar avea niciun motiv să se încadreze în categoria asta, personajele fiind adulți și chestiile care se întâmplă neavând nicio legătură cu publicul țintă pentru YA. După mai multe discuții, am fost ajutată să îmi dau seama de ce mi s-a părut că ar fi YA: vocea personajului principal este adolescentină de la un capăt la altul, iar de aici eu am făcut conexiunea cu acea categorie de cărți. Efectiv, pe tot parcursul romanului Dary se comportă destul de imatur. Pe lângă reacția complet exagerată pe care o are când îl vede pe AR DaKan dezbrăcat de la spate, de care am scris mai devreme, mai e o scenă mișto la un moment dat: enervat de faptul că AR DaKan tot vorbea cu sora lui, folosindu-se de telefonul său, Dary decide să îl arunce pe geam, ca extraterestrul ăsta să nu mai vorbească cu sora lui. Telefonul este al lui Dary, AR DaKan nu deține așa ceva. Astea două numai reacții de om matur, la douăzeci și cinci de ani, nu mi se par a fi. Faza cu telefonul e memorabilă, că doar nu e ca și cum ar fi existat moduri mai inteligente de a ajunge la rezultatul dorit, cum ar fi să aibă telefonul ăla mereu asupra sa. Nu, hai să îl aruncăm pe geam, nu e ca și cum ne-ar mai trebui la ceva. Faptul că un număr de pagini mai târziu are din nou un telefon mobil în posesie nici nu mai contează, și-o fi cumpărat altul, că banii trebuie să circule într-o economie sănătoasă. Dar cred că m-am luat deja de suficiente detalii din cartea asta. Deci nu este YA, tehnic vorbind, dar tonul amintește foarte mult de acea categorie, de fapt asta voiam să zic. Chiar m-am simțit mai bine după ce am aflat chestia asta, chiar mă sâcâia.
Dacă vreți o carte SF despre rase extraterestre cu adevărat interesante și diverse, care vorbește și despre umanitate, recomand Războiul bătrânilor de John Scalzi.
March 22, 2018
Am tot oscilat între 2 și 3 stele, dar mi-am dat seama că mi-a plăcut cu adevărat începutul romanului și chiar cred că are potențial. Totuși, din păcate, până la final mi s-a părut că văd o scădere calitativă a textului.
Protagonistul are reacții destul de nefirești/inexistente pe alocuri, iar amestecul de termeni și denumiri în română și engleză e neplăcut. Totuși, anumite secvențe din vise sunt interesante. Per total, lasă impresia unei prime ciorne a unui debutant și e păcat. Cu multă muncă și cu îndrumători care cunosc domeniul SF&F, ar fi putut ajunge un roman fain.
Recenzia completă pe blog | Jurnalul unei cititoare.
Protagonistul are reacții destul de nefirești/inexistente pe alocuri, iar amestecul de termeni și denumiri în română și engleză e neplăcut. Totuși, anumite secvențe din vise sunt interesante. Per total, lasă impresia unei prime ciorne a unui debutant și e păcat. Cu multă muncă și cu îndrumători care cunosc domeniul SF&F, ar fi putut ajunge un roman fain.
Recenzia completă pe blog | Jurnalul unei cititoare.
October 8, 2017
Choice este o poveste SF uluitor de bine scrisă, cu o doză de sarcasm ce înviorează suflete şi cu o scurgere a cuvintelor ce-ţi transmite imagini SF-iste ale unei incursiuni extraterestre în sfera umanităţii. O anomalie ce aduce monştri extratereştri pe pământ şi un Dary tot mai iritat de prezenţa acestora în viaţa lui. Un accident de care se ascunde şi care a dat naştere haosului din prezent, un prieten din altă galaxie ce l-a ales pentru bunătatea ce i-a simţit-o venind din inimă, un nou accident, pierderi de vieţi dragi şi o reîntoarcere în timp. Toate acestea îl aduc pe AR DaKan în viaţa lui Dary, ca pe un instructor- unul mai furios decât norma legală- şi un ghid în lumea de dincolo de imaginaţia umană. Noi civilizaţii despre care trebuie să ne informăm- Rei, Ummi, Kimiko-, un bibliotecar trăsnit ce ştie mai multe decât lasă să se întrevadă din spatele imaginii neutre şi liniştite, un Sebastian veşnic surprins de vastitatea minţii umane, şi nu numai.
Choice este o călătorie ce te înfricoşează, te amuză şi te întristează. Vălătucul de evenimente în care te trezeşti prins nu te lasă să răsufli înainte de a-ţi testa limitele sufleteşti şi de a te arunca într-o nouă bătălie pentru viaţa ta şi, mai ales, pentru viaţa celor din jur, care, inevitabil, ajung în prima linie de apărare.
https://booknation.ro/recenzie-choice...
Choice este o călătorie ce te înfricoşează, te amuză şi te întristează. Vălătucul de evenimente în care te trezeşti prins nu te lasă să răsufli înainte de a-ţi testa limitele sufleteşti şi de a te arunca într-o nouă bătălie pentru viaţa ta şi, mai ales, pentru viaţa celor din jur, care, inevitabil, ajung în prima linie de apărare.
https://booknation.ro/recenzie-choice...
October 7, 2017
Romanul „Choice” de Livia Furia este un SF plin de imaginație. Alături de speciile de extratereștri, această carte aduce în prim-plan și o nouă teorie despre cum au apărut oamenii. Ideea cărții mi-a plăcut și m-a atras din primele capitole, însă pe parcurs, am pierdut complet firul narativ.
https://randurileevei.wordpress.com/2...
https://randurileevei.wordpress.com/2...
December 15, 2017
Nu am cuvinte sa exprim ce a insemnat si ce inseamna aceasta carte pentru mine. Am avut impresia ca citesc un roman scris de un autor strain. Livia a reusit sa aduca la viata o poveste care te pune serios pe ganduri. Exista teoria evolutionista si cea creationista, pe care le stim cu totii. Totusi in acest minunat Univers creat de Livia Furia, mai exista una, cea alcatuita din noi forme de viata si anume Reii, Ummi, Kimiko si cei malefici: f'al'kerii si v'al'kerii. Povestea este scrisa din perspectiva lui Dary, personajul principal al cartii. El este martorul unui accident monstruos in care sunt implicate sora lui si nepotica. Imediat dupa asta, il intalneste pe AR DaKan si Sebastian si impreuna vor merge in cautarea unei anomalii ce dau nastere la cei malefici.
Nu vreau sa spun mai multe despre actiune deoarece este foarte important sa cititi si voi! Vreau sa va dau satisfactia unui roman foarte intens, bine scris si care va va fascina!
Stilul autoarei mi-a placut maxim, este vizual, cinematografic, aveam impresia ca sunt in fata unui film.
Va recomand din inima si va spun sincer, este cea mai buna carte pe care am citit-o anul asta!
Nu vreau sa spun mai multe despre actiune deoarece este foarte important sa cititi si voi! Vreau sa va dau satisfactia unui roman foarte intens, bine scris si care va va fascina!
Stilul autoarei mi-a placut maxim, este vizual, cinematografic, aveam impresia ca sunt in fata unui film.
Va recomand din inima si va spun sincer, este cea mai buna carte pe care am citit-o anul asta!
October 10, 2017
O poveste inedită, personaje super și o acțiune complexă. Așa se poate caracteriza acest roman. Specii extraterestre noi, acțiune originală, descrieri care introduc cititorul în poveste, făcându-l să vadă totul ca pe un film. Deși nu se pot da decât 5 steluțe, această carte este de miliarde de steluțe!
January 1, 2018
O imaginatie debordanta, personaje de-a dreptul fascinante, o carte ce te tine cu "sufletul la gura", o carte ce trebuie citita cu timp si cu atentie. Recomand aceasta carte iubitorilor genului SF.
Felicitari Livia Furia !!! Asteptam continuarea !
Felicitari Livia Furia !!! Asteptam continuarea !
February 9, 2018
E o carte cu de toate, de la SF și Fantasy, până la psihologic în toată regula. CHOICE te trece prin toate stările posibile, de la bucurie, la tristețe și nervozitate. Te acapareaza cu totul. Uneori nu te poți desprinde de ea, alteori trebuie să te oprești și să reflecți puțin asupra a ceea ce tocmai ai citit. Un review pe super larg, de la mine, găsiți aici https://tyranttoughts.wordpress.com/2...
March 22, 2018
E buna, autoarea are imaginatie, dar mai are de lucrat la personaje. Putin cam neconvingatoare personajele. Mintea unui autor ar trebui sa fie androgina, dar personajele principale par a fi compuse doar din trasaturi feminine si masculine aflate la extreme. Pe partea asta se putea mai bine. Oricum, recomand cartea si nu o consider deloc o pierdere de timp. Ideile sunt foarte interesante si imi place cum imbina universurile paralele cu teoria gaurilor de vierme.
Displaying 1 - 15 of 15 reviews