What do you think?
Rate this book
În jurul Marii Uniri de la 1918: națiuni, frontiere, minorități
Sărbătorirea Marii Uniri e cu totul legitimă. E legitimă şi o doză de mitologie: toate naţiunile o au! Dar avem nevoie, dincolo de comemorări şi de simbolistica eroică, şi de o istorie făcută fără prejudecăţi, în spiritul unei abordări critice. Cel puţin din partea istoricilor profesionişti!
Ne trebuie în tot cazul o istorie europeană. România nu e o insulă, e parte a unui ansamblu. Nu ne putem izola, nici în interpretarea istoriei, nici în modul cum ne raportăm la ziua de azi ori de mâine. Dacă privim izolat crearea României Mari, riscăm să facem abstracţie de evoluţiile globale şi totul să ni se pară minunat. În fapt, România Mare a evoluat pe o scenă extrem de fragilă, cu primejdii răsărind la tot pasul – şi, desigur, istoria încă nu s-a încheiat.
Calea europeană nu înseamnă revenirea la vechi frontiere, ci, ca ţel final, dispariţia frontierelor şi transformarea Europei dintr-un continent până nu demult conflictual într-o casă în egală măsură primitoare pentru toţi locuitorii săi. Miza, pentru noi toți, nu e trecutul, ci viitorul.
România e absentă în dezbaterea istoriografică europeană. Pe piaţa ideilor, cum se spune, nu prea existăm. Răspunderea o poartă cei care încă n-au aflat că istoria se face, astăzi, altfel, în orice caz nu reîncălzind la nesfârşit vechiul discurs naţionalist. Centenarul Marii Uniri, în loc să stimuleze cercetări înnoitoare, riscă să se rezume la reafirmarea unor locuri comune. În memoria istorică a românilor a rămas doar o schemă mult simplificată a procesului istoric desfăşurat între 1914 şi 1918. Toţi românii, cu puţine excepţii, ar fi tras atunci într-o singură direcţie. Nu e chiar aşa! Adevărul, pur şi simplu, este mai complex şi mai nuanţat.
LUCIAN BOIA
Fotografiile de pe copertã © Marius Amarie, MNIR.
Sceptrul regelui Ferdinand, realizat din aur şi argint, dupã proiectul pictorului Costin Petrescu, cel care a conceput scenariul şi scenografia ceremoniilor de încoronare de la Alba Iulia, din 1922. Cele patru tinere în port popular reprezintã noile provincii alãturi de România reîntregită; lucrãtura şi pietrele prețioase reflectă designul coroanei reginei Maria și al mantiilor regale, concepute de același artist.
Ne trebuie în tot cazul o istorie europeană. România nu e o insulă, e parte a unui ansamblu. Nu ne putem izola, nici în interpretarea istoriei, nici în modul cum ne raportăm la ziua de azi ori de mâine. Dacă privim izolat crearea României Mari, riscăm să facem abstracţie de evoluţiile globale şi totul să ni se pară minunat. În fapt, România Mare a evoluat pe o scenă extrem de fragilă, cu primejdii răsărind la tot pasul – şi, desigur, istoria încă nu s-a încheiat.
Calea europeană nu înseamnă revenirea la vechi frontiere, ci, ca ţel final, dispariţia frontierelor şi transformarea Europei dintr-un continent până nu demult conflictual într-o casă în egală măsură primitoare pentru toţi locuitorii săi. Miza, pentru noi toți, nu e trecutul, ci viitorul.
România e absentă în dezbaterea istoriografică europeană. Pe piaţa ideilor, cum se spune, nu prea existăm. Răspunderea o poartă cei care încă n-au aflat că istoria se face, astăzi, altfel, în orice caz nu reîncălzind la nesfârşit vechiul discurs naţionalist. Centenarul Marii Uniri, în loc să stimuleze cercetări înnoitoare, riscă să se rezume la reafirmarea unor locuri comune. În memoria istorică a românilor a rămas doar o schemă mult simplificată a procesului istoric desfăşurat între 1914 şi 1918. Toţi românii, cu puţine excepţii, ar fi tras atunci într-o singură direcţie. Nu e chiar aşa! Adevărul, pur şi simplu, este mai complex şi mai nuanţat.
LUCIAN BOIA
Fotografiile de pe copertã © Marius Amarie, MNIR.
Sceptrul regelui Ferdinand, realizat din aur şi argint, dupã proiectul pictorului Costin Petrescu, cel care a conceput scenariul şi scenografia ceremoniilor de încoronare de la Alba Iulia, din 1922. Cele patru tinere în port popular reprezintã noile provincii alãturi de România reîntregită; lucrãtura şi pietrele prețioase reflectă designul coroanei reginei Maria și al mantiilor regale, concepute de același artist.
136 pages, Paperback
First published October 1, 2017
5 people are currently reading
111 people want to read
About the author
Lucian Boia
58 books253 followersLucian Boia is a Romanian historian, known especially for his works debunking Romanian nationalism and Communism.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 16 of 16 reviews
January 8, 2018
Cât de forțată a fost Marea Unire din 1918? Cum arăta harta Europei centrale și sud-estice înainte de acest moment, dar și după ce el s-a produs? Cât de maleabile erau frontierele și cum s-a pus, inegal, problema minorităților în constituirea noilor state naționale?
Sunt câteva din întrebările la care Lucian Boia ne oferă informații detaliate, statistici, astfel încât să ne formăm singuri imaginea unor răspunsuri. Poate, cu această ocazie, adepții unirii cu orice preț cu Basarabia vor afla cum România a intrat în primul război mondial cu gândul doar la Transilvania, așa cum vom afla că Dobrogea a reprezentat mai mult o pradă de război decât o regiune substanțial românească.
O carte plină de informații istorice, culturale, identitare, cu hărți foarte interesante, inedite, scrisă așa cum știe Lucian Boia, oferind date pentru ca cititorii să tragă singuri concluziile.
Sunt câteva din întrebările la care Lucian Boia ne oferă informații detaliate, statistici, astfel încât să ne formăm singuri imaginea unor răspunsuri. Poate, cu această ocazie, adepții unirii cu orice preț cu Basarabia vor afla cum România a intrat în primul război mondial cu gândul doar la Transilvania, așa cum vom afla că Dobrogea a reprezentat mai mult o pradă de război decât o regiune substanțial românească.
O carte plină de informații istorice, culturale, identitare, cu hărți foarte interesante, inedite, scrisă așa cum știe Lucian Boia, oferind date pentru ca cititorii să tragă singuri concluziile.
December 2, 2017
O sumă de date necesară pentru a înțelege contextul etnic și politicile de configurare a a spațiului european în primele două decenii de după 1900. Boia sintetizează bine acest moment, însă nu oferă suficiente concluzii sau analize. Ca material brut, cartea e bine-venită.
January 18, 2018
În jurul Marii Uniri este fix despre asta, tot ce era în jurul ei, nimic despre ea, despre cum s-a înfăptuit. Boia nu vine mai niciodată cu o opinie personală asupra evenimentelor ci livrează părerile diferitelor școli de gândire, susține cu cifre și le alege pe cele cu care nu e în acord, restul decide cititorul. Foarte similară în construcție cu ”Cum s-a românizat România”, lucrarea actuală oferă un context social-etnic a ce a însemnat partea asta a Europei în acele vremuri, pentru a oferi o mai bună înțelegere a justei, pentru unii, sau injustei, pentru alții, uniri de la 1918. Pentru orice om care vrea să-și clădească obiectivitatea asupra istoriei României, lectura cărții ăsteia cam e obligatorie.
January 20, 2018
Cam putine informatii pe tema Marii Uniri, avand in vedere titlul. Plus ca trece in revista toate statele aparute dupa Primul Razboi Mondial, nu doar Romania, lucru care putea fi facut intr-o introducere.
March 17, 2020
O lectură interesantă și plină de informații istorice valoroase, însă mă așteptam la mult mai multe detalii despre Marea Unire în sine. Sunt relatate importante fapte istorice, bătălii si multe statistici despre Minoritățile ce locuiau intre hotarele statelor formate dupa primul Război Mondial.
Recomand cartea.
Recomand cartea.
December 15, 2024
Imparțial scrisă și cu multe statistici demografice interesante de la începutul secolului XX.
June 12, 2018
O raritate – istoric serios, documentat si obiectiv. Am citit multe din cartile lui cu mare interes.
Din păcate publica din ce in ce mai des cărți din ce in ce mai subțiri.
Aceasta pare scrisa in graba in dorința de a marca anul aniversar.
Am apreciat analiza formarii statelor naționale in estul Europei, facuta fara apel la mitologia naționalista a altor autori.
Romania nu are nevoie de legende tratate ca date/fapte istorice reale pentru a-si justifica existenta.
Nu e nici un pericol de dezmembrare a tarii si acceptarea unor adevaruri ascunse de propaganda nationalista va maturiza atitudinea noastra fata de trecut. Viitorul depinde de ceea ce generatiile actuale si viitoare vor face, nu de identificarea cu eroi legendari. Grecii nu platesc datoriile cu declamari din Homer si germanii vind masini pe care le produc azi nu acum 100 de ani.
1918 a fost un an magic pentru Romania – imperiile din jurul ei s-au destrămat si am luptat (putin si fara succes) alaturi de invingatori, care au trecut cu vederea ca semnasem o pace cu Puterile Centrale. Rezultatul e ca am cistigat mai ulte teritorii decit speram la inceputul razboiului.
Noul stat era unitar dar minoritatile erau in numar mult mai mare decit sint acum dupa 100 de ani.
Alte state cum ar fi Cehoslovacia au cistigat mult mai multe teritorii decit criteriile etnice le-ar fi dat dreptul iar natiunile infrinte in razboi, Germania si mai ales Ungaria au pierdut teritorii unde erau majoritari. Trebuie sa intelegem părerile de rau ale naționaliștilor ungari, dar acum la 100 de ani dupa sfirsitul razboiului, transferuri fortate, imigrari mai mult sau mai putin fortate granitele noastre nu se mai pot schimba.
Datele furnizate de autor sint uneori socante (ex in Oradea, in 1930 erau 68000 locuitori, din care 40744 maghiari si doar 8441 romani) si o analiza mai complexa a lor ar fi fost de dorit.
Multe dintre consideratii sint reluate din alte volume, foarte putine date sint noi.
Datele referitoare la componenta Cehoslovaciei cu Bratislava, oras unguresc într-o regiune locuita de o populatie aproape compact ungureasca, chiar la granita cu Ungaria au fost o noutate pentru mine, mai am multe de invatat.
Volumul are harti interesante dar din pacate sint tiparite f neclar – cele mai multe sint nedescifrabile.
Astept un volum mai detaliat de la acest valoros istoric.
Din păcate publica din ce in ce mai des cărți din ce in ce mai subțiri.
Aceasta pare scrisa in graba in dorința de a marca anul aniversar.
Am apreciat analiza formarii statelor naționale in estul Europei, facuta fara apel la mitologia naționalista a altor autori.
Romania nu are nevoie de legende tratate ca date/fapte istorice reale pentru a-si justifica existenta.
Nu e nici un pericol de dezmembrare a tarii si acceptarea unor adevaruri ascunse de propaganda nationalista va maturiza atitudinea noastra fata de trecut. Viitorul depinde de ceea ce generatiile actuale si viitoare vor face, nu de identificarea cu eroi legendari. Grecii nu platesc datoriile cu declamari din Homer si germanii vind masini pe care le produc azi nu acum 100 de ani.
1918 a fost un an magic pentru Romania – imperiile din jurul ei s-au destrămat si am luptat (putin si fara succes) alaturi de invingatori, care au trecut cu vederea ca semnasem o pace cu Puterile Centrale. Rezultatul e ca am cistigat mai ulte teritorii decit speram la inceputul razboiului.
Noul stat era unitar dar minoritatile erau in numar mult mai mare decit sint acum dupa 100 de ani.
Alte state cum ar fi Cehoslovacia au cistigat mult mai multe teritorii decit criteriile etnice le-ar fi dat dreptul iar natiunile infrinte in razboi, Germania si mai ales Ungaria au pierdut teritorii unde erau majoritari. Trebuie sa intelegem părerile de rau ale naționaliștilor ungari, dar acum la 100 de ani dupa sfirsitul razboiului, transferuri fortate, imigrari mai mult sau mai putin fortate granitele noastre nu se mai pot schimba.
Datele furnizate de autor sint uneori socante (ex in Oradea, in 1930 erau 68000 locuitori, din care 40744 maghiari si doar 8441 romani) si o analiza mai complexa a lor ar fi fost de dorit.
Multe dintre consideratii sint reluate din alte volume, foarte putine date sint noi.
Datele referitoare la componenta Cehoslovaciei cu Bratislava, oras unguresc într-o regiune locuita de o populatie aproape compact ungureasca, chiar la granita cu Ungaria au fost o noutate pentru mine, mai am multe de invatat.
Volumul are harti interesante dar din pacate sint tiparite f neclar – cele mai multe sint nedescifrabile.
Astept un volum mai detaliat de la acest valoros istoric.
July 22, 2018
Foarte curajos... Probabil că toți cei care am făcut școala în timpul național-comunismului trebuie să cunoaștem și astfel de puncte de vedere, susținute de documente necunoscute, ignorate, ascunse sau minimalizate, „cool” pentru mințile noastre prăjite.
Subiecte foarte interesante – planul Statelor Unite ale Austriei Mari de A.C. Popovici, de la 1906; ideea de federalizare culturală și educațională a Europei; toate hărțile etnice, geografice și istorice (pentru mine, mai ales harta etnică a Dobrogei – așa aflu explicația impunătoarei biserici germane din Malcoci, de lîngă Tulcea); capitolul despre epurările europene din secolul XX, prin deplasări forțate și prin schimburi de populații, care-ți fac pielea de găină, cu cîteva fiind chiar contemporani („vînzarea” sașilor către Germania între 1978 și 1989, schimbul de bulgari și turci între țările respective, cu un vîrf prin 1985 și cîte altele …).
Cartea ar fi fost excelentă, dacă ar fi lipsit ultimul capitol care se vrea un fel de manifest, subiectiv, ceva de genul „fiți liniștiți, ungurii și rușii nu or să ne sfîșie țara”.
Subiecte foarte interesante – planul Statelor Unite ale Austriei Mari de A.C. Popovici, de la 1906; ideea de federalizare culturală și educațională a Europei; toate hărțile etnice, geografice și istorice (pentru mine, mai ales harta etnică a Dobrogei – așa aflu explicația impunătoarei biserici germane din Malcoci, de lîngă Tulcea); capitolul despre epurările europene din secolul XX, prin deplasări forțate și prin schimburi de populații, care-ți fac pielea de găină, cu cîteva fiind chiar contemporani („vînzarea” sașilor către Germania între 1978 și 1989, schimbul de bulgari și turci între țările respective, cu un vîrf prin 1985 și cîte altele …).
Cartea ar fi fost excelentă, dacă ar fi lipsit ultimul capitol care se vrea un fel de manifest, subiectiv, ceva de genul „fiți liniștiți, ungurii și rușii nu or să ne sfîșie țara”.
January 3, 2018
Foarte interesant tabloul Europei de Est, atat de colorata si diversa etnic pana la al doilea razboi mondial, dar si informatiile despre politicile de purificare etnica duse de Cehia sau Polonia dupa razboi.
Un pic superificiale concluziile, parca lasate la jumatate.
O lectura utila in special pentru cei care cred cantecul de leagan numit “unirea, visul de veacuri sl poporului roman”.
Un pic superificiale concluziile, parca lasate la jumatate.
O lectura utila in special pentru cei care cred cantecul de leagan numit “unirea, visul de veacuri sl poporului roman”.
January 16, 2018
Interesting, but very narrow perspective on the Union of Greater Romania in 1918. Most of the book is just statistics about the ethnic groups in the various empires, which is, in itself, interesting, but does not make this a great book.
December 12, 2018
It's hard for me to judge the quality of a book that has as purpose communicating history.
It touches on nations and nationalities using hard numbers. I assume that it's acurate, giving the references at the end of the book, but I haven't checked. I trust Lucian Boia. I have no and reason not to.
As a meaning of communicating a message, the book is clear and balanced and logical, as all Lucian Boia's books are.
It was a pleasant and informative read and, in my opinion, we need more history book written this way.
It touches on nations and nationalities using hard numbers. I assume that it's acurate, giving the references at the end of the book, but I haven't checked. I trust Lucian Boia. I have no and reason not to.
As a meaning of communicating a message, the book is clear and balanced and logical, as all Lucian Boia's books are.
It was a pleasant and informative read and, in my opinion, we need more history book written this way.
May 3, 2018
,,Calea europeană nu înseamnă revenirea la vechi frontiere, ci, ca țel final, dispariția frontierelor și transformarea Europei dintr-un continent până nu demult conflictual într-o casă în egală măsură primitoare pentru toți locuitorii săi. Miza, pentru noi toți, nu e trecutul, ci viitorul.”
January 6, 2019
As fi vrut mai mult. E o lectura importanta, dar oarecum dezorganizata, fara cap si fara coada. Ar fi trebuit sa fie ori mult mai stufoasa, ori redusa la statutul de eseu. In final, un mesaj destul de echilibrat, care te face sa vrei sa stii mai mult.
February 23, 2023
Good though short essay pointing out two crucial things - one being that circumstances (the defeat and destruction of empires in both WW1 camps) allowed the events of 1918 and second that demographics ultimately decided the outcome.
December 14, 2020
Short book, good for learning about the context of the 1918
You'll probably end up less patriot after reading it
You'll probably end up less patriot after reading it
September 17, 2019
Kedvelem Boia stílusát, a finom gunyorosságot, amivel a nacionalista mítoszok vadhajtásait nyesegeti. Előző, általam olvasott könyvében még számon kértem rajta némi elviselhetetlen könnyűséget, azt, hogy a szakmaiság rovására tesz engedményt az olvasónak, de ezúttal ilyen gondom sincs – ez a kötet egy jól körülhatárolt problémát taglal épp megfelelő terjedelemben úgy, hogy azért az olvasó kényelmét is szem előtt tartja. Bár a kötet címe azt sugallja, hogy Boia a mai Romániát alkotó részek 1918-as nagy szerelmetes egyesüléséről ír, de többet tesz ennél: a teljes balkáni és kelet-közép-európai etnikai káosz színes, informatív rajza. Kielégítően bemutatja a helyzetet, ami a párizsi békeszerződést megelőzte a kontinens ezen felén: a nagy birodalmak játszóterét, akiket elkerült a nemzetállammá válás folyamata, és akik zűrzavaros nemzetiségi viszonyokat próbáltak kezelni a maguk megcsontosodott politikai rendszereivel – meglepő módon jó ideig sikerrel. Egészen addig, amíg egyszeriben össze nem omlottak. Az összeomlást pedig az új államok robbanásszerű megszaporodása követte, akik között voltak győztesek és vesztesek*, de abban valamennyien megegyeztek, hogy megpróbáltak magukra mint etnikailag homogén nemzetállamra tekinteni – holott ettől a legtöbb olyan messze volt, mint szaúdi csatár a VB-gólkirályi címtől. (Hogy egy aktuális hasonlattal is éljek.) Úgyhogy neki is álltak ezen a helyzeten változtatni: egyfelől kisebbségeik eltüntetésével (asszimiláció, lakosságcsere vagy akár népirtás útján), másrészt pedig azzal, hogy megteremtették azokat a nemzeti legendákat, amelyek az egység illúzióját ajándékozták az állampolgárok közösségének.
Jó kis könyv – külön érdekes, hogy szomszéd ország szemszögéből vizsgálja Trianon kérdését, amiből Koltay épp mostanában faragott búsongó népnemzeti rockoperát. És bizony itt ez a „másik szemszög” nem elfogultságot, hanem egyszerűen új információkat, friss szemléletet jelent. Így kell ezt.
(Fél csillag pluszt kap a kötet a párját ritkító színes térképmelléklet miatt.)
* A térség számos állama duplán is nyert, hisz nemcsak az antant győzelme jött jól neki, hanem az is, hogy még e győzelem előtt Oroszország kiesett a játszmából. Ha nem így lett volna, nyilván nem kapta volna meg indokolatlanul (kvázi Oroszország helyett, mert nem tudták másnak adni) Csehszlovákia Kárpátalját, Románia Besszarábiát, és Lengyelország is nagyjából feleakkora méretben született volna újjá. Ha egyáltalán.
Jó kis könyv – külön érdekes, hogy szomszéd ország szemszögéből vizsgálja Trianon kérdését, amiből Koltay épp mostanában faragott búsongó népnemzeti rockoperát. És bizony itt ez a „másik szemszög” nem elfogultságot, hanem egyszerűen új információkat, friss szemléletet jelent. Így kell ezt.
(Fél csillag pluszt kap a kötet a párját ritkító színes térképmelléklet miatt.)
* A térség számos állama duplán is nyert, hisz nemcsak az antant győzelme jött jól neki, hanem az is, hogy még e győzelem előtt Oroszország kiesett a játszmából. Ha nem így lett volna, nyilván nem kapta volna meg indokolatlanul (kvázi Oroszország helyett, mert nem tudták másnak adni) Csehszlovákia Kárpátalját, Románia Besszarábiát, és Lengyelország is nagyjából feleakkora méretben született volna újjá. Ha egyáltalán.
Displaying 1 - 16 of 16 reviews