Tot spaţiul dintre gândurile mele

by Bogdan Răileanu

„Pentru noi, cei care iubim literatura, apariţia unei cărţi bune e o mare bucurie. Cu atît mai mult cînd vine din partea unui autor tînăr, perfect ancorat în realitatea vremurilor noastre. Bogdan Răileanu scrie despre implicare socială, probleme de cuplu, ecologie, adică despre lucruri de care ne lovim şi noi, cititorii lui, zilnic. Marele merit al povestirilor lui Bogdan Răileanu este că ne face să simţim ceea ce uităm atît de des: că fiecare zi din viaţa noastră, asemenea fiecărei povestiri din volum, este nemaipomenită. O carte tonică, prin care autorul ne îndeamnă să ne bucurăm de viaţă, cu bunele şi cu relele ei, şi să facem ceva bun pentru vieţile celor din jurul nostru.” (Marin Mălaicu-Hondrari)

Genres: Short Stories, Romanian Literature, Fiction

216 pages, Paperback

First published November 1, 2017

About the author

Bogdan Răileanu a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București. În 2015 a debutat cu o povestire în revista Iocan. A publicat volumul de povestiri Tot spațiul dintre gîndurile mele (Polirom, 2017), romanele Dinții ascuțiți ai binelui (2018) și Teoria apropierii (2019) la Humanitas, Să nu lași moartea să te găsească (Polirom, 2020). Preda, viața ca o pradă (Polirom, 2022) și Picioare de lotus (proză scurtă, Polirom, 2024).

Reviews

[Lavinia · Rating 4 out of 5]

Dragă Bogdan Răileanu,

Am apreciat mai multe la povestirile tale, de exemplu faptul că te miști lejer prin mai multe tipuri de subiecte (un pic de artă, un pic de activism, un pic de Parascheva, un pic de lgbt), și pare că-ți ies toate binișor. Apoi faptul că parcă te distanțezi de proza cu aer corporatist, în care mă cam împiedic în ultimul timp, este un alt mare plus (love pentru ”Capul de girafă” și „Bastards and Sons”). Am regăsit și un soi de personaj principal (desigur, mereu altul - Tudor, Andrei etc.), un bărbat pe la 35-40, ușor supraponderal & preocupat de asta și-am detectat și un umor fin, care e mereu binevenit. Și, da, mă văd nevoită să-ți zic și eu: nu mi-a plăcut povestirea care dă titlul volumului, asta e, regret. Păcat că e prima, rugăm cititorii să nu se impacienteze, urmează chestii excelente.

[Cosmin Leucuța · Rating 3 out of 5]

Volumul este, cum ar zice englejii, un „mixed bag”.
Mi-au plăcut foarte mult „Mâncare pentru lesbiene” și „Ce mai face Vincent Gallo”.
Restul... așa și așa. Au începuturi promițătoare, dar pe undeva pe la mijloc se simte abandonul și unele finaluri mi s-au părut grăbite.

[Valentin Derevlean · Rating 3 out of 5]

3,5 stele.

De sărit prima și ultima proză, niște glume care mai mult strică decât să diversifice prozele.

Altfel, destule texte bine scrise, cu personaje credibile și bine construite în intimitatea lor. Finalul textelor pare să scărțâie uneori, însă prozele te prind și cred că e unul dintre puținele volume de proză scurtă care merită citite în ultimul timp. Mână bună în construcția vocii și lejeritate în a înscena o poveste din câteva fraze. Recomand.

[Sebastian · Rating 5 out of 5]

Volum excelent de proze scurte. Atenție: o să rîdeți cu poftă - de o să vă bată vecinii în țeavă - și o să vă dea o stare de bine. A se citi pe propria răspundere, o recomand negreșit!

[Cezarina Anghilac · Rating 3 out of 5]

Cam 2,5, din cauza mizelor foarte diluate sau inexistente.
O mare calitate este că povestirile sunt ușor de citit și scrise într-un fel captivant. Mi-a plăcut Mâncare pentru lesbiene.

[Liliana · Rating 4 out of 5]

3.5*

[Victor Morosoff · Rating 3 out of 5]

E bun Răileanu, în prozele lui cele mai faine (Mușcă și taci; Ultimul rinocer alb; Bastards & Sons; Capul de girafă; și - în continuare - ...Vincent Gallo) face treabă suplă de autor cu ureche fină îndreptată spre lumea asta a noastră. Păcat că nu toate sînt așa, iar uneori (v. Tot spațiul dintre gîndurile mele) rezultatul n-arată deloc bine. Oricum, inegal dar foarte promițător. Se rîde cu poftă. 3,3/5

[Ioana Roset · Rating 5 out of 5]

Umorul este atuul cărții, acesta reușind să îndulcească amarul unor subiecte cum ar fi defrișările, mârlănia din trafic, habotnicismul, sentimentul de ratare, etc. Scriitorul reușește să transforme banalitatea cotidiană ( cum ar fi o vacanță ratată sau o ceartă de cuplu) în ceva interesant. Dialogurile sunt bine scrise, foarte naturale. Am citit cu plăcere această carte!

[Diana Ardu · Rating 2 out of 5]

Acum mi-e clar că proza scurtă contemporană nu e genul meu. Sunt la al doilea volum din ultimul timp, despre care am citit de bine, dar care nu a reușit să mă țină trează la propriu. Iar dacă adorm la o carte, e clar: nu e grozavă. Dar probabil e din vina mea și din cauza asteniei de primăvară. Dincolo de asta, mi-am luat și vreo două romane ale lui Răileanu și sper că acolo va fi altfel întâlnirea.

[Andrei Mocuţa · Rating 4 out of 5]

Îmi place titlul, dar chiar povestirea omonimă, prima din colecție, e cea mai slabă. Dincolo de asta, Răileanu chiar e scriitor, a fost o surpriză tare plăcută. Chiar și prozele mai puțin reușite au la un moment dat un schepsis care le salvează. Cartea începe mai greu, bucățile din a doua parte sunt mult mai bune. Autorul meșteșugește bine cuvintele și nu se pierde în detalii. Dialoguri foarte bune, autentice. Un debut solid.

Highlights: Mâncare pentru lesbiene, Ultimul rinocer alb, Zero grade, Bastards & Sons, Capul de girafă, Poezie pentru poeți de peste 50 de ani.

[Andreea Toader · Rating 3 out of 5]

3.5!

[Gelu · Rating 5 out of 5]

Cea mai mișto carte de proză scurtă a unui autor român pe care am citit-o (inclusiv peste "Best Off -
proza scurtă a anilor 2000" coordonată de Marius Chivu). Texte captivante scrise curat și inteligent.

Merită menționate mai ales "Mâncare pentru lesbiene" și "Ultimul Rinocer Alb" care nu au cum să lipsească dintr-o viitoare antologie a prozelor scurte de la noi.

[Claudia Șerbănescu · Rating 2 out of 5]

Îmi plac construcția și poveștile, dar nu mă împac cu finalurile care se doresc neprevăzute și teribile și reușesc să fie doar grăbite, ciudate, scabroase (''Capul de girafă'') sau banale.

[Razvan · Rating 2 out of 5]

o carte bunicică. unele povești te prind și ți-ai dori o continuare, la altele îți spui bine că s-a terminat.
păcat că scrie "vroia".

[Mara · Rating 5 out of 5]

Primul autor roman contemporan citit in ultimii 10 ani... si ce surpriza placuta!

[Teodora Leon · Rating 3 out of 5]

„Dar ce e asta? O carte. Cred că înțeleg ce o să se întâmple. Măcar am timp să văd cum se numește: Tot spațiul dintre gândurile mele. Asta o să mă omoare? Oh, am îmbătrânit grozav în ultimul timp. Sper să mi se întindă mațele cât mai hidos pe spațiul ăsta dintre gândurile lui.” (pag. 9)

Culmea însă, cititorilor nu li se vor întinde mațele. Cel mai probabil vor sesiza încercarea autorului de a le înmuia inimile printr-o raportare atentă la realitatea vremurilor noastre, în cartea sa de debut, „Tot spațiul dintre gândurile mele”.

Idealurile și problemele oamenilor au început să fie din ce în ce mai des discutate în literatura noastră de azi. La Bogdan Răileanu se poate observa detașarea de multe clișee ale societății, dorindu-se o relatare autentică a evenimentelor din lumea contemporană. Se prezintă o realitate dură, cu toate dificultățile și neînțelegerile sale, însă scopul nu este să ne simțim împovărați în urma lecturii. În cazul unei frământări sufletești abundente, nu se poate sugera decât preluarea unei noi atitudini față de mediul în care trăim, o atitudine optimistă, cu determinarea de a crea o lume de care ne putem bucura cu toții. Se dă startul unei „umpleri” a spațiului dintre gândurile omului cu încrederea față de semenii noștri.

Recenzia completă o puteți citi accesând link-ul: http://teodoraleon.blogspot.com/2018/...

[Jovi Ene · Rating 2 out of 5]

Pentru a spune lucruri mari despre o carte de proză scurtă, e nevoie ca volumul cu pricina să mă surprindă, să-mi aducă ceva nou, să îmi schimbe cumva perspectiva.
Lucru care nu s-a întâmplat cu cartea lui Bogdan Răileanu: povestiri din viața reală, în multe din ele personajul pare un alter-ego al scriitorului, lumea se învârte în lumea artei (scriitori, sculptori, pictori), prin București sau pe la ski în Austria, nu există întâmplări supranaturale, suntem în realitatea imediată, pigmentată cu mers la masaj erotic, cu lesbiene sau cu corporatiști.
Sunt câteva texte care mi-au atras atenția, autorul are talent, dar senzația generală este că nu e nimic nou, că povestirile n-au miză, n-au nici ”zvâc”.

[Dragos Dutulescu · Rating 4 out of 5]

4,5*
Aproape perfect. Așa mi se pare acest volum de proză scurtă al lui Bogdan Răileanu. Nu mă surprinde. Sau mai bine zis, mă așteptam la așa ceva, pentru că mi-a plăcut cam tot ceea ce a scris până acum Bogdan.
Chiar dacă „am ajuns mai târziu la petrecere” (volumul fiind publicat în 2017) și chiar dacă părerile au fost împărțite în ceea ce privește calitatea unora dintre povestiri, eu unul nu am prea găsit ceva de reproșat autorului, la niciuna dintre cele 11 proze.
Dar ca să fac un fel de top, mie mi-a rămas în minte (și va mai rămâne ceva vreme) textul de deschidere („Tot spațiul dintre gândurile mele”).
Altfel, cred că pe lista preferințelor pot adăuga și:
Bastards & Sons | Capul de girafă | Ultimul rinocer alb | Alex | Mâncare pentru lesbiene.
Aștept cu nerăbdare noul volum „Picioare de lotus”.

[Lila · Rating 4 out of 5]

Că subiectele povestirilor lui Bogdan Răileanu sunt variate am văzut din ceea ce a scris domnul Marin Mălaicu-Hondraripe ultima copertă a cărții de care vorbim. Din punctul meu de vedere ceea ce frapează la scriitura lui Bogdan Răileanu e finețea și rafinamentul cu care își atinge și dezvoltă subiectele. Domnia sa e un dantelar. Nu se lasă pierdut în narațiune de dragul poveștii, ci plusează pe detalii care uneori devin chei.
Și da, prima și ultima povestire sunt pietre de încercare. Dincolo de orice, pentru mine cartea a fost o surpriză plăcută și o încântare. Mulțumesc.

[Vladimir Ghinculov · Rating 2 out of 5]

Volumul de debut al domnului Răileanu este o colecție de povestiri. Din păcate par a fi rezumatul unor texte mai bune, texte care vor apărea ulterior în creația prozatorului. Personajele sunt neconturate, fade, transparente și de aceea finalurile voit (dar nereușit) neașteptate nu te interesează sau mișcă. Dezamăgitor.

[Lucian Stănescu · Rating 5 out of 5]

Bine de tot!

[Sebastian · Rating 3 out of 5]

3.5
Un debut foarte bun. :)

[Flø · Rating 4 out of 5]

Am început lectura direct cu cea de-a patra povestire, „Ce mai face Vincent Gallo", tocmai pentru că nu mai văzusem ceva cu și despre el de peste 15 ani. Ulterior am aflat că e chiar proza de debut a autorului.

Pe prima pagină am fost plăcut surprinsă să mă întâmpine un citat din „Central", piesa lui John Frusciante, mai rar așa. Prozele (în număr de 11) mi-au plăcut, majoritatea mai mult decât multe alte povestiri scrise de autori români contemporani. Îmi plăcuseră destul de mult și cele incluse în antologia „16 prozatori de azi.lit" (2018, Humanitas) și în volumul colectiv „Treisprezece. Proza fantastică" (2021, Litera).