Jump to ratings and reviews
Rate this book

Originile răului: o istorie a păcatului strămoşesc

Rate this book
Dintotdeauna, omul si-a pus întrebari cu privire la originile si scopul raului, întrebari Ce este raul? De unde vine? De ce exista raul? Înca de la început, el a pus nefericirea pe seama existentei raului.
„În cadrul istoriei, oamenii au încercat sa raspunda acestor întrebari, oscilând între doua fie este victima unor forte si mize care îl depasesc – hazard, destin zei rai – fie este responsabil pentru asta, în virtutea unei greseli ce a antrenat caderea sa definitiva”.
Cu aceste explicatii începe cartea „Originile raului”, scrisa de Georges Minois si tradusa în limba româna de dna prof. Daniela Floares. În acest studiu autorul face o incursiune istorica în diferitele conceptii despre problema raului.
Cartea este împartita în noua capitole, care reprezinta etape în conceptia omenirii, marcata de mari gânditori sau curente de gândire, cu privire la rau, si implicit la pacatul stramosesc.
Capitol I, „Cine este vinovatul? Mituri si scrieri apocrife cu privire la problema raului”, este un rezumat al miturilor si scrierilor cu privire la problema raului, apartinând antichitatii de dinainte de Cristos. Printre acestea se enumera epopeea lui Ghilgames, poemul babilonian al creatiei, mitul lui Zagreus, mitul lui Prometeu, mitul Pandorei, dar si Geneza din Biblie, care are unele puncte comune cu legendele antice referitoare la creatie si la caderea în pacat, precum si unele interpretari gnostice cu privire la aceasta.
În capitolul al II-lea, „Procesul lui Adam. De la Paul la Augustin”, se realizeaza o comparatie si o antiteza între Adam, „cel prin care pacatul a intrat în lume”, si Cristos „cel prin care a venit mântuirea”, pornind de la sfântul Paul, trecând prin epoca patristica, pâna la sfântul Augustin.
În capitolul al III-lea, „Teologie si societate. Teoria si practica pacatului stramosesc în Evul Mediu”, autorul analizeaza consecintele sociale si antropologice fundamentale ale doctrinei pacatului stramosesc, dar la nivel filozofic, tratate în timpul Evului Mediu, mai ales de scolastici.
Capitolul al IV-lea, „Caderea din rai, mar de discordie teologica. Secolele XVI-XVII”, prezinta mitul caderii originare în timpul Renasterii si Umanismului, perioada în care se trece dincolo de modelul teologic, mitul invadând arta, literatura, filozofia, morala, stiinta si politica. Tot în acest capitol sunt descrise etapele prin care trece mitul pacatului stramosesc pâna a deveni dogma în cadrul Conciliului de la Trento.
În capitolul al V-lea, este prezentat „Pacatul stramosesc ca fundament al culturii clasice”. Din cauza pacatului stramosesc, dupa parerea teologilor, filozofilor, moralistilor din perioada premergatoare Iluminismului, omenirea nu poate progresa. Aceasta idee este dezvoltata în operele unor filozofi ca Boehme, Malebranche, Leibniz. Un rol important, dupa parerea autorului, asupra evolutiei conceptului de pacat originar în aceasta perioada l-au avut marile descoperiri geografice, când europenii crestini si-au dat seama ca nu sunt unicii locuitori ai Pamântului.
În capitolul al VI-lea, „Adam în Secolul Luminilor. Un pacat contestat si reinterpretat”, autorul descrie reinterpretarea ideea de pacat stramosesc în Secolul Luminilor, pacatul nemaifiind considerat o cauza a raului, oamenii fiind „eliberati” de povara cumplita a pacatului stramosesc, prin filozofii timpului (Voltaire, Diderot, Mandeville etc.), fiind inversata ordinea normala a lucrurilor, raul începând sa fie considerat un bine.
Capitolul al VII-lea, „Adam, Darwin si Hegel. Pacatul stramosesc în confruntarea cu stiinta si cu filozofia”, prezinta întâlnirea, intersectarea conceptului de pacat stramosesc cu stiinta si filozofia secolului al XIX-lea pe fundalul ipotezelor lui Darwin cu privire la aparitia omului, precum si a curentelor filozofice dominante în epoca (filozofiile lui Hegel, Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche).
Problema „confruntarii” dintre Adam si stiintele umane este analizata în capitolul al VIII-lea, „Avatarurile pacatului stramosesc. Adam în confruntarea cu stiintele umane. Secolul al XX-lea”. Perioada pe care o prezinta autorul în acest capitol este cea a secolului al XX-lea, când pe firmamentul stiintific apar noi domenii, cum ar fi psihanaliza, fiind prezentata ideea de pacat stramosesc asa cum a fost ea înteleasa de Freud, Jung, Ricoeur, Teilhard de Chardin si alti reprezentanti ai stiintei secolului al XX-lea.
Capitolul al IX-lea, „De la Adam cel biblic la Adam cel eugenic. Secolul al XX-lea” analizeaza ideea de pacat stramosesc pornind de la magisteriul papal actual (Pius al XII-lea, Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea), care vine astfel ca raspuns la diversele întrebari ale credinciosilor. Nu sunt trecute cu vederea nici problemele etice ale secolului trecut (bioetica, eugenia, eutanasia etc.) si implicatiile doctrinei pacatului stramosesc asupra acestora.
Prin tematica propusa, cartea „Originile raului. O istorie a pacatului stramosesc” vine sa raspunda la ...

392 pages

First published September 18, 2002

3 people are currently reading
56 people want to read

About the author

Georges Minois

91 books55 followers
Georges Minois est un historien français né en 1946. Ancien élève de l'École normale supérieure, il est agrégé et docteur en histoire. Il a exercé la profession de professeur d'histoire et de géographie jusqu'en 2007.

Ratings & Reviews

What do you think?
Rate this book

Friends & Following

Create a free account to discover what your friends think of this book!

Community Reviews

5 stars
1 (11%)
4 stars
6 (66%)
3 stars
1 (11%)
2 stars
0 (0%)
1 star
1 (11%)
Displaying 1 - 3 of 3 reviews
Profile Image for Carla.
285 reviews86 followers
May 31, 2015


Gustave Doré (Ilustração de "Paraíso Perdido" de John Milton)



“O Paraíso Perdido é a mais pungente reflexão do século XVII sobre o pecado original e, para lá dela, sobre a condição humana. Não é atribuído o bom papel a Deus, perante um Lúcifer livre e magnífico, e um primeiro casal humano frágil e patético, unido por um amor indefectível. Deus exige uma submissão absoluta das suas criaturas; declara-as livres de fazerem o que bem entenderem, mas elas sofrerão eternos tormentos se porventura fizerem o que lhes proibiu! E, apesar da ameaça, tanto os anjos como os homens se afastaram do Criador. Essa escolha não será portadora da mais grave acusação contra a Criação? Adão e Eva preferiram o amor humano a uma vida paradisíaca de um tédio mortal. No fundo, Milton não parece estar longe de lhes dar razão.” (P.230)
Profile Image for Carla Parreira .
2,311 reviews4 followers
Read
August 21, 2025
O autor questiona se a origem do mal é atribuída a Deus ou ao diabo, refletindo sobre mitos bíblicos e suas implicações na sociedade e na política. Minois apresenta duas concepções principais: a maniqueísta, que divide o mundo entre bem e mal, e a judaico-cristã, que vê Deus como único e infinitamente bom, sem relação com o mal. A narrativa do pecado original de Adão e Eva é central, onde a desobediência a Deus resulta na corrupção da humanidade, que nasce predisposta ao pecado. A partir do século XVII, surgem críticas a essa visão, especialmente com o avanço da razão e da ciência, como evidenciado pelas teorias de Darwin, que desafiam as explicações bíblicas. Minois também menciona Santo Agostinho, que introduz a ideia de que a culpa do mal reside na natureza humana, mas levanta a questão da onipotência e bondade de Deus frente à existência do mal. O autor recorre a mitos babilônicos, sugerindo que a responsabilidade pelo mal pode não ser humana, mas sim dos deuses, como indicado nas epopeias da Mesopotâmia, onde a criação da humanidade é acompanhada pela imposição da morte. Essa perspectiva contrasta com a visão cristã, que inverte a responsabilidade, colocando o homem no centro da culpa pelo mal. A discussão se aprofunda ao explorar as semelhanças entre as narrativas bíblicas e as babilônicas, levando a uma reflexão mais ampla sobre a natureza do mal e suas origens. O livro explora a discussão sobre a relação entre o mal e a figura feminina, onde a mulher é frequentemente vista como a responsável pela sedução e pela queda do homem. Essa interpretação é reforçada por textos hebraicos que colocam o homem em uma posição de domínio sobre a mulher e a natureza. A serpente, que seduz a mulher a desobedecer a Deus, é um símbolo ambíguo, representando tanto a fertilidade em mitos orientais quanto a tentação no contexto bíblico. A narrativa do Gênesis é analisada, destacando como a desobediência de Adão e Eva resulta na perda da inocência e na consciência do mal. Com o tempo, a visão do pecado original e da culpabilidade de Eva começa a ser questionada nos Evangelhos, onde a figura de Satã emerge como a personificação do mal, deslocando a responsabilidade da mulher para uma entidade externa. Essa mudança de perspectiva sugere que a maldade não é inerente à natureza humana, mas sim uma influência externa que deve ser superada através da redenção divina. Minois explora a evolução das interpretações sobre o mal ao longo dos séculos, desde os textos antigos até as influências gnósticas que viam o mundo material como uma criação de um demiurgo maligno, perpetuando a ideia de que o mal é uma constante na condição humana. A queda, nesse contexto, é vista como um evento cósmico que aprisiona a alma no corpo material, gerando uma luta contínua entre o bem e o mal. Essa análise revela a complexidade das origens do mal e como diferentes tradições e interpretações moldaram a compreensão do que é considerado mal na humanidade. A discussão sobre a responsabilidade pelo mal se desdobra em três tradições interpretativas. Minois menciona a literatura apócrifa e os escritos apocalípticos, onde figuras como Adão, Eva, anjos revoltados e até mesmo uma divindade maligna são considerados responsáveis pelo caos. Essa diversidade de interpretações revela a complexidade das origens do mal, refletindo a busca por respostas que ainda ressoam na contemporaneidade. A leitura do livro provoca uma reflexão sobre como essas narrativas antigas podem iluminar questões atuais, destacando que não há uma resposta definitiva, mas sim uma multiplicidade de olhares que enriquecem o debate. Vale enfatizar a importância do ponto de vista do historiador, que não necessariamente adota uma perspectiva cristã, mas que traz suas próprias interpretações e influências. Essa abordagem ressalta que a compreensão das origens do mal é um processo contínuo, marcado por interpretações sucessivas que moldam nosso entendimento.
Displaying 1 - 3 of 3 reviews