Știi, Lavinia, caracatițele...

by Leonida Neamțu

188 pages, Paperback

First published January 1, 1969

About the author

In anii '50 urmeaza Facultatea de Filologie la Cluj.
Debuteaza cu poezie ca student in 1952 in revista „Almanahul Literar”, condusa de poetul A.E. Baconsky.
Primele volume aparute sunt volume de poezii: Cântecul constelației și Ochii (1960 si 1962), iar din 1964 publica doar romane: Toporul de argint, Aventura si contraaventura, Febra de origine necunoscuta, Chirie pentru speranța, Speranta pentru Marele Vis, Inotatorul rănit, Legenda cavalerilor absenți, etc ...

Reviews

[Ramona Cantaragiu · Rating 2 out of 5]

Fluxul conştiinţei, aiureli despre femei şi relaţii ratate, căutarea a ceva nedefinit, nimic din farmecul prozei de la începutul romanului cu diverse povestiri poliţiste. Am luat cartea la recomandarea vânzătoarei de la Bookfest şi acum mă întreb dacă ei chiar i-a plăcut.

[Yvonne · Rating 3 out of 5]

Ca un vis, ca o viziune, ca o întrebare. Stilul lui Leonida Neamțu mereu mă lasă plăcut surprinsă. Am citit această carte mai rapid decât ar fi trebuit, necesită timp pentru a aprecia referințele, glumele, figurile de stil, descrierile. Ador faptul că se aseamănă cu visele pe care le am, logic, dar plin de mister, cu ușoare repetiții ale unor evenimente, în aparență simetric și totuși înșelător. Sper că voi avea șansa de a o reciti pentru a putea înțelege cartea in întregime.

[Norida · Rating 5 out of 5]

O feerie de carte. Mi-a plăcut nespus.

[Purple Booklover · Rating 5 out of 5]

5/5*****.

[Mina Decu · Rating 5 out of 5]

Poate că de-aia îmi place cel mai mult „...Lavinia...” de la Leonida Neamțu, pentru luciditatea de care dă dovadă când recunoaște, chiar printr-o voce feminină, că un bărbat scriitor nu va putea niciodată să s c r i e cu adevărat o f e m e i e.
.
.

„Ai gândit: nu știam nimic despre Lavinia, decât că îi place o melodie, Imensità. În realitate, știai foarte multe, dragul meu ipocrit! Cu o anumită întârziere ai aflat, cred, doar faptul că sunt o caracatiță! Prezența unei femei însărcinate te cam stânjenea, deși, pe Dumnezeul meu, n-o știa aproape nimeni, și datorită pardesiului verde și larg pe care-l purtam, datorită supleței mele, a regimului strict pe care-l țineam, era greu pentru un ochi profan să bănuiască ceva. Mulțumesc tuturor sfinților că, deși între timp am devenit o caracatiță, târăsc totuși după mine această trenă de amănunte jenante. Sper că datorită lor n-ai să te apuci să scrii niciodată despre mine, fiindcă știu că, în momentul în care o vei face, nu mă vei mai iubi, ci o vei iubi pe cea inventată de tine, care, oricum ai face, nu voi mai fi eu. Nu voi mai fi eu!”

[daria · Rating 3 out of 5]

Un stil plăcut și degajat de a scrie în care a fost învelită o poveste complexă de dragoste, există multe elemente în care m-am regăsit.