Nu există lumină pură

by Pablo Neruda, Dinu Flămând (ed., trad., pref.)

Traducere din limba spaniolă, antologie, prefaţă, tabel cronologic şi note de Dinu Flămând

Neruda intuieşte „gravitatea şi misterul vieţii“, cum ar spune Fernando Pessoa. Şi dobândeşte deja convingerea că această viaţă este şi viaţa poeziei.

Eu vin dintr-o provincie obscură, dintr-o ţară pe care o tăioasă geografie o separă de toate celelalte. Am fost cel mai disperat dintre toţi poeţii, iar poezia mea a fost regională, dureroasă şi ploioasă. Dar am avut întotdeauna încredere în om. Şi nu mi-am pierdut niciodată speranţa. (Pablo Neruda)

Poetul palpează spaţiul şi substanţa confuză din realitatea imediată, încercând să forţeze misterul transcendenţei. Poezia şi viaţa pe care o conţine îi apar ca o descoperire uimitoare, terifiantă, dar şi fastuoasă prin spectacolul diversităţii lor. Neruda intuieşte „gravitatea şi misterul vieţii“, cum ar spune Fernando Pessoa. Şi dobândeşte deja convingerea că această viaţă este şi viaţa poeziei. (Dinu Flămând)

Genres: Poetry

342 pages, Paperback

First published March 1, 2015

About the author

Pablo Neruda, born Ricardo Eliécer Neftalí Reyes Basoalto in 1904 in Parral, Chile, was a poet, diplomat, and politician, widely considered one of the most influential literary figures of the 20th century. From an early age, he showed a deep passion for poetry, publishing his first works as a teenager. He adopted the pen name Pablo Neruda to avoid disapproval from his father, who discouraged his literary ambitions. His breakthrough came with Veinte poemas de amor y una canción desesperada (Twenty Love Poems and a Song of Despair, 1924), a collection of deeply emotional and sensual poetry that gained international recognition and remains one of his most celebrated works.
Neruda’s career took him beyond literature into diplomacy, a path that allowed him to travel extensively and engage with political movements around the world. Beginning in 1927, he served in various consular posts in Asia and later in Spain, where he witnessed the Spanish Civil War and became an outspoken advocate for the Republican cause. His experiences led him to embrace communism, a commitment that would shape much of his later poetry and political activism. His collection España en el corazón (Spain in Our Hearts, 1937) reflected his deep sorrow over the war and marked a shift toward politically engaged writing.
Returning to Chile, he was elected to the Senate in 1945 as a member of the Communist Party. However, his vocal opposition to the repressive policies of President Gabriel Gonzalez Videla led to his exile. During this period, he traveled through various countries, including Argentina, Mexico, and the Soviet Union, further cementing his status as a global literary and political figure. It was during these years that he wrote Canto General (1950), an epic work chronicling Latin American history and the struggles of its people.
Neruda’s return to Chile in 1952 marked a new phase in his life, balancing political activity with a prolific literary output. He remained a staunch supporter of socialist ideals and later developed a close relationship with Salvador Allende, who appointed him as Chile’s ambassador to France in 1970. The following year, he was awarded the Nobel Prize in Literature, recognized for the scope and impact of his poetry. His later years were marked by illness, and he died in 1973, just days after the military coup that overthrew Allende. His legacy endures, not only in his vast body of work but also in his influence on literature, political thought, and the cultural identity of Latin America.

Reviews

[Sandra Deaconu · Rating 1 out of 5]

Nu mă pot regăsi decât în câteva versuri, iar amalgamul de figuri de stil mai degrabă mă obosește.

[Mihalachi Mihai · Rating 5 out of 5]

"Pe acest nume al tău plutesc nave de lemn
înconjurate de roiuri din focul azur marin,
iar literele numelui tău sunt o apă de rîu
ce se revarsă peste inima mea pîrjolită"

[Anca Postolache · Rating 5 out of 5]

“Totul a rămas în urmă, aurora și noaptea,
ziua suspendată ca un pod între umbre,
orașele, porturile de iubire și ranchiună,
ca și cum războiul ar fi intrat în magazie
și ar fi luat una dupa alta toate mărfurile
până când vântul, vâjâind prin porțile care se bălăngăne,
ajuns la etajerele goale
ar face acolo ochii uitării să danseze. "

[Ana Craciun · Rating 4 out of 5]

„Poate ne mai rămâne puțină vreme
și încă puțină ființă, să facem dreptate.”

[Cosmin Sipoş · Rating 2 out of 5]

Probabil cel mai slab volum de Neruda pe care l-am citit. In absolut, asta nu inseamna ca nu e bun, ci doar ca nu se ridica la nivelul asteptarilor prin comparatie cu altele.

[Teodora Lovin · Rating 4 out of 5]

Neruda se împământează şi absoarbe toată energia, toată istoria si suferința, doar că acest curent (a se citi impuls) nu se deplasează în sensul fizic, din ființă în pământ, nu se diluează în marele ce se lasă permeabil & electrizat continuu, ci se concentrează în scrierea sa.

[laurentiu]

0