Matriarhat

by Cristina Andrei

Opt povestiri și opt personaje feminine foarte diferite sunt surprinse în acest volum, fie în zona lor de intimitate – dragoste, căsnicie, familie –, fie în viața lor socială și profesională.
Oricare este povestea lor – o fată din flori ajunsă orfană, o cântăreață al cărei destin este schimbat definitiv de o tentativă de viol la sfârșitul unei nunți, o jurnalistă influentă, a cărei încredere în sine este știrbită de revolta bruscă a soțului –, toate vorbesc, într-un fel sau altul, despre societatea contemporană definită prin relaţia femei–bărbaţi şi a raporturilor de putere sau de supunere (pre)stabilite între ei.

Genres: Short Stories, Feminism, Romanian Literature, Fiction

240 pages, Paperback

First published April 1, 2018

Reviews

[Lavinia · Rating 2 out of 5]

Scriitorilor, NU EXISTĂ în lumea asta adolescent care să vorbească cu „mîngîieri deșănțate, scăldate în bîrfă subțire”. Și dacă există, trimiteți-l la mine, să-i trag două palme.

Proza Cristinei Andrei are ceva intrigă și coerență, dar eu caut în proza contemporană un stil simplu, direct și eficient, fără epitete gratuite, fără patină—că sîntem în secolul 21—fără “răsadnița trupului”, “vrejul veșted” și „țiitoare”.

[Anca Zaharia · Rating 5 out of 5]

Are opt povestiri — opt femei extrem de diferite între ele, al căror destin este ilustrat cu căldură, apropiere, decență, empatie. Fie că sunt femei abuzate, neînțelese sau pur și simplu nepotrivite vremurilor lor, toate transmit o durere fără timp și loc, perpetuată prin relații de putere (ori supunere) prestabilite. Așa cum spuneam în recomandarea de lectură din Dilema veche, prozele Cristinei Andrei „extrag și prelucrează sevele unor existențe feminine disecate pînă în cele mai incomode, dureroase și tabu profunzimi”. E dureros și deopotrivă frumos ce e în cartea asta și-mi pare că, oricât ai vrea, pe cele două nu ai cum să le separi nici când vorbești de un destin feminin — de demult sau de-acum.

Mai multe, aici: https://bit.ly/2oO8H6u

[Adriana · Rating 3 out of 5]

3.5, de fapt.

[Stela · Rating 3 out of 5]

Nu știu dacă titlul volumului e cu adevărat potrivit, dar mi-a plăcut că aproape în fiecare schiță există o poveste secundară care abia așteaptă să fie scoasă la suprafață și al cărei protagonist e, bineînțeles, bărbatul.

Scrie bine Cristina Andrei, cu accente subtil ironice îndărătul unor confesiuni cu excese de sinceritate:

Așa crește ura în om. Mare, grasă și frumoasă. Pînă cînd devine singura care îl umple, îl satură, îl ține în viață. Ura mea pentru ea seamănă bine cu iubirea. Așa am învățat de la mama. Eu sunt tot ce a făcut mama. Sunt opera ei. Nevasta mea e tot ce am făcut eu. Este opera mea. E eu.
*
A zis unul că nu te poți scălda de două ori în aceeași apă a unui rîu. Așa o fi, dar te poți scălda de cîte ori vrei în amintire și aduci apele timpului înapoi tot cînd vrei tu. Asta e puterea noastră asupra timpului. Atunci cînd trăim curge si ne ia tinerețea cu el, da-n vremea asta facem si noi cu el ce vrem. Îl mutăm unde vrem si ne jucăm cu el cum ne place.

Și apoi, așa cum șade bine unui scriitor, dai peste cîte o frază pe care nu te mai saturi s-o citești iar și iar:

Prin geamurile mari, deschise, colorate de o lumină mov, șerpuia melodia apăsătoare, în pînza căreia se prindeau ca niște insecte, voci joase, murmurate.

[Anna Casian-Musteață · Rating 3 out of 5]

8 femei, 8 povești, toate diferite. De la fiecare avem ce învăța... Pe toate 8 port pică pentru că nu au știut să se ridice și să meargă mai departe!

[Io Nuca · Rating 2 out of 5]

Nu, nu, nu. Nu așa trebuia să fie o carte nominalizată la Premiul Sofia Nădejde și o carte cu un asemenea titlu...

[Jules · Rating 3 out of 5]

Foarte greu de scris despre carte, pentru că fiecare povestire mi s-a părut de o densitate incredibilă și am simțit că aș avea nevoie să le iau pe rând ca să le pot digera cum trebuie, și nu așa, la calup. Cert este că scriitura Cristinei Andrei este foarte bună, este „de manual” și naște imagini tulburătoare, dar subiectele ei mi s-au părut cumplite și foarte greu de digerat.

[Elena Papadopol · Rating 5 out of 5]

Opt povestiri scurte, dar intense, despre si cu femei: victime sau calai, divine sau meschine, naive sau seducatoare, fragile sau dure.
Desi nu avem timp sa le cunoastem in profunzime, putem sa intelegem de ce aleg personajele sa actioneze asa cum o fac. Conjuncturile sunt inedite si total diferite de la poveste la poveste.

[Iulia Drinceanu · Rating 1 out of 5]

Pe măsură ce citeam aceste povestiri, realizam că titlul este unul ironic, din păcate. Personajele masculine mi s-au părut exagerat de unidimensionale, prezentate doar în rol de abuzatori, violatori, alcoolici sau pur și simplu oameni slabi. Personajele feminine portretizate sunt mult prea victimizate, poveștile par a fi doar "rants" și nu am putut empatiza cu nicio femeie din această colecție de povestiri.

[AlinaG · Rating 4 out of 5]

O carte superbă. 8 povesti despre 8 personaje feminine în care se pot regăsi cu ușurință multe femei. Regretele, iubirea, moartea, ura, disprețul, rutina, faima, amintirile.. Toate le întâlnim în aceste povesti.

[Anca · Rating 3 out of 5]

E bine că se abordează problemele de gen in literatura contemporană românească. Stilul, totuși, nu e pe gustul meu.

[Madalina Color · Rating 4 out of 5]

Trista si ciudata. Imi imaginam matriarhatul mult mai puternic, nu cu femei abuzate.