Platon. Prawda leży gdzie indziej

Biblioteca Descubrir la Filosofía #1

by Eduardo Acín dal Maschio

Como se nos recuerda en el prefacio, hay quien ha llegado a definir la tradición filosófica europea como "una serie de acotaciones a Platón", mientras que otros reconocen (con amargura) que "la escritura de la historia de la filosofía es platónica". Tal es la importancia de platón que no es exagerado afirmar que no puede entenderse la historia del pensamiento (y por ende muchas de nuestras formas de concebir la realidad, la verdad o el alma) sin conocer las teorías del fundador de La Academia. El objetivo de este libro no es otro que el de acercar al pensamiento del gran filósofo ateniense a traves de la exposición de sus principales doctrinas, poniendo especial empeño en iluminar las cuestiones fundamentales y más influyentes. Todo ello sin obviar las críticas y objeciones que han planteado a sus teorías desde Aristóteles hasta nuestros días.

Manuel Cruz (Director de la colección)

Genres: Philosophy, Nonfiction, Biography

126 pages, Hardcover

First published April 1, 2015

About the author

Tras licenciarse en filosofía, Eduardo Acín Dal Maschio (Barcelona, 1974) ha desarrollado el grueso de su carrera profesional en el mundo editorial, donde ha participado y dirigido numerosos proyectos de divulgación de filosofía, ciencia e historia. Es autor de dos volúmenes de divulgación filosófica (sobre Platón y San Agustín) y coautor del libro Persiguiendo a Einstein.

Reviews

[Costin Ivan · Rating 4 out of 5]

Deși nu mi-a fost ușor să urmăresc prezentarea aceasta în pagini puține a filosofiei lui Platon, am savurat la maximum detaliile biografice, pasajele despre Socrate, chenarele informative despre sofiști, Atlantida, Sparta care m-au trimis imediat cu gândul la orele de geografie și istorie din gimnaziu.

Partea cea mai interesantă a fost de departe legenda oracolului din Delfi:

Legenda spune că, odată, cei șapte înțelepți ai Greciei antice s-au reunit la Delfi și fiecăruia i s-a cerut să realizeze o inscripție în templu. Cineva a scrijelit cu dalta pe frontispiciu mottoul "Cunoaște-te pe tine însuți" (Chilon din Sparta?!), altcineva a lăsat posterității aforismul "Nimic în exces". Oricum toți au lăsat o urmă a propriei înțelepciuni, în afară de Bias din Priene. La insistența tovarășilor săi, acesta a acceptat în final să pună mâna pe daltă și și-a imortalizar reflecția sumbră: "Cei mai mulți oameni sunt răi".

[Мартин Касабов · Rating 4 out of 5]

Ако успеете да надскочите предубеждението, че една вестникарска поредица може да ви предложи нещо съществено, ще откриете, че тези 130 стр. не са изпълнени с детски рисунки, както внушава карикатурната корица.

[Lucy · Rating 5 out of 5]

Cinco estrellas. Primero, hay que decir que definitivamente no es un libro filosófico, sino más bien un libro "guía". Es decir, te enseña muchos conceptos, mitos, teorías, que tuvo Platon, obvio. Pero también de Sócrates, y algunos otros filósofos que de alguna forma influyeron en el pensamiento de Platón. Lo que más me gusta de este libro, es que queda claro que es un libro muy ágil, muy para principiantes, introductorio, pero que no deja detalles al aire. Todo lo explica, de manera, además, bastante didáctica. La abundancia de ejemplos, sin duda fueron de mis partes favoritas.

[Alexandru · Rating 2 out of 5]

O expunere succinta a operelor lui Platon. Totusi, autorul pare sa fie foarte subiectiv si prezinta foarte multe opinii personale despre filosofia lui Platon. Unele referinte la troika (comisia europeana, banca centrala europeana si FMI) pur si simplu nu au ce cauta intr-un text despre Platon.

[Mihalachi Mihai · Rating 5 out of 5]

"Conform unor surse antice, Platon nu era Platon, ci Aristocle. Acesta ar fi numele său adevărat. Conform lui Laerțiu, sunt trei origini posibile ale acestui supranume. Cea mai "acreditată", ar deriva din "platos" adică "amplu" din cauza constituției robuste a filosofului sau de la amploarea frunții sale sau a stilului său"

Plină de surprize. Recomand!

[Srtapalomo · Rating 4 out of 5]

es curioso como desfiguramos la percepción de las personas con el paso del tiempo. Ha sido muy interesante descubrir que el padre del mito de la caverna (que me fascina) podría ser el padre del nazismo dadas sus ideas políticas. Su aportación a la filosofía es evidente aunque quizás la exaltación de si figura sea excesiva. Por analogía podríamos ensalzar la figura de Hitler por su aportación a la medicina? Te.go reticencias...
Libro interesante didáctico y con ramalazos actuales, críticos y divertidos.

[Juan Nalerio · Rating 3 out of 5]

A partir de la lectura de "Filosofía en 11 frases" de Sztajnszrajber me picó de nuevo el gustito por la filosofía y arranqué con esta colección que aborda a los grandes pensadores de la historia.

El tomo en cuestión, sobre Platón, es correcto.
Pasea por las principales ideas del padre de la filosofía con un análisis y profundidad nivel medio, lo cual me viene bien. Es como si volviera al liceo, pero ahora le presto más atención.

[Diego · Rating 3 out of 5]

Muy didáctico con un formato que va directo al grano, sin demasiada paja mental. Eso sí, sin querer desmerecer sus méritos como fundador de la filosofía occidental, no entiendo como hoy en día a nadie -con la notable excepción de los fanáticos religiosos- le pueden parecer bien sus ideas, sobre todo las políticas.

[Paulo De · Rating 1 out of 5]

O autor, flagrantemente antiplatônico e marxista, não entende conceitos fundamentais da filosofia platônica, endossando as mesmas falácias nietzschenianas, popperianas e marxistas. Sempre que pode, faz comparativos entre o cristianismo e o nazismo.

Vou dar uma estrela pelos apêndices e pela correta e útil biografia de Sócrates.

[Vlăduțu Alexandru · Rating 4 out of 5]

O introducere bună

[Beatriz Coelho · Rating 5 out of 5]

Vontade de ler a série toda. Excelente guia para curiosos amadores.

[Ioana Corina Sava · Rating 4 out of 5]

O carte foarte bună. O introducere adecvată și comprehensibila la Platon. Păcat ca este legata invers și ca a trebuit sa tai eu paginile ca să o pot citi. Voi cumpăra cărțile despre ceilalți filosofi antici.

[Vasil]

Първи брой от нова философска поредица (към момента на писане на този текст са излезли пет от планирани осемдесет (!) книжки), която обещава представяне на големите идеи хем на достъпен език, хем без компромис с академичното ниво. Амбицията - поне в първата книжка - е до голяма степен изпълнена: Платоновите разсъждения се появяват не в богатството и пълнотата си, но поне в най-важните си измерения, като покриват теми като истината, формите, справедливостта и идеалната държава. Заедно с общото им представяне не е спестена и критика от страна на автора, който не се свени да посочва слабите страни на платоническата философия, но на моменти престъпва добрия тон и звучи по-подигравателно и/или язвително, отколкото е нужно.

Най-големият минус в книгата (а и в останалите, които още не съм наченал, но разлистих) е липсата на уместни препратки към вече преведените писания на философа. Из страниците се откриват редица цитати - както кратки, така и цели страници - но или не са ползвани вече наличните преводи, или не са кредитирани (в този ред на мисли ми се струва, че последното бързо би се разчуло и по-скоро е правен нов превод). Това, разбира се, не е огромно прегрешение, но го намирам за озадачаващо и необяснимо, особено когато става дума за текстове на български език, околко които няма големи смислови спорове.

Както и да е, поредицата изглежда лековата, но приятна. Добро начало за читатели, които искат да научат малко повече за някого от големите философи, но статиите в интернет не са им достатъчни или пък предпочитат да четат на хартия. Разговорният стил и съвременните примери помагат в разбирането и по всяка вероятност ще спечелят читатели на страната на философията. Рискът, разбира се, остава такъв: да не решат прочелите книгите, че всъщност с тези сбити резюмета са вникнали в интелектуалните дълбини на един от най-големите умове в историята.

[Cernat Bogdan · Rating 5 out of 5]

În prima parte este prezentat conceptul de obiecte/idei ideale. Din perspectiva lui Platon toate obiectele au ca reper un Obiect ideal care are toată trăsăturile comune a obiectelor specifice. De exemplu o masa poată să aibă culori diferite, mai multe picioare, poate să aibă zgârieturi sau poate sa fie realizată din materiale diferite, însă Masa ideală este alcătuită din cel puțin un picior și o suprafață pe care poți să pui lucruri (acestea fiind trăsăturile esențiale ale unei mese, adică, de ce numim noi acel obiect masă). Aceasta este teoria formelor. Ea nu se referă doar la obiecte, ci se referă și la idei ca Fericire, Tristețe, Egoism etc. Din perspectiva lui Platon, rolul filozofului este sa se aproprie cat mai mult de aceste forme ideale, dar care nu pot fi atinse niciodată, deoarece se află într-un alt univers, un univers diferit de universul experienței și a senzațiilor in care trăim noi. Platon spune că sufletul nostru a cunoscut aceste forme, deoarece nu face parte din acest plan al existenței.
După Platon, toate obiectele și ideile din aceasta lume sunt o copie imperfectă o acelei Forme. El dă lumii o tentă de negativism și ignoranță, nu îi pasa de faptul că fiecare obiect este unic, fiecare obiect are povestea lui și că această unicitate oferă frumusețe vieții, pe el îl interesează doar apropierea de acele forme perfecte, care nu pot fi atinse niciodată.



În a doua parte este prezentat statul ideal imaginat de Platon. Statul este împărțit în trei clase strict separate. Clasa inferioara a producătorilor, paznicii-auxiliari și paznicii-filosofi.
Despre clasa inferiaoară, Platon spune că "gloata" sau "turma" trebuie să producă și să asculte; în rest, își poate dedica existența mizerabilă propriilor treburi, preocupări și interese nesemnificative.
"Cele două clase superioare, în schimb, vor trăi într-un regim radical comunitar, împărțind mâncarea, locuințele și chiar soțiile și fiii, fara sa dispune de niciun titlu de proprietatea privată. [...] Statul reglementează uniunea sexuala dintre bărbații și femeile din clasele superioare, încât cei mai buni sa procedeze cu cele mai bune și cei mai putini înzestrați cu cele mai puțin înzestrare, la fel cum se procedează în cazul câinilor sau cailor." Copiii vor fi luați de la părinți și duși anonim într-o instituție pentru educarea lor, unde se realizeaza îndoctrinarea și cenzura tinerilor("nu literaturii cu conținut imoral sau nedemn (slăbiciunii omenest, personaje negative care triumfa, reprezentări ireverențioase ale zeilor și nu râsetelor), nu muzicii lidiene și ionice). Copii nu își vor cunoaște niciodată părinții și nici aceștia pe ei. Dintre aceștia sunt aleși cei mai capabili să conducă.
Statul este îndreptățit să facă uz nediscriminat de minciună ori de câte ori e nevoie și se poate recurge la represiune și violenta, masele sunt lăsate în ignoranță.
Bolnavii și cei deformați fizic sunt lăsați să moară pentru a nu deveni o povară.
Platon a fost puternic influențat de Sparta, luând foarte principii și introducându-le in "statul ideal".
Deci in concluzie, Platon pare lipsit de orice empatie fata de oameni și, prin urmare, incapabil să le înțeleagă psihologia. Individul nu are aspirații, dorințe, temeri sau potențial. El a creat un stat în care nici macar cei care l-ar conduce nu le-ar place sa fie la putere, iar despre fericirea cetățenilor într-un sistem de acest fel mai bine nu vorbim.


In a treia parte este vorba despre trup și suflet. El prezintă această legătură prin mitul lui Er, nu prin intermediul rațiunii așa cum a încercat să explice celelalte idei ale sale.
Platon consideră că sufletul este împărțit în trei părți: sufletul rational (raţiune), sufletul irascibil (curaj) şi sufletul concupiscent (nevoi și dorinţe). Astfel că, omul drept este cel în care fiecare dintre părțile sufletului joacă rolul ce îi revine, cel în care sufletul raţional (înţelepciune/paznici-filosofi) guvernează sufletul concupiscent (dorinţe şi plăceri/clasa producătoare) cu ajutorul sufletului irascibil (curaj şi forţă/paznici-auxiliari).
Corpul și plăcerile sunt mereu de partea răului. În planul teoretic al cunoașterii, simţurile sunt doar sursă de confuzie şi de înşelăciune, iar cunoaşterea adevărată poate fi atinsă doar după eliberarea de perfida lor influenţă. În plan practic, pasiunile şi poftele prezente în suflet vor trebui să dispară. Corpul este o "temniță" unde sufletul e prizonier, astfel încât scopul vieții nu poate fi decât purificarea de corporalitate și de tot ce o privește.
Această perspectivă explica multe din ideile lui Platon. El privește corpul ca pe ceva negativ, de care trebuie sa scapi, după mine aceasta fiind cea mai mare greșală din gândirea sa, el fixând scăparea de trup că fiind scopul vieții. In loc sa te afli in echilibru cu corpul tău, deoarece ești trup și suflet, tu trebuie sa îi disprețuiești orice nevoie și dorință. Eu nu pot sa accept o astfel de gândire, care până la urmă a dus și la crearea statului "ideal" și la devalorizarea formelor din viața noastră, deoarece sunt altele mai perfecte în alt plan al existenței.


"Secretul succesului lui Platon poate fi atribuit afinității sale elective și adoptării ulterioare de către ideologia care a dominat cu mână de fier domeniul spiritualității și educaţiei în Occident: creştinismul. Pe scurt, în secolul al IV-lea achiziționarea acelui lustru intelectual care îi lipsea devine o necesitate presantă pentru creştinism. Căutând printre gloriile filosofice din trecut, descoperirea lui Platon a reprezentat atunci un moment fericit: nemurirea sufletului, o doctrină escatologică în care se prevăd recompense şi pedepse după moarte, disprețuirea corpului şi a plăcerii, realitatea care este dintr-o altă lume, un ideal politic axat pe o societate condusă de o castă de înțelepți aflați în posesia adevărului, ce domneşte peste o turmă a cărei misiune este să dea ascultare... Nu mai trebuia decât să se adauge un Dumnezeu creator, să se ignore repetatele referințe homosexuale și să se elimine doctrina reîncarnării, iar Platon se transforma într-un fel de precursor al creștinismului. În sfârşit, Biserica putea lua parte la dezbaterea intelectuală, putând în plus să susţină că „până şi un geniu ca Platon era creştin fără să-și dea seama". Tocmai această întâlnire fericită între platonism şi creştinism îl face pe Nietzsche să îl definească pe cel din urmă un „platonism pentru popor". "


Această carte prezintă gândirea lui Platon într-un mod extrem bine structurat și de atractiv. Așa că merită cinci stele. Acesta nu sunt pentru gândirea lui Platon, chiar daca el este părintele fondator al filosofiei.

[vinier · Rating 3 out of 5]

Nunca sé cómo calificar textos de divulgación. Hace unos meses decidí comenzar a leer textos sobre ciencia, pero nunca llegué a conectar del todo con la teoría (tal vez porque no era tan clara como la aquí presente). Ahora, hago lo mismo con textos filosóficos, ya que encuentro complicado leer la República o el Banquete de Platón. En general, alabo bastante que la filosofía platónica viene muy bien explicada, fue sencillo comprender la parte teórica; además, viene complementada con un amplio aparato histórico-social. Sin embargo, noté cierta tendencia demeritoria por parte del autor, y quizá un abuso de camaradería. Como dije, será que tal vez no sé evaluar esta clase de textos. Igual es un buen inicio, y espero terminar completa la serie (lo que me llevaría un año, más o menos).

[Cristian Gerarduzzi Neville · Rating 2 out of 5]

Me gustó mucho la exposición de la apología de Socrates, pero el resto del libro no me resultó igual. Es cierto que una difusión responsable no puede ser una simple y pusilánime alabanza, debe ser una crítica. Aún así, yo disfrutaría mas la exposición del Platón histórico en la filosofía medieval y contemporánea, dando a la crítica a su sistema muchas menos líneas. Es cierto, la exposición habría sido mucho mas difícil de ese modo porque incorporaría conceptos muy posteriores y diversos, y que quizás (espero) se desarrollen mas adelante en la colección. Lo veremos.

[una filósofa viciosa · Rating 4 out of 5]

Muy buen libro para iniciar con Platón, toca temas sobre el filósofo que algunos libros no lo hacen, claro, sólo te da la "base" para que sigas investigando, lo que es muy autodidacta aunque no todo es bello y hermoso pues en algunas partes el autor intenta darte sus ideas contrarias contra las ideas de Platón como las correctas.

[Alexa Petre · Rating 2 out of 5]

Interesanta expunere a operei lui Platon, am retinut cateva idei deosebite. Dar am simtit multa subiectivitate in text, multa critica filtrata prin lentile personale, ceea ce nu am apreciat. S-a simtit ca o relatare la mana a 2a, un fel de telefonul fara fir in filosofie. Daca as fi stiut, probabil ca as fi optat pentru citirea operelor lui Platon in original.

[J.P. · Rating 4 out of 5]

4 estrellas, que corresponden más por el objetivo del libro que es poner al alcance la filosofía a personas no tan involucradas al tema y con un lenguaje sencillo, claro, y comprensible.

[Facu · Rating 2 out of 5]

Libro muy introductorio de Platon. Es sistemático, tiene buena subdivisión de temas y ejemplos… pero en el autor hay un afán de querer rebajar todo el pensamiento de Platón, además de tener sesgos evidentes. Puede que así se haga más fácil aprender, pero estaría mejor más citas de fuentes de las críticas, y también otra mirada que contraponga las críticas del autor. Siento que también faltó hablar del legado de Platón. No es un libro introductorio a Platón que contraponga ideas y recepciones de su pensamiento, sino uno que parte de una lectura que cae en el mismo sesgo que en el libro se critica a Platón: en totalizadora, en creerse la verdad.

[Lucas Barreto · Rating 2 out of 5]

Não pude deixar de notar a fraqueza do autor em tratar certos temas platônicos de forma tão pueril, isto é, Karl Popper não é a melhor referência de estudos sobre Platão. Como já bem explicou Eric Voegelin, A República é um livro didático por meio do qual o filósofo grego tentou demonstrar dialeticamente que um estado supostamente perfeito, ainda assim, daria errado. Diferentemente do que se proclama pelo cânone filosófico, Platão não defende uma forma de governo, pois a sua república é uma IRONIA.

[Lucas Ezequiel · Rating 2 out of 5]

Muy mal que hayan tantas opiniones personales en un ensayo que se supone que debe de ser objetivo en cuanto se trata de explicar el pensamiento platonico, lo único rescatable es que ciertas ideas fueron explicadas de forma simple para que cualquiera las pueda comprender.

[Jordi Ramirez]

Perfecta introducción a Platón, no solo consta de sus ideas y teorias, sino que también se incluyen críticas de otros filósofos a estas. Se explican las ideas de forma simple y clara para que las entienda todo el mundo, pero hay una pizca de opinión subjetiva en algunas partes.

[Mihai Cotea · Rating 5 out of 5]

Elocința la ea acasă. Extrem de ajutor la o primă întâlnire cu bibliografia și filosofia platoniană.

[gavmonn · Rating 3 out of 5]

Bardzo dobre wprowadzenie do filozofii.

[weliveinasociety · Rating 4 out of 5]

4/4.5⭐
me pareció super entretenido y re bien escrito, creo q es un gran libro de introduccion a platon for dummies como yo
veremos como me va en estetica !!

[Alice · Rating 4 out of 5]

Degno approfondimento e in parte riassunto dei pensieri di Platone. Davvero ben fatto🤗

[Ana Chima · Rating 3 out of 5]

It's good for a start, but it insists too much on certain concepts, "ignoring" the others.

[Eusebiu Florescu · Rating 3 out of 5]

Cred ca este o carte decenta pentru a afla lucrurile de baza cu privire la Platon. Discursul autorului este concis si usor de urmarit.

Cartea pierde puncte pentru subiectivitatea autorului. Asteptarea este ca persoanele sa fie portretizate obiectiv in toate aspectele, iar cititorul sa isi traga propriile concluzii. In opera curenta, reputatia lui Platon sufera fiind luat "peste picior" si chiar denigrat din start in anumite topicuri.

Chiar daca autorul ar avea dreptate in judecatile sale, o astfel de abordare ar trebui evitata in lucrarile de acest tip.

[Sebastian Arzate · Rating 3 out of 5]

3.5 estrellas.