Nu știu dacă aceasta recenzie e complet obiectiva, având in vedere ca am citit cred ca mai puțin de jumatate din aceasta carte. Și cauza ar fi nu plictiseala sau indiferenta, ci faptul ca o mare parte din carte le reprezintă exemplele de povesti terapeutice propuse de autor. Multe din aceste povesti pentru mine erau irelevante, pentru ca aveau ca scop “tratarea” unor frici pe care copiii mei nu le au.
Pe lângă acest fapt, poveștile au fost detaliat explicate , astfel încât aproape fiecare cuvânt sau expresie din ele aveau o însemnătate specială și importantă. Dar acest fapt îngreunează și mai mult procesul, astfel încât, cel puțin mie, ninse crea impresia ca dacă as omite vreun detaliu, as da peste cap toată terapia, sau, chiar mai rău, as insufla și mai multe frici copilului.
Din aceste motive, pentru mine cartea a a fost puțin informativa și practic inutila.