Iris

by Angela Tocilă

Asa s-a nascut conflictul interior pe care-l traieste eroina, Iris, din neintelegerea, din perplexitatea ei in fata evidentelor. Si tot din aceleasi motive autoarea conduce actiunea romanului spre un final imprevizibil, care nu confera nicidecum cartii calificativul superficial de roman de aventuri, thriller, ori de jurnal intim al unei amante. El, daca nu este o dureroasa pledoarie pentru dragoste, ce-ar putea fi altceva? Poate un strigat in pustiu. - Mircea Teorean

168 pages, Paperback

Published January 1, 2016

Reviews

[Zully Mustafa · Rating 4 out of 5]

În rezumat, e povestea unei femei care a avut o relație cu un tip însurat. Se psihanalizează în scris cu Sinele, Subconștientul, cu Inima și Logica sa despre tot ce s-a întâmplat. Carte-metaforă cum zice chiar autoarea într-un interviu, e mai mult o curte de judecată a tuturor, dar mai ales a protagonistei, romanului, Iris.

Un proces în care se judecă aspru relația avută, e judecată fără milă și Fata Lumînăresei ( nu știm de ce are o astfel de poreclă), îl judecă aspru mai ales pe iubitul ei, un laș mincinos, care i-a întors spatele, dar lasă poarta întredeschisă și pentru alte judecăți. Dar cel mai tare e că judecata asta are și un verdict.

Totul se termină cu două crime, în urma cărora moare și Conștiința lui Iris. Un fel de: ”ia mai dă-vă dracu pe toți”. Mi-a plăcut, deși uneori mi s-a părut că prea a bătut apa în piuă cu însuratul și Fata Lumînăresei.