In 1964, cind insemnarile inedite ale lui Karl Marx despre romani apareau intr-un volum editat de Academia Republicii Populare Romane, eram medic in Maramures. In fiecare inceput de luna mergeam la Sectia Sanatatii Raionale din Viseul de Sus, pentru sedinta de analiza muncii si trasarea sarcinilor pentru urmatoarea luna. Dupa sedinta trecem prin magazine si prin unica librarie, raionala, care era ticsita de opere marxist-leniniste, literatura sovietica si cite-o noutate romaneasca sau de peste cortina de fier. Nimeni din citi intrau in librarie in acele luni ale lui 1964, nu a dat vreo atentie volumului maroniu cu o banda aurie lucioasa pe care scria: K. MARX – INSEMNARI DESPRE ROMANI. Atit eram de indopati de marxism incit nu mai vroiam sa auzim nimic de Marx! Nici macar nu ne-am pus intrebarea; oare ce insemnari putea sa faca Marx despre romani, stiind ca a trait asa de departe de ei si a murit in 1883!?! Volumele au stat mult si bine pe raftul librarii raionale pina intr-o zi, cind un strain, ce parea ca venit anume pentru Marx, i-a spus librarului ca vrea toate volumele. Surprins de cerinta si graba strainului cumparator, librarul prins de o anumita curiozitate a zis “afara de doua care deja sunt retinute” Strainul nu a comentat, a platit, le-a luat si a disparut cu o masina. Pentru prima data, librarul a deschis volumul si-a inceput sa citeasca Repede a realizat ca era un Marx de care romanii nu mai auzisera sau citisera pina atunci. Aparitia volumului K. MARX – INSEMNARI DESPRE ROMANI in librarile din Romania a fost inca un semn ca incepuse, de sus, desprinderea “de fratii nostri de la rasarit” de “eliberatorii poporului roman”. Prin tiparirea insemnarilor inedite ale lui Karl Marx despre romani care se afla in Arhiva Marx – Engels a Institutului International de Istorie Sociala din Amsterdam, romanilor li se oferea, prin dascalul marxismului, o lectie de istorie romaneasca ce le-a fost interzisa din 1944, aceia a cotropirilor si exploatarilor Principatelor Romane de catre rusi, cuprinsa in perioada dintre Ocuparea Crimeii (1787) si pina la Razboiul din Crimeia (1856).
With the help of Friedrich Engels, German philosopher and revolutionary Karl Marx wrote The Communist Manifesto (1848) and Das Kapital (1867-1894), works, which explain historical development in terms of the interaction of contradictory economic forces, form many regimes, and profoundly influenced the social sciences.
German social theorist Friedrich Engels collaborated with Karl Marx on The Communist Manifesto in 1848 and on numerous other works.
The Prussian kingdom introduced a prohibition on Jews, practicing law; in response, a man converted to Protestantism and shortly afterward fathered Karl Marx.
Marx began co-operating with Bruno Bauer on editing Philosophy of Religion of Georg Wilhelm Friedrich Hegel (see Democritus and Epicurus), doctoral thesis, also engaged Marx, who completed it in 1841. People described the controversial essay as "a daring and original piece... in which Marx set out to show that theology must yield to the superior wisdom." Marx decided to submit his thesis not to the particularly conservative professors at the University of Berlin but instead to the more liberal faculty of University of Jena, which for his contributed key theory awarded his Philosophiae Doctor in April 1841. Marx and Bauer, both atheists, in March 1841 began plans for a journal, entitled Archiv des Atheismus (Atheistic Archives), which never came to fruition.
Marx edited the newspaper Vorwärts! in 1844 in Paris. The urging of the Prussian government from France banished and expelled Marx in absentia; he then studied in Brussels. He joined the league in 1847 and published.
Marx participated the failure of 1848 and afterward eventually wound in London. Marx, a foreigner, corresponded for several publications of United States. He came in three volumes. Marx organized the International and the social democratic party.
People describe Marx, who most figured among humans. They typically cite Marx with Émile Durkheim and Max Weber, the principal modern architects.
Bertrand Russell later remarked of non-religious Marx, "His belief that there is a cosmic ... called dialectical materialism, which governs ... independently of human volitions, is mere mythology" (Portraits from Memory, 1956).
„Țăranul român nutrește pentru «muscal» (moscovit) numai ură...”
Însemnările lui Karl Marx despre români sunt de fapt copieri ale textelor istoricilor Elias Renault, respectiv Nicolae Bălcescu. Marx reține ce îi convine din aceste scrieri, scoțând în evidență poziția antisovietică cât și cea antimaghiară a comuniștilor români. Relatează atrocitățile la care țăranul român a fost supus odată cu decăderea imperiului Otoman și ocuparea Principatelor Române de către ruși; bărbați și femei fiind chiar înhămați la carele cu vizitii cazaci care nu-și cruțau nici bâta, nici vârful lăncii. Critică comportamentul nedrept, plin de viclenie al Rusiei față de Principatele Române, de care dispune după bunul plac; condamnând practic țăranul român la sclavagism odată cu implementarea regulamentului organic. În Transilvania elita maghiară asuprea țăranii români (considerați pe propriul lor pământ "națiune tolerată") supunându-i la grele corvezi. Mai scrie despre revoluțiile lui Horia, Avram Iancu ori Tudor Vladimirescu (asasinat mârșav).
Când a fost lansată, în anii '60, această carte propagandistă s-a epuizat imediat. Promovând un comunism național, avea să tensioneze la maxim relațiile dintre URSS și România.